ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1393/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Tribunalul Brașov, secția comercială și de contencios

administrativ, prin sentința civilă nr. 586/CA din 9 septembrie 2008, a respins acțiunea formulată de reclamantul B.S.G., în contradictoriu cu pârâții Tribunalul

Brașov, Curtea de Apel Brașov, M.J.L.C., M.F.P., A.N.P.P. Codlea, respingând

totodată excepția necompetenței materiale a tribunalului, invocată de pârâtul M.J.L.C.,

precum și excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâții Curtea

de Apel Brașov, A.N.P. și M.F.P. prin D.G.F.P. a Județului Brașov.

Instanța a reținut că, prin

cererea introductivă de instanță, reclamantul a solicitat obligarea pârâților

la plata drepturilor salariale reprezentând spor de confidențialitate de până

la 15%, începând cu anul 2004, până la data rămânerii definitive și irevocabile

a hotărârii și pentru viitor, actualizarea acestor drepturi cu indicele de

inflație și cu acordarea dobânzilor legale, precum și efectuarea cuvenitelor

modificări în carnetul de muncă; s-a solicitat de asemenea obligarea pârâtului M.F.P.

să aloce fondurile necesare plății sumelor solicitate.

S-a mai reținut că, prin

cererea precizatoare depusă la fila 67 din dosar, reclamantul a înțeles să

renunțe la solicitarea sporului confidențialitate aferent perioadei 01 ianuarie

2004 – 17 septembrie 2004.

Cu privire la excepțiile

invocate, în cauză, instanța a apreciat că în condițiile în care pretențiile

reclamantului vizează perioada 17 septembrie 2004 – 16 martie 2006, când acesta

a funcționat ca director al Penitenciarului Codlea și în raport de dispozițiile

O.U.G. nr. 75/2008, excepția necompetenței materiale a Tribunalului Brașov nu

este întemeiată.

Cu privire la excepția

lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâții mai sus-menționați,

instanța de fond a reținut că reclamantul este judecător al Curții de

a

pel, astfel că, în calitate de ultim

angajator aceasta are sarcina să efectueze mențiunile cuvenite în privința

drepturilor salariale solicitate, în carnetul de muncă al reclamantului, A.N.P.

are calitatea de for ierarhic superior al Penitenciarului Codlea și este

ordonator secundar de credite pentru acest angajator, iar potrivit Legii nr. 500/2002

și H.G. nr. 208/2005, M.F.P. este singurul abilitat în domeniul stabilirii și

rectificării bugetului de stat, având sarcina de a aloca fondurile necesare

plății drepturilor salariale.

Pe fondul cauzei instanța a

apreciat că reclamantului nu-i sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 138/1999,

privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar, din instituțiile

publice de apărare națională, O.G. nr. 19/2006 privind creșterile salariale ce

se vor acorda acestora și ale Legii nr. 444/2006 de aprobare a ordonanței

deoarece a încetat activitatea la Penitenciarul Codlea în data de 16 martie 2006, iar potrivit art. 15 din Constituția României

și art. 1 C. civ., legea dispune numai pentru viitor.

Un alt argument reținut de

instanță în sprijinul soluției date a fost că sporul de confidențialitate se

acordă numai persoanelor care dețin aviz de securitate, astfel cum rezultă din

coroborarea dispozițiilor legale mai sus menționate, iar în cauză nu s-a făcut

dovada că reclamantul deține au asemenea aviz.

S-a apreciat de asemenea că,

în speță, nu sunt îndeplinite nici cerințele art. 2 din O.G. nr. 137/2000,

privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, nefiind

făcută dovada că alți salariați, care au aceeași calitate, sunt beneficiarii

drepturilor ce se solicită.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs reclamantul B.S.G.

Prin încheierea de ședință

din data de 11 noiembrie 2008, Curtea de Apel Brașov, secția contenciosului

administrativ și fiscal, a scos cauza de pe rol și a trimis-o, spre competentă

soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ

și fiscal, cu motivarea că, obiectul cauzei reprezintă drepturi solicitate de

reclamant, în calitate de magistrat detașat la Penitenciarul Codlea și în raport dispozițiile art. 2 pct. 3 din O.U.G. nr. 75/2008,

derogatorii de la dispozițiile dreptului comun stipulat în art. 725 C. proc.

civ., precum și față de excepția necompetenței materiale a Curții de Apel

Brașov, invocată de intimatul Penitenciarului Codlea, competența de soluționare

a recursului aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios

administrativ și fiscal.

Primind spre soluționare

cauza ce face obiectul Dosarului nr. 31/62/2008, Înalta Curte de Casație și

Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a dispus scoaterea de

pe rol a recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 586/CA din 9

septembrie 2008 a Tribunalului Brașov, secția comercială și de contencios

administrativ, și trimiterea acestuia la Curtea de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, pentru următoarele considerente:

Pretențiile recurentului –

reclamant B.S.G. vizează perioada 17 septembrie 2004 – 16 martie 2006, când

acesta a funcționat ca director al Penitenciarului de Maximă Siguranță Codlea,

având calitatea de funcționar cu statut special, potrivit dispozițiilor Legii nr.

293/2004, privind Statutul funcționarilor publici din A.N.P., iar în această

calitate, litigiile ce derivă din raporturile sale de serviciu sunt de

competența instanței de contencios administrativ, astfel cum dispun prevederile

Legii nr. 188/1999, privind Statutul funcționarilor publici.

Pe de altă parte, potrivit

dispozițiilor art. 10 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004,

litigiile privind acte administrative emise de autoritățile publice locale și

județene se soluționează în fond de tribunale, iar recursul împotriva sentințelor

pronunțate de tribunalul administrativ fiscal se judecă de secțiile de

contencios administrativ și fiscal ale curților de apel.

Pe cale de consecință,

recursul declarat de B.S.G. împotriva sentinței civile nr. 586/CA din 9

septembrie 2008 a Tribunalului Brașov, secția comercială și de contencios

administrativ, urmează a fi soluționat de către Curtea de Apel Brașov, secția

contencios administrativ și fiscal, cauza urmând a fi scoasă de pe rolul

Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și

fiscal și trimisă acestei curți de apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Scoate de pe rol recursul

declarat de B.S.G. împotriva sentinței civile nr. 586/CA din 9 septembrie 2008 a Tribunalului Brașov, secția comercială și de contencios administrativ, și trimite cauza la Curtea

de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, pentru soluționarea

recursului.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 12 martie 2009.