ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 524/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Tribunalul Comercial Mureș prin

sentința comercială nr. 1694 din 11 decembrie 2007 a admis cererea formulată de reclamanta SC T. SRL cu sediul social în Sâncraiu de Mureș județul

Mureș în contradictoriu cu pârâta SC A. CRISTEȘTI SA cu sediul social în Cristești

județul Mureș în sensul că a dispus evacuarea pârâtei din imobilul situat în

Târgu Mureș, magazinul 29 curte de deservire în suprafață de 142 mp și sala de

vânzare a magazinului în suprafață de 108 mp., înscris în C.F. 2375/III Târgu

Mureș, A+1, top 3511/1406 și A+2, top 3511/406/3.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

fond a reținut, în principal, că reclamanta este proprietara imobilului în

litigiu iar pârâta îl ocupa fără nici un titlu.

Acțiunea în revendicare a acestui

imobil, formulată de SC A. CRISTEȘTI SA împotriva SC T. SRL a fost respinsă,

existând hotărâri judecătorești definitive.

În prezent pârâta a solicitat

rectificarea cărții funciare a imobilului, acțiunea fiind respinsă în primă

instanță de Judecătoria Târgu Mureș.

Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială,

de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 51/A din 2 iunie 2008 a respins apelul formulat de pârâta SC A. CRISTEȘTI SA împotriva sentinței comerciale nr. 1694

din 11 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș, fiind preluate

în esență toate argumentele instanței de fond.

Împotriva deciziei nr. 51/A din 2

iunie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială de contencios

administrativ și fiscal, a promovat recurs pârâta SC A. CRISTEȘTI SA, care a

criticat această hotărâre pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând în

baza art. 304 pct. 3, 5, 8 și 9 C. proc. civ. admiterea recursului, casarea

deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare a apelului. În subsidiar

s-a mai solicitat admiterea recursului și modificarea deciziei cu consecința respingerii

acțiunii reclamantei.

În dezvoltarea motivelor de recurs

s-a evocat împrejurarea că instanța de apel a încălcat atât dreptul la apărare

cât și principiul contradictorialității, apărarea fiind tratată ca o simplă

formalitate. A mai fost încălcat și Protocolul adițional al Convenției Europene

a Drepturilor Omului vizând dreptul la apărare și dreptul la un proces

echitabil prevăzut de art. 6 din Convenție.

Chiar în aceste condiții instanța

era obligată să amâne pronunțarea pentru a oferi părților posibilitatea de a

depune note scrise în condițiile art. 156 alin. (2) C. proc. civ.

De asemenea au mai fost aduse

critici sub aspectele că litigiul este de natură civilă și nu comercială, că nu

au fost stabilite cu exactitate coordonatele identificării imobilului, nu s-a

ținut seama de expertizele care au fost efectuate în cauză, singura concluzie

fiind aceea că evacuarea s-a dispus dintr-un alt imobil, care în urma

dezmembrărilor nu aparține în realitate reclamantei.

Înalta Curte, analizând materialul

probator administrat în cauză, raportat la toate criticile aduse prin cererea

de recurs, constată că sunt nejustificate, urmând a respinge ca nefondat

recursul pârâtei, pentru următoarele considerente.

Din verificarea întregii

documentații, rezultă cu maximă certitudine că, în faza procesuală a apelului,

instanța a respectat cu rigurozitate, în egală măsură, toate drepturile

procesuale, cu precădere cel la apărare. Astfel, apelanta pârâtă SC A. CRISTEȘTI

SRL a cerut amânarea cauzei pentru pregătirea apărării, iar instanța prin

încheierea din 5 mai 2008 a admis cererea apărătorului societății comerciale și

a dispus amânarea cauzei pentru data de 2 iunie 2008.

Este adevărat că la termenul din 2

iunie 2008, în lipsa nejustificată a apărătorului apelantei pârâte, instanța a

procedat la judecarea cauzei, făcând în mod corect aplicarea dispozițiilor art.

156 C. proc. civ., în sensul că instanța va putea da un singur termen pentru

lipsă de apărare, temeinic motivată. Amânarea pronunțării are loc, la cererea

părții, în vederea depunerii de concluzii scrise, împrejurare care nu se

regăsește în speță, instanța neputând din oficiu, în lipsa părții să amâne

pronunțarea în scopul depunerii concluziilor scrise.

Este de necontestat că art. 6 pct. 1

din Convenția Europeană a Drepturilor Omului consacră, într-o largă accepție,

asigurarea și recunoașterea, aplicarea universală și efectivă a obligației de a

fi respectate drepturile omului, prin aceea că orice persoană are dreptul la

judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei

sale, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege care

va hotărî asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil.

În soluționarea cauzei, instanța de apel a dovedit pe deplin că a respectat cu

rigurozitate spiritul european al echității juridice, ținând cont de toate

garanțiile conferite privitoare atât la exercitarea dreptului la apărare,

contradictorialitate și al egalității armelor în procesul civil.

Nu poate fi primită nici teza

acreditată în motivele de recurs, conform căreia litigiul este de natură

civilă, deoarece imobilul este proprietate societății comerciale reclamante și

se solicită evacuarea unei alte societăți comerciale din spațiul ocupat fără

titlu. Potrivit art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ. rezultă că procesele și

cererile în materie comercială al căror obiect este sau nu evaluabil în bani,

ratione

materie

, sunt de competența jurisdicției comerciale.

Au fost administrate suficiente

probe, care au demonstrat fără putere de tăgadă că reclamanta SC T. SRL este

proprietara imobilului în litigiu, impunându-se evacuarea pârâtei care nu are

titlu legal asupra spațiului pe care îl ocupă, ca o consecință a exercitării

depline a prerogativelor conferite de dreptul exclusiv de proprietate.

Pentru aceste rațiuni, urmează a

respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC A. CRISTEȘTI SA împotriva

deciziei nr. 51/A din 2 iunie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția

comercială de contencios administrativ și fiscal, nefiind îndeplinită nici una

din cerințele prevăzute de dispozițiile art. 304 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat recursul declarat de

pârâta SC A. CRISTEȘTI SA Cristești împotriva deciziei nr. 51/A din 2 iunie 2008 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială de contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședința publică, astăzi 19

februarie 2009.