ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 641/2009

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 19/ P din 15 februarie pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în baza art. 94 din Legea nr. 302/2004 s-a dispus executarea mandatului european de arestare nr. 18571/08 R.G. G.I.P., emis de Tribunalul din Torino-ltalia la data de 26 noiembrie 2008 privind pe persoana solicitată C. M. sub rezerva regulii specialității predării. În baza art. 90 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 s-a dispus luarea măsurii arestării în vederea predării persoanei solicitate C. M., pe o perioadă de 29 de zile, cu începere de la 15 februarie 2009 la 15 martie 2009, inclusiv.

S-a dispus emiterea mandatului de arestare și comunicarea soluției autorității judiciare emitente, Ministerului Justiției, C.C.P.I. – B.N.I. În baza art. 80 din Legea nr. 302/2004, onorariul pentru traducător se va plăti din fondurile Ministerului Justiției conform deconturilor justificative. Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut, că la data de 10 februarie 2009, în temeiul art. 82 alin. (3), art. 88 1 și 90 din Legea nr. 302/2004, Curtea de Apel Constanța a fost sesizată de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța cu cererea de predare a persoanei solicitate C.M. către autoritățile judiciare italiene, în baza Mandatului European de Arestare nr. 18571/08 R.G.I.

G.I.P., emis la data de 26 noiembrie 2008 de Tribunalul din Torino - Secțiunea Cercetări Preliminare pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 81 și art. 600 bis C. pen. italian, precum și art. 3 și 4 din Legea nr. 75/1958 și pedepsite cu închisoare de până la 12 ani, prevăzute de art. 329 alin. (1) – (3) C. pen. român, pedepsite cu închisoare de până la 18 ani. S-a reținut că persoana solicitată a fost reținută, în regim de urgență, la data de 10 februarie 2009 pe o durată de 24 de ore, în vederea prezentării la Curtea de Apel Constanța, în temeiul art. 88 1 și urm. din Legea nr. 302/2004 cu aplicare art. 136 și 143 C. proc. pen., în lipsa unui mandat european de arestare înaintat de autoritatea judiciară solicitată către procuror, sesizat prin intermediul mesajului de urmărire internațională emis de B.N.I.

Prin încheierea nr. 18/ P din 11 februarie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, în dosarul nr. 191/36/2009, s-a dispus, în temeiul art. 90 alin. (2) raportat la art. 88 3 din Legea nr. 302/2004, obligarea persoanei solicitate C.M. la măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, orașul Macin, județul Tulcea, pe o perioadă de 5 zile, de la 11 februarie 2009 la 15 februarie 2009. S-a impus persoanei solicitate respectarea obligațiilor prevăzute de art. 145 1 C. proc. pen., s-a atras atenția asupra dispozițiilor privind încălcarea cu rea credință a măsurilor aplicate sau a obligațiilor impuse potrivit art. 145 alin. (3) C. proc.

pen., s-a stabilit ca organ de supraveghere formațiunea de poliție a orașului Macin, județul Tulcea și s-a fixat termen la data de 15 februarie 2009, pentru respectarea exigențelor art. 90 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, față de împrejurarea că sesizarea B.N.I. nu echivalează cu mandatul european de arestare și față de lipsa informațiilor detaliate privind circumstanțele faptei și pentru ca titularul sesizării, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța să obțină și să depună la dosar mandatul european de arestare tradus în limba română. Autoritatea judiciară solicitantă a înaintat, ca instrument de asistență și cooperare judiciară, Mandatul European de Arestare nr. 18571/08 R.G.I. G.I.P., emis la data de 26 noiembrie 2008 de Tribunalul din Torino - Secțiunea Cercetări Preliminare, ce conține toate datele prevăzute de Legea nr. 302/2004.

S-a reținut că persoana solicitată, acționând împreună cu C.F., a favorizat și exploatat activitatea de prostituție a numitelor C.Ș. și C.M. în perioada anilor 2007 și 2008. Faptele reținute în sarcina persoanei solicitate au corespondent în legea penală română, respectiv constituie infracțiunea de proxenetism, prevăzută de art. 329 alin. (1) – (3) C. pen., fiind astfel îndeplinită condiția dublei incriminări. La termenul din data de 15 februarie 2009, persoana solicitată C.M. a fost audiată și a declarat că nu consimte la predare și că nu renunță la aplicarea principiului specialității. S-a constat de curtea de apel că în cauză nu se poate reține existența vreuneia din situațiile ce pot conduce la refuzul predării, astfel încât s-a admis cererea și s-a dispus predarea persoanei solicitate C.M., în baza mandatului european de arestare, sub rezerva regulii specialității predării.

Împotriva sentinței nr. 19/ F din 15 februarie 2009 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, persoana solicitată a declarat recurs, care, prin apărătorul desemnat din oficiu a arătat că nu se impune „extrădarea persoanei solicitate, el putând fi judecat și în România”. Persoana solicitată C.M., având ultimul cuvânt, a arătat că „nu cunoaște ce se întâmplă”. Recursul declarat nu este întemeiat. În conformitate cu dispozițiile art. 77 din Legea nr. 302/2004 mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritatea judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri privative de libertate.

Acest mandat se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce statornicit de dispozițiile Deciziei cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2007 și trebuie să cuprindă informațiile prevăzute de art. 79 din Legea nr. 302/2004. Potrivit dispozițiilor art. 77, 88 1 , 89 și 90 din Legea nr. 302/2004 se constată că judecătorul român hotărăște asupra arestării persoanei solicitate, numai după ce, potrivit legii, a verificat în prealabil, dacă au fost respectate condițiile necesare referitoare la emiterea mandatului, el neputându-se pronunța cu privire la vinovăția persoanei solicitate, la temeinicia urmăririi sau la oportunitatea arestării, decât cu atingerea principiului referitor la recunoașterea hotărârilor penale, ceea ce nu este admisibil.

Din examinarea actelor dosarului se constată că în cauză a fost emis un mandat european de arestare a persoanei solicitate C.M. de către autoritățile judiciare italiene pentru săvârșirea unor infracțiuni de favorizare și exploatare a activității de prostituție a numitelor C.Ș. și C.M. în perioada anilor 2007 și 2008, iar acest mandat constituie o decizie judiciară emisă de o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene - Italia, care are la bază un mandat de arestare emis în condițiile legii italiene.

Se mai constată că mandatul conține toate informațiile necesare, că au fost respectate dispozițiile legale privind executarea mandatului conform art. 87 din Legea nr. 302/2004 și că nu există impedimente la executare, din cele prevăzute în art. 88 din Legea nr. 302/2004, că s-a dispus punerea în executare a mandatului cu respectarea regulii specialității în sensul că persoana predată nu va putea fi privată de libertate decât pentru fapte ce fac obiectul prezentului mandat, iar măsura arestării persoanei solicitate C.M. a fost luată cu respectarea dispozițiilor evocate ale art. 90 din Legea nr. 302/2004, a drepturilor și garanțiilor procesuale ale respectivei persoane. Față de considerentele ce preced, Curtea, urmează, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) și a art. 192 alin. (2) C. proc.

pen., a respinge, ca nefondat, recursul declarat de persoana solicitată C.M., cu obligarea acestuia la cheltuieli judiciare către stat. Se va stabili ca onorariul apărătorului desemnat din oficiu să fie avansat din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de persoana solicitată C.M. împotriva sentinței penale nr. 19/ P din 15 februarie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie. Obligă recurenta persoană solicitată la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publica 23 februarie 2009.