ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 651/2009

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor de la

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 274/

PI din 17 noiembrie 2008, Curtea de Apel Timișoara, în baza dispozițiilor art. 278

1

alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a respins, ca nefondată, plângerea formulată

de petiționarul A.P.G. împotriva rezoluției din 30 iunie 2008 dispusă în

dosarul nr. 207/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.

Pentru a pronunța hotărârea,

instanța a reținut că actele premergătoare efectuate de procuror în analiza

plângerii petentului pentru presupusa săvârșire de către intimați, procurori, a

infracțiunii de abuz în serviciu în contra intereselor persoanelor, prevăzută

de art. 246 C. pen., au relevat că aceștia nu au comis fapta, în realizarea

atribuțiilor proprii funcțiilor lor, acționând legal. Strict, nemulțumirile

petentului au vizat tergiversarea soluționării de către procurorul P.C.A., a 4

dosare penale, el susținând că acesta, nejustificat, ar fi depășit termenul de

45 de zile de la datele primirii cauzelor de la organul de cercetare penală,

iar M.M.M., prim-procuror, ar fi fost incompatibilă să analizeze și să dispună

asupra plângerii formulate împotriva rezoluției din dosarul nr. 50/P/2008,

precum și cererea de recuzare a persoanelor care efectuează cercetări în cele 4

dosare deja indicate, pentru că împotriva acesteia, a formulat mai multe plângeri

penale și că nu i-a rezolvat petiția din 6 mai 2008 prin care ceruse urgentarea

soluționării dosarelor și a plângerii.

Împotriva sentinței,

petentul, în termenul legal, a declarat recurs, cale de atac motivată în scris

pe considerente de genul: „.. aducându-mi o lezare a intereselor unele,

îngrădindu-mi în mod abuziv drepturile mele, fiind o corupție de nedescris în

justiția română, murindu-se cu dreptatea și adevărul în brațe, făptuitorii

având un interes și scop ascuns de a favoriza .. pe cei pe care-i cercetau,

acesta fiind motivul .. că nu vor să se abțină și-mi resping ilegal cererea de

recuzare conform art. 48 alin. (1) C. proc. pen. .. legea se aplică după bunul

plac .. așa cum sunt incompatibili magistrații (A.D., B.E., U.I.), așa sunt și

făptuitorii care nu vor nici în ruptul capului să se abțină pentru a favoriza

pe făptuitorii pe care îi cercetează”.

Recursul nu este fondat.

Este de amintit, în primul

rând, că în conformitate cu dispozițiile art. 278

1

alin (7) C. proc.

pen., soluționând plângerea, se verifică rezoluția sau ordonanța atacată; pe

baza lucrărilor și a materialului cauzei, precum și a oricăror înscrisuri noi,

prezentate.

Astfel, cum și petentul a

susținut în declarația dată la 26 iunie 2008 la procurorul competent, actele

premergătoare efectuate, au reținut că dosarul nr. 409/P/2007 privind pe

făptuitoarea P.D., primit de la organul de cercetare la 11 martie 2008, a fost

soluționat, prin rezoluție, la 15 aprilie 2008, procurorul P.C.A. dispunând

neînceperea urmăririi penale.

Dosarul nr. 561/P/2007,

făptuitoare C.M.M. ș.a., primit la 11 martie 2008 de la organul de cercetare, a

fost soluționat, de către același procuror, prin rezoluție de neîncepere a

urmăririi penale, la 2 aprilie 2008.

Dosarul nr. 429/P/2007,

făptuitoare S.M. ș.a., trimis parchetului la 11 februarie 2008, a fost

soluționat, prin rezoluția aceluiași procuror, la 05 mai 2008.

Dosarul nr. 50/P/2008,

făptuitoare A.A.G., primit la 27 februarie 2008, a fost soluționat prin

rezoluția procurorului L.T., la 18 martie 2008.

Ca atare, susținerile

petentului în ce-l privește pe procurorul P.C.A. nu sunt reale, iar privind

termenul rezonabil, acesta nu este reglementat expres în legea procesual penală

sau în lege specială, aprecierea persoanei neputând conduce, în lipsa altor

probe, la începerea urmăririi penale în sarcina procurorului.

În ce o privește pe M.M.M.,

prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Moldova Nouă, aceasta, prin

rezoluția nr. 87/II/2/2008 din 28 aprilie 2008, a dispus respingerea, ca

neîntemeiată, a plângerii lui A.P.G. împotriva soluției dispusă în dosarul nr. 50/P/2008

și, în continuare, prin ordonanța nr. 73/VIII-1/2008 din 20 aprilie 2008 a

respins o cerere de recuzare ce viza persoanele care efectuau cercetarea penală

în dosarele nr. 109/P/2008, 285/P/2007, 50/P/2008 și 105/P/2008.

Același prim-procuror, prin

referatul nr. 129/VIII/2008 din 26 mai 2008 a respins, ca neîntemeiată, o

cerere din 6 mai 2008 de urgentare a rezolvării unor dosare și lucrări,

dosarele nr. 409/P/2007, 429/P/2007 și 561/P/2007 fiind deja rezolvate la 2

aprilie 2008, 15 aprilie 2008 și 5 mai 2008, iar în ce privește dosarul nr. 105/P/2008,

administrativ, a luat măsuri necesare finalizării.

Privind incompatibilitatea

prim-procurorului, motivată de petent pe existența, în contra ei, a mai multor

plângeri penale ce o vizau, aceasta nu există, art. 49 alin. (2) C. proc. pen.,

nefiind incident în cauză.

Cum, atributul instanței în

judecarea plângerii împotriva rezoluției procurorului se mărginește, în

exclusivitate, la controlul temeiniciei și legalității rezoluției de neîncepere

a urmăririi penale în raport cu actele premergătoare, cu referire strictă la

infracțiunea pentru a cărei pretinsă săvârșire organul competent a fost sesizat

în condițiile art. 221 C. proc. pen., sentința atacată cu recurs fiind

motivată, iar nemulțumirile recurentului sunt afirmații subiective, nedovedite,

recursul va fi respins ca nefondat.

În conformitate cu

dispozițiile art. 192, cu referire la art. 189 alin. (1) C. proc. pen.,

recurentul petent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de petiționarul A.P.G. împotriva sentinței penale nr. 274/ PI

din 17 noiembrie 2008 a Curții de Apel Timișoara, secția penală.

Obligă recurentul petiționar

să plătească statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 24 februarie 2009.