Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 24.03.2009
casat

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1628/2009

HOTĂRÂRE
24.03.2009
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1628/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Mureș, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, reclamanții B.I., M.T., V.E., T.M., V.C., B.L., D.A., S.E.M., B.M.M., G.V. și N.C.V. au chemat în judecată pârâții M.J.(în prezent M.J.L.C.), Tribunalul Mureș, Curtea de Apel Târgu Mureș, Statul Român – prin M.F.P. – D.G.F.P. Mureș și C.N.C.D., solicitând obligarea pârâților la plata sporului de confidențialitate de până la 15%, începând cu luna decembrie 2004 și până la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești, sume care să fie actualizate în raport cu rata inflației. Totodată, s-a solicitat obligarea M.F.P.

să aloce sumele necesare. Pârâții C.N.C.D. și M.E.F., au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive. Prin încheierea nr. 293 din 6 mai 2008, Tribunalul Mureș a dispus scoaterea cauzei de pe rolul secției de contencios administrativ și fiscal, și trimiterea dosarului la Tribunalul Cluj, ca urmare a admiterii de către Înalta Curte de Casație și Justiție a cererii formulate de Ministerul Justiției. Prin încheierea din 22 august 2008, Tribunalul Cluj a dispus trimiterea cauzei spre soluționare Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, care prin sentința civilă nr. 696/2008 din 5 noiembrie 2008 a respins acțiunea reclamanților.

Pentru a pronunța o asemenea soluție, Curtea de Apel Cluj a reținut următoarele: În calitate de funcționari publici în cadrul Curții de Apel Cluj – departamentul economico-financiar și administrativ, reclamanții au ca obligație de serviciu și pe aceea de a respecta secretul de serviciu cu privire la informațiile obținute în cursul îndeplinirii atribuțiilor lor, care nu sunt destinate publicității. Potrivit dispozițiilor art. 149 alin. (2) lit. e) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea nr. 387/2005 a Plenului C.S.M., încălcarea acestei obligații constituie abatere disciplinară.

Instanța fondului a mai reținut că nu există un act normativ în vigoare, care să prevadă ori să garanteze dreptul funcționarilor publici din cadrul instanțelor de a primi spor de confidențialitate, care a fost instituit, însă, în cazul altor categorii de funcționari publici, cum ar fi funcționarii publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, funcționarii publici din aparatul de lucru al Guvernului, Administrația Prezidențială, C.N.S.A.S., M.A.E., Consiliul Legislativ, precum și din cadrul altor autorități. Curtea de Apel Cluj a mai reținut că sunt în mod expres prevăzute de lege acele categorii de personal care beneficiază de spor de confidențialitate, în principiu personalul care gestionează informații clasificate.

Cu privire la existența discriminării în legătură cu sporul de confidențialitate, instanța fondului a reținut că pentru a putea exista o asemenea discriminare care să determine protecția în temeiul dreptului la un tratament egal trebuie ca dreptului la sporul menționat să-i fie recunoscută folosința sau exercitarea ca un drept fundamental sau dintre cele recunoscute de lege. Dar, nefiind reglementat prin nici un act normativ, dreptul la sporul de confidențialitate pentru funcționarii publici din instanțe nu intră în categoria drepturilor recunoscute de lege. Prin Hotărârea nr. 232 din 29 august 2007, C.N.C.D. a statuat că „diferitele categorii de salariați determină soluții diferite ale legiuitorului în ceea ce privește salarizarea acestora, fără ca prin această soluție să se încalce principiul egalității”.

Actele normative la care se referă reclamanții reglementează salarizarea unor anumite categorii de personal din sectorul bugetar, neexistând nici un temei legal pentru aplicarea acestor prevederi funcționarilor publici încadrați la instanțe. Funcționarii publici reprezintă o categorie distinctă de salariați din sistemul bugetar, cu statut specific și drepturi salariale stabilite potrivit O.G. nr. 6/2007. Prin această ordonanță a fost instituit sporul de confidențialitate în cuantum de până la 15% pentru anumite categorii de funcționari publici, enumerate limitativ în cuprinsul ordonanței.

Curtea de Apel Cluj a mai apreciat că, față de considerentele enunțate, nu pot fi reținute susținerile reclamanților referitoare la discriminarea funcționarilor publici menționați, diferențierea indemnizațiilor și a salariilor de bază în sectorul bugetar, precum și instituirea unor sporuri reprezentând opțiunea legiuitorului, în raport cu importanța și complexitatea diferitelor funcții. S-a apreciat că, față de situațiile obiectiv diferite, legiuitorul a înțeles să adopte soluții legislative diferite în ceea ce privește remunerarea și acordarea sau neacordarea diverselor sporuri, fără a se pune problema vreunei discriminări. Referitor la excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocate de C.N.C.D.

și de M.F.P., Curtea de Apel Cluj a reținut că: - în privința pârâtului C.N.C.D., excepția este fondată, deoarece consiliul este instituția abilitată și investită prin lege, potrivit O.G. nr. 137/ 2000, să constate și să sancționeze contravențiile prevăzute de ordonanță și să se pronunțe asupra oricăror fapte de discriminare; - cu privire la M.F.P., s-a apreciat că excepția este nefondată în raport cu responsabilitățile stabilite prin lege acestui minister în materie de bugete. Împotriva sentinței pronunțate de Curtea de Apel Cluj a declarat recurs reclamanta M.T.D. Recurenta critică soluția pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș sub două aspecte: 1. În privința competenței instanței, pe considerentul că funcționarilor publici din instanțele judecătorești nu le sunt aplicabile prevederile art. 1 din O.U.G.

nr. 75/2008, cu referire la competența curților de apel de a judeca cererile având ca obiect acordarea unor drepturi salariale formulate de personalul salarizat potrivit O.U.G. nr. 27/2006, aprobată prin Legea nr. 45/2007, precum și potrivit O.G. nr. 8/2007,aprobată prin Legea nr. 247/2007. Se solicită casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Cluj. 2. Pe fondul cauzei, solicitându-se modificarea hotărârii atacate, în sensul admiterii cererii și obligării pârâților la: - calcularea și plata sporului de confidențialitate de până la 15%, începând cu luna decembrie 2004 și până la 2 iulie 2008; - actualizarea drepturilor solicitate în raport cu indicele de inflație, de la data nașterii dreptului și până la plata efectivă; - efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă; - obligarea M.E.F.(denumirea la data introducerii recursului) să aloce fondurile necesare plății sumelor neîncasate.

Recurenta menționează că, în scopul asigurării confidențialității informațiilor clasificate, printr-o serie de acte normative s-a prevăzut acordarea sporului solicitat unor categorii de salariați, după cum urmează: - prin Legea nr. 444/2006 pentru aprobarea O.G. nr. 199/2006, personalului militar și funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională; - prin O.G. nr. 6/2007, altor categorii de funcționari publici din aparatul de lucru al Guvernului, din cadrul Administrației Prezidențiale, C.N.S.A.S., M.A.E., M.I.E., M.E.C. și Consiliul Legislativ; - prin Legea nr. 656/2002, membrilor plenului, precum și altor categorii de personal din cadrul O.N.P.C.S.B.; - prin O.G.

nr. 137/2000, personalului din aparatul C.N.C.D. Mai arată recurenta că, pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor, obligația de a respecta secretul informațiilor obținute în cursul îndeplinirii obligațiilor specifice a fost instituită prin art. 44 din Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea nr. 387/2005 a C.S.M., iar neîndeplinirea acestei obligații constituie abatere disciplinară. Menționează că instanța unde își desfășoară activitatea – Curtea de Apel Târgu Mureș – este înregistrată, potrivit legii, ca operator de date cu caracter personal și consideră că solicitarea este îndreptățită, avându-se în vedere practica judiciară în materie, precum și faptul că, prin Ordinul M.J.

nr. 1833/C/2008 și prin decizia dată în acest sens de președintele Curții de Apel Târgu Mureș, sporul de confidențialitate a fost acordat începând cu data de 2 iulie 2008. Examinând susținerile recurentei în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este fondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare. Raporturile de serviciu ale funcționarilor publici sunt cârmuite de dispozițiile Legii nr. 188/1999 care, la art. 109 prevăd competența instanțelor de contencios administrativ în soluționarea cauzelor care au ca obiect aceste raporturi de serviciu. Potrivit art. 10 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 coroborate cu art. 2 alin. (1) lit. c) C. proc.

civ., competența de a soluționa cererile referitoare la acordarea sporului salarial solicitat revin tribunalului. Cum acestei categorii de personal din cadrul instanțelor de judecată nu îi sunt aplicabile reglementările cu caracter special prevăzute de O.U.G. nr. 75/2008, care determină competența curților de apel în soluționarea cererilor privind acordarea unor drepturi salariale formulate de personalul salarizat conform O.U.G. nr. 27/2006 și O.G. nr. 8/2007, rezultă că instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală și netemeinică. Urmează a se dispune admiterea recursului, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei la Tribunalul Cluj, spre competentă soluționare. În temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (2) și art. 313 C. proc.

civ.,

D E C I D E Admite recursul declarat de M.T.D. împotriva sentinței civile nr. 696/2008 din 5 noiembrie 2008 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal. Casează sentința atacată și trimite cauza la Tribunalul Cluj, secția contencios administrativ și fiscal spre competentă soluționare. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 martie 2009.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2008-06-06
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2009/2008
.814 lei, cererea disjunsă formând obiectul altui dosar. Față de această hotărâre au declarat, în termen, recurs pârâții F.A. și SC I.T.A. SA, iar prin decizia nr. 176/ R din 8 martie 2005, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială și d
ÎCCJ 2008-12-16
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4746/2008
administrate în cauză, rezultă că prin sentința nr. 67 din 21 februarie 2005 a Curții de Apel Târgu Mureș a fost respinsă contestația reclamantei arătându-se că hotărârea nr. 530/2004 a C.J.P. Mureș este corectă, reclamanta nefăcând dovada
ÎCCJ 2009-03-19
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3518/2009
Deliberând asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor cauzei constată următoarele: Prin încheierea nr. 844 din 23 iunie 2008, Tribunalul Caraș-Severin, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, a dispu
ÎCCJ 2009-12-08
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5633/2009
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 742/2008 pronunțată la data de 27 noiembrie 2008, Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal,
ÎCCJ 2010-05-19
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3084/2010
a formalităților specifice procedurii de citare prin publicitate cu P.E. Prin încheierea din 27 mai 2008, instanța a respins cererea formulată de reclamant, de conexare a prezentei cauze la dosarul nr. 3859/102/2007, în care reclamantul a c
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă