ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 24.03.2009

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1628/2009

HOTĂRÂRE
24.03.2009
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1628/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului

Mureș, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, reclamanții B.I.,

M.T., V.E., T.M., V.C., B.L., D.A., S.E.M., B.M.M., G.V. și N.C.V. au chemat în

judecată pârâții M.J.(în prezent M.J.L.C.), Tribunalul Mureș, Curtea de Apel

Târgu Mureș, Statul Român – prin M.F.P. – D.G.F.P. Mureș și C.N.C.D.,

solicitând obligarea pârâților la plata sporului de confidențialitate de până

la 15%, începând cu luna decembrie 2004 și până la data rămânerii definitive și

irevocabile a hotărârii judecătorești, sume care să fie actualizate în raport

cu rata inflației.

Totodată, s-a solicitat

obligarea M.F.P. să aloce sumele necesare.

Pârâții C.N.C.D. și M.E.F.,

au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive.

Prin încheierea nr. 293 din

6 mai 2008, Tribunalul Mureș a dispus scoaterea cauzei de pe rolul secției de

contencios administrativ și fiscal, și trimiterea dosarului la Tribunalul Cluj, ca urmare a admiterii de către Înalta Curte de Casație și Justiție a cererii

formulate de Ministerul Justiției.

Prin încheierea din 22

august 2008, Tribunalul Cluj a dispus trimiterea cauzei spre soluționare Curții

de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, care

prin sentința civilă nr. 696/2008 din 5 noiembrie 2008 a respins acțiunea reclamanților.

Pentru a pronunța o asemenea

soluție, Curtea de Apel Cluj a reținut următoarele:

În calitate de funcționari

publici în cadrul Curții de Apel Cluj – departamentul economico-financiar și

administrativ, reclamanții au ca obligație de serviciu și pe aceea de a

respecta secretul de serviciu cu privire la informațiile obținute în cursul

îndeplinirii atribuțiilor lor, care nu sunt destinate publicității. Potrivit

dispozițiilor art. 149 alin. (2) lit. e) din Regulamentul de ordine interioară

al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea nr. 387/2005 a Plenului C.S.M.,

încălcarea acestei obligații constituie abatere disciplinară.

Instanța fondului a mai

reținut că nu există un act normativ în vigoare, care să prevadă ori să

garanteze dreptul funcționarilor publici din cadrul instanțelor de a primi spor

de confidențialitate, care a fost instituit, însă, în cazul altor categorii de

funcționari publici, cum ar fi funcționarii publici cu statut special din

instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță

națională, funcționarii publici din aparatul de lucru al Guvernului,

Administrația Prezidențială, C.N.S.A.S., M.A.E., Consiliul Legislativ, precum

și din cadrul altor autorități.

Curtea de Apel Cluj a mai

reținut că sunt în mod expres prevăzute de lege acele categorii de personal

care beneficiază de spor de confidențialitate, în principiu personalul care

gestionează informații clasificate.

Cu privire la existența

discriminării în legătură cu sporul de confidențialitate, instanța fondului a

reținut că pentru a putea exista o asemenea discriminare care să determine

protecția în temeiul dreptului la un tratament egal trebuie ca dreptului la

sporul menționat să-i fie recunoscută folosința sau exercitarea ca un drept

fundamental sau dintre cele recunoscute de lege.

Dar, nefiind reglementat

prin nici un act normativ, dreptul la sporul de confidențialitate pentru

funcționarii publici din instanțe nu intră în categoria drepturilor recunoscute

de lege.

Prin Hotărârea nr. 232 din

29 august 2007, C.N.C.D. a statuat că „diferitele categorii de salariați

determină soluții diferite ale legiuitorului în ceea ce privește salarizarea

acestora, fără ca prin această soluție să se încalce principiul egalității”.

Actele normative la care se

referă reclamanții reglementează salarizarea unor anumite categorii de personal

din sectorul bugetar, neexistând nici un temei legal pentru aplicarea acestor

prevederi funcționarilor publici încadrați la instanțe. Funcționarii publici

reprezintă o categorie distinctă de salariați din sistemul bugetar, cu statut

specific și drepturi salariale stabilite potrivit O.G. nr. 6/2007. Prin această

ordonanță a fost instituit sporul de confidențialitate în cuantum de până la

15% pentru anumite categorii de funcționari publici, enumerate limitativ în

cuprinsul ordonanței.

Curtea de Apel Cluj a mai apreciat

că, față de considerentele enunțate, nu pot fi reținute susținerile

reclamanților referitoare la discriminarea funcționarilor publici menționați,

diferențierea indemnizațiilor și a salariilor de bază în sectorul bugetar,

precum și instituirea unor sporuri reprezentând opțiunea legiuitorului, în

raport cu importanța și complexitatea diferitelor funcții.

S-a apreciat că, față de situațiile

obiectiv diferite, legiuitorul a înțeles să adopte soluții legislative diferite

în ceea ce privește remunerarea și acordarea sau neacordarea diverselor

sporuri, fără a se pune problema vreunei discriminări.

Referitor la excepțiile

lipsei calității procesuale pasive invocate de C.N.C.D. și de M.F.P., Curtea de

Apel Cluj a reținut că:

- în privința pârâtului

C.N.C.D., excepția este fondată, deoarece consiliul este instituția abilitată

și investită prin lege, potrivit O.G. nr. 137/ 2000, să constate și să

sancționeze contravențiile prevăzute de ordonanță și să se pronunțe asupra

oricăror fapte de discriminare;

- cu privire la M.F.P., s-a

apreciat că excepția este nefondată în raport cu responsabilitățile stabilite

prin lege acestui minister în materie de bugete.

Împotriva sentinței

pronunțate de Curtea de Apel Cluj a declarat recurs reclamanta M.T.D.

Recurenta critică soluția

pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș sub două aspecte:

instanței, pe considerentul că funcționarilor publici din instanțele

judecătorești nu le sunt aplicabile prevederile art. 1 din O.U.G. nr. 75/2008,

cu referire la competența curților de apel de a judeca cererile având ca obiect

acordarea unor drepturi salariale formulate de personalul salarizat potrivit

O.U.G. nr. 27/2006, aprobată prin Legea nr. 45/2007, precum și potrivit O.G. nr.

8/2007,aprobată prin Legea nr. 247/2007.

Se solicită casarea

sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Cluj.

modificarea hotărârii atacate, în sensul admiterii cererii și obligării

pârâților la:

- calcularea și plata

sporului de confidențialitate de până la 15%, începând cu luna decembrie 2004

și până la 2 iulie 2008;

- actualizarea drepturilor

solicitate în raport cu indicele de inflație, de la data nașterii dreptului și

până la plata efectivă;

- efectuarea mențiunilor

corespunzătoare în carnetele de muncă;

- obligarea M.E.F.(denumirea

la data introducerii recursului) să aloce fondurile necesare plății sumelor

neîncasate.

Recurenta menționează că, în

scopul asigurării confidențialității informațiilor clasificate, printr-o serie

de acte normative s-a prevăzut acordarea sporului solicitat unor categorii de

salariați, după cum urmează:

- prin Legea nr. 444/2006

pentru aprobarea O.G. nr. 199/2006, personalului militar și funcționarilor

publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine

publică și siguranță națională;

- prin O.G. nr. 6/2007,

altor categorii de funcționari publici din aparatul de lucru al Guvernului, din

cadrul Administrației Prezidențiale, C.N.S.A.S., M.A.E., M.I.E., M.E.C. și

Consiliul Legislativ;

- prin Legea nr. 656/2002,

membrilor plenului, precum și altor categorii de personal din cadrul O.N.P.C.S.B.;

- prin O.G. nr. 137/2000,

personalului din aparatul C.N.C.D.

Mai arată recurenta că,

pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor, obligația de

a respecta secretul informațiilor obținute în cursul îndeplinirii obligațiilor

specifice a fost instituită prin art. 44 din Regulamentul de ordine interioară

a instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea nr. 387/2005 a C.S.M., iar

neîndeplinirea acestei obligații constituie abatere disciplinară.

Menționează că instanța unde

își desfășoară activitatea – Curtea de Apel Târgu Mureș – este înregistrată,

potrivit legii, ca operator de date cu caracter personal și consideră că

solicitarea este îndreptățită, avându-se în vedere practica judiciară în

materie, precum și faptul că, prin Ordinul M.J. nr. 1833/C/2008 și prin decizia

dată în acest sens de președintele Curții de Apel Târgu Mureș, sporul de

confidențialitate a fost acordat începând cu data de 2 iulie 2008.

Examinând susținerile

recurentei în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile

legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este fondat, pentru

considerentele ce se vor arăta în continuare.

Raporturile de serviciu ale

funcționarilor publici sunt cârmuite de dispozițiile Legii nr. 188/1999 care,

la art. 109 prevăd competența instanțelor de contencios administrativ în

soluționarea cauzelor care au ca obiect aceste raporturi de serviciu.

Potrivit art. 10 din Legea

contenciosului administrativ nr. 554/2004 coroborate cu art. 2 alin. (1) lit.

c) C. proc. civ., competența de a soluționa cererile referitoare la acordarea

sporului salarial solicitat revin tribunalului.

Cum acestei categorii de

personal din cadrul instanțelor de judecată nu îi sunt aplicabile reglementările

cu caracter special prevăzute de O.U.G. nr. 75/2008, care determină competența

curților de apel în soluționarea cererilor privind acordarea unor drepturi

salariale formulate de personalul salarizat conform O.U.G. nr. 27/2006 și O.G. nr.

8/2007, rezultă că instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală și netemeinică.

Urmează a se dispune

admiterea recursului, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei la Tribunalul Cluj, spre competentă soluționare.

În temeiul dispozițiilor art.

312 alin. (2) și art. 313 C. proc. civ.,

Admite recursul declarat de

M.T.D. împotriva sentinței civile nr. 696/2008 din 5 noiembrie 2008 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și

trimite cauza la Tribunalul Cluj, secția contencios administrativ și fiscal

spre competentă soluționare.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 24 martie 2009.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2008-12-16
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4746/2008
administrate în cauză, rezultă că prin sentința nr. 67 din 21 februarie 2005 a Curții de Apel Târgu Mureș a fost respinsă contestația reclamantei arătându-se că hotărârea nr. 530/2004 a C.J.P. Mureș este corectă, reclamanta nefăcând dovada
ÎCCJ 2007-10-04
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2958/2007
cheltuieli de judecată avansate, dovedite și necompensate. În fundamentarea acestei hotărâri, instanța de fond a reținut în principal că în cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 1143 – art. 1153 C. civ., care conduc la compensar
ÎCCJ 2008-01-24
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 259/2008
față de excepțiile invocate de pârâtul Guvernul României și C.J.M. precum și de intervenientul M.A.I., că nu s-a parcurs procedura prealabilă prevăzută de art. 5 din Legea nr. 29/1990, că față de momentul publicării H.G. nr. 964/2002 în M.
ÎCCJ 2014-12-10
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4757/2014
precum și cererea de intervenție modificată, ca neîntemeiată. Pentru a motiva această soluție instanța de fond a reținut că prin sentința nr. 341 pronunțată în data de 11 martie.2008 pronunțată de Tribunalul Ialomița, în mod irevocabil s-a
ÎCCJ 2012-12-13
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4988/2012
Deliberând asupra contestației în anulare, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin sentința nr. 325 din 27 ianuarie 2009 Tribunalul Comercial Mureș, s-a respins excepția privind inadmisibilitatea acțiunii, formulată de
Sursă