ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 17.02.2009

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 849/2009

HOTĂRÂRE
17.02.2009
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 849/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra

recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin sentința nr. 173/C A/2008 - P.I. din 13

octombrie 2008, Curtea de Apel Oradea, secția comercială, de contencios

administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamantul D.C.R., în

contradictoriu cu pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrative și

Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră Satu Mare, și a anulat

hotărârea nr. 71 din 9 iulie 2008 a Comisiei de Jurisdicție a Imputațiilor din

cadrul M.I.R.A., hotărârea nr. 1756654 din 6 mai 2008 a Comisiei de soluționare

a Contestațiilor din cadrul I.J.P.F. Satu Mare și decizia de imputare nr. 1755962

din 26 martie 2008 emisă de Inspectoratul Poliției de Frontieră Satu Mare

pentru recuperarea prejudiciului în cuantum de 9.226 lei reprezentând

cheltuieli privind drepturile salariale și celelalte drepturi materiale și bănești

primite de

r

eclamant în perioada în care a urmat cursul de

inițiere în carieră în cadrul Școlii de Formare Inițială și Continuă a

Personalului Poliției de Frontiera Iași.

Pentru a pronunța această sentință,

instanța de fond a reținut, în esență, că, raportat la prevederile art. 51

alin. (3) și (4) din Legea nr. 188/1999 și art. 23 din Ordinul ministrului

administrației și internelor nr. 1122 din 5 ianuarie 2006, emiterea deciziei de

imputare de către IJ.P.F. Satu Mare este prematură având în vedere împrejurarea

că la baza ei stă decizia de destituire din poliție a reclamantului nr. S

1712047 din 8 februarie 2002 emisă de șeful IJ.P.F. Satu Mare, decizie care nu

are caracter definitiv și, mai mult, care a fost anulată prin sentința nr. 384/CA

din 17 septembrie 2008 a Tribunalului Satu Mare.

Împotriva acestei sentințe,

considerând-o netemeinică și nelegală, au declarat recurs pârâții, susținând,

în esență, că, față de dispozițiile art. 23 alin. (1) din O.G. nr. 121/1998

privind răspunderea materială a militarilor, în mod greșit a apreciat prima

instanță că decizia de imputare este prematură; cel mult, arată recurenții,

instanța de fond putea face aplicarea prevederilor art. 244 alin. (1) pct. 1 C.

proc. civ., în raport cu sentința nr. 384/CA din 17 septembrie 2008 a

Tribunalului Satu Mare.

În fața instanței de judecată, în ședința de la

17 februarie 2009, avocatul intimatului-reclamant a solicitat anularea

recursului formulat de Ministerul Administrației și Internelor, în temeiul art.

302 C. proc. civ., susținând că acesta a fost adresat direct Înaltei Curți; Înalta

Curte, constatând că ambele recursuri au fost înregistrate la Curtea de Apel

Oradea, purtând dovada de primire la această instanță, în data de 7 noiembrie

2008, va respinge această apărare, urmând să supună analizei ambele recursuri.

Examinând sentința atacată în raport cu actele

și lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurenți, precum și cu

dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 304

1

C.

proc. civ., Curtea constată că recursurile sunt fondate, după cum se va arăta

în continuare.

Conform art. 51 alin. (4) din Legea nr. 188/1999

privind Statutul funcționarilor publici, „Funcționarii publici care au urmat

forme de perfecționare profesională, în condițiile alin. (3), ale căror

raporturi de serviciu încetează, potrivit dispozițiilor art. 97 lit. b), d) și

e), ale art. 98 alin. (1) lit. f) și g) sau ale art. 99 alin. (1) lit. d),

înainte de împlinirea termenului prevăzut sunt obligați să restituie

contravaloarea cheltuielilor efectuate pentru perfecționare, precum și, după

caz, drepturile salariale primite pe perioada perfecționării, calculate în

condițiile legii proporțional cu perioada rămasă până la împlinirea

termenului".

De asemenea, potrivit prevederilor O.G.

nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, „Comandantul sau

șeful unității care a constatat sau a luat cunoștință de producerea unei pagube

dispune, în scris, de îndată, efectuarea cercetării administrative" [art. 22

alin. (1)] iar „Termenul pentru efectuarea cercetării administrative și

înregistrarea actului de cercetare este de cel mult 60 de zile de la data când

comandantul sau șeful unității a constatat sau a luat cunoștință de producerea

pagubei" [art. 23 alin. (1)].

Referindu-se la decizia de imputare,

art. 25 alin. (4) din O.G. nr. 121/1998 prevede că aceasta „se emite în termen

de cel mult 30 de zile de la data înregistrării procesului-verbal de cercetare

administrativă la organul competent s-o emită și se comunică în termen de cel

mult 15 zile celui obligat la plată".

Față de dispozițiile legale citate, care prevăd

o procedură specială și termene limită pentru emiterea deciziei de imputare,

rezultă că în mod greșit a apreciat instanța de fond că decizia de imputare nr.

1755962 din 26 martie 2008 a fost prematur emisă.

Instanța de fond, văzând că prin sentința nr. 384/CA

din 17 septembrie 2008 a Tribunalului Satu Mare a fost anulată dispoziția de

destituire din funcție a reclamantului nr. S 1712047 din 8 februarie 2002, care

a stat la baza emiterii deciziei de imputare, și constatând că sentința nu este

irevocabilă, recursul împotriva acesteia fiind în curs de judecare, iar de

modul de soluționare a acestuia depinde dezlegarea prezentei pricini, ar fi

trebuit să facă aplicarea prevederilor art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

Pentru considerentele arătate, recursurile vor

fi admise iar sentința atacată va fi casată, cauza urmând să fie trimisă spre

rejudecare la aceeași instanță care, cu această ocazie, va face aplicarea

dispozițiilor art. 315 alin. (1) C. proc. civ.

Admite recursurile declarate de pârâții

Ministerul Administrației și Internelor și Inspectoratul Județean al Poliției

de Frontieră Satu Mare împotriva sentinței nr. 173/CA/2008 - P.I. din 13

octombrie 2008 a Curții de Apel Oradea, secția comercială, de contencios

administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și trimite

cauza, spre rejudecare, la aceeași instanță.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 februarie 2009.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2009-02-17
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 848/2009
egală, câtă vreme recurenta a muncit efectiv pentru salariile primite în perioada iunie-decembrie 2006. Arată aceasta că în luna noiembrie 2006 a susținut examenul de definitivat, ceea ce n-ar fi fost posibil în condițiile în care intimata
ÎCCJ 2006-06-13
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2220/2006
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 2 decembrie 2005, reclamantul L.G. a formulat contestație împotriva dispoziției nr. S/137110 din 26 mai 2005, emisă de Inspe
ÎCCJ 2005-12-07
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5831/2005
Asupra contestației în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia nr. 2973 din 11 mai 2005, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, au fo
ÎCCJ 2010-04-20
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1980/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 173/CA/ PI pronunțată la data de 7 octombrie 2009, Curtea de Apel Oradea, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a re
ÎCCJ 2009-04-07
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2055/2009
Asupra contestației în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 30 octombrie 2007, reclamanta B.D.A.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Internelor și
Sursă