ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3027/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 10 aprilie 2008

reclamanta SC P.R. SRL Timișoara a chemat în judecată A.N.A.F., solicitând

anularea Deciziei nr. 336 din 28 noiembrie 2007, prin care a fost suspendată

soluționarea contestației având ca obiect suma totală de 2.594.115 lei.

În motivarea acțiunii

reclamanta arată că a formulat contestație împotriva Deciziei de impunere nr. 182

din 7 august 2007, emisă de activitatea de inspecție fiscală din cadrul D.G.A.

m

.C. București prin care s-au stabilit

în sarcina sa obligații fiscale reprezentând impozit pe profit suplimentar, cu

majorările aferente, accize pentru alte produse cu majorările aferente, și TVA

suplimentar cu majorările aferente.

Susține reclamanta că măsura

suspendării dispusă în baza art. 214 alin. 1 lit. a) C. proc. civ. este

facultativă pentru organul de control și nu obligatorie.

Curtea de Apel Timișoara, secția

contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 146 din 3 iunie 2008

a respins acțiunea formulată de reclamantă, reținând că activitățile comerciale

desfășurate de aceasta au caracter infracțional.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs reclamanta SC P.R. SRL din Timișoara, susținând în esență că

cele constatate de organele de control nu corespund realității și că se impune

soluționarea contestației formulate, în vederea elucidării rezultatelor

controlului.

Recursul este nefondat.

Potrivit dispozițiilor art. 184

alin. (1) lit. a) C. proc. civ. de procedură fiscală (devenit art. 214 după

republicarea codului de procedură fiscală la data de 31 iulie 2007: „organul de

soluționare competent poate suspenda, prin decizia motivată, soluționarea

cauzei atunci când: organul care a efectuat activitatea de control a sesizat

organele în drept cu privire la existența indiciilor săvârșirii unei

infracțiuni a cărei constatare ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra soluției

ce urmează să fie dată în procedura administrativă”.

În cazul în speță organele

de control au constatat că activitatea comercială desfășurată de societatea

reclamantă are caracter infracțional și au sesizat organele de urmărire penală.

Prin adresa din 16 mai 2008

la solicitarea instanței de fond, D.I.I.C.O.T. – Birou Teritorial Timiș

comunică faptul că prin Rezoluția nr. 444/D/2005 s-a dispus începerea urmării

penale împotriva a celor cinci asociați și administratori ai societății, pentru

faptul că începând cu anul 2001 s-au constituit într-un grup infracțional

organizat, înscriind în documentele contabile operațiuni nereale, cu scopul de

a diminua profitul firmei.

Așa fiind, în mod corect

organul administrativ a suspendat soluționarea contestației până la terminarea

cercetărilor penale.

Hotărârea instanței de fond

fiind legală și temeinică, recursul declarat de reclamantă va fi respins ca

nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de SC P.R. SRL Timișoara împotriva sentinței

nr. 146 din 3 iunie 2008 a Curții de Apel Timișoara, secția contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 2 iunie 2009.