ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3816/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin Încheierea din 14 septembrie 2007 pronunțată de

Judecătoria Brașov în dosarul nr. 10307/197/2006 a fost suspendată acțiunea în

constatare formulată de reclamanta Comuna Prejmer și SC G.B. SRL în temeiul art.

4 din Legea nr. 554/2004 și a fost trimisă cauza la Curtea de Apel Brașov, secția

contencios administrativ, pentru soluționarea excepției de nelegalitate a

deciziilor nr. 463 și nr. 465 din 14 martie 2005 emise de Comisia specială de

retrocedare.

În motivarea încheierii s-a

reținut faptul că de valabilitatea actelor a căror nelegalitate este invocată

depinde soluția ce se va pronunța și sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.

4 din Legea nr. 554/2004.

Cauza a fost înregistrată

sub nr. 1503/64/2007 la Curtea de Apel Brașov, secția de contencios

administrativ și fiscal.

Comisia specială de

retrocedare a bunurilor imobile care au aparținut cultelor religioase a

formulat întâmpinare și a solicitat respingerea excepției pentru că nu au fost

precizate actele normative ce au fost nerespectate prin emiterea celor două

decizii.

Prin sentința civilă nr. 37/F/CA

din 3 martie 2008, Curtea de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și

fiscal, a respins excepția de nelegalitate invocată.

În motivarea sentinței s-a

reținut că cele două decizii, a căror nelegalitate se invocă, au fost

comunicate și Primăriei comunei Prejmer iar în baza lor s-a întabulat dreptul

de proprietate al Bisericii E.

Ca motiv de nelegalitate au

fost invocate dispozițiile art. 1 alin. (3) și (4) din O.U.G. nr. 94/2000,

dispoziții care, în forma în vigoare la data emiterii deciziilor, defineau

„centrul de cult”, în art. 1 alin. (3) și art. 1 alin. (4) era abrogat, iar

prevederile art. 1 după modificarea adusă în 2005 nu pot fi reținute pentru că

nu pot fi aplicate retroactiv.

S-a reținut și faptul că

reclamanta nu a comunicat Comisiei date despre o construcție nouă edificată pe

terenul revendicat și deci nu se pot reține nici susținerile privind încălcarea

prevederilor art. 480 C. civ. de către Comisia specială, iar în cazurile

cărților funciare nu apare întabulată nicio construcție nouă după anul 1950

când a fost întabulat dreptul de proprietate al statului român cu titlu de

expropriere.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs Comuna Prejmer solicitând admiterea recursului, casarea

sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare sau admiterea acțiunii.

Se arată în motivele de

recurs că instanța de fond a respins cererea cu motivarea că, la data emiterii

celor două acte administrative atacate, dispozițiile art. 1 alin. (3) și (4)

din O.U.G. nr. 94/2000 nu aveau conținutul invocat, dar acest motiv nu a fost

pus în discuția părților și reclamanta nu s-a putut apăra.

Se invocă și faptul că

instanța nu a solicitat documentația care a stat la baza emiterii actelor

normative atacate conform art. 13 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, iar

„grădinița” nu a aparținut niciodată Bisericii E. Prejmer și nu putea fi

retrocedată.

Comisia specială de

retrocedare a formulat Întâmpinare și a solicitat respingerea recursului.

După examinarea motivelor de

recurs invocate, a dispozițiilor legale incidente în cauză, recursul va fi

respins ca nefondat pentru următoarele considerente.

Potrivit art. 4 din Legea nr.

554/2004 legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi cercetată în

cadrul unui proces, pe cale excepție din oficiu sau la cererea părții intimate.

Fiind în prezența unui

asemenea act, instanța de fond a analizat excepția de nelegalitate invocată în

raport de dispozițiile legale în vigoare la momentul emiterii actului administrativ

atacat.

Faptul că, în analiza

motivelor de nelegalitate, instanța de fond a constatat că dispozițiile legale

în vigoare la data emiterii actului administrativ nu dovedesc nelegalitatea acestuia

pentru că se referă la alte aspecte sau sunt abrogate nu înseamnă o încălcare a

dreptului la apărare al reclamantei.

Această problemă ține de

motivarea soluției și nu reprezintă o excepție sau o împrejurare care trebuia

pusă în discuția părților în condițiile în care excepția de nelegalitate viza

tocmai nerespectarea acestor texte și au fost prezentate de reclamantă iar

pârâta avea cunoștință de ele.

În privința documentației

care a stat la baza emiterii actelor administrative atacate se poate observa că

au fost depuse înscrisurile avute în vedere, iar în cadrul excepției de

nelegalitate se verifică legalitatea actelor administrative în raport de

dispozițiile legale și nu temeinicia acestora care poate fi analizată în cadrul

acțiunii în anulare.

Nici susținerile referitoare

la faptul că deciziile trebuiau să vizeze imobilele care au aparținut Bisericii

E. Prejmer și se află în domeniul public, nu pot fi reținute.

Cele două decizii au fost

emise plecând de la datele comunicate de Primăria comunei Prejmer privind

situația juridică a imobilelor preluate din patrimoniul cultului religios, dar

nu s-a făcut nicio referire la existența unei construcții noi, edificate pe

terenul aferent celor preluate. Nici extrasele de carte funciară nu dovedesc

întabularea unei construcții noi pe terenul preluat de stat.

Practic, reclamanta prin invocarea

excepției de nelegalitate își recunoaște vina de a nu fi comunicat Comisiei speciale

de retrocedare situația juridică exactă a imobilelor ce au fost restituite și

de a nu ataca, potrivit legii speciale, deciziile emise de Comisia specială de

retrocedare.

Oricum nu s-a făcut dovada

încălcării vreunui text de lege prin emiterea celor două decizii de către

Comisia specială de retrocedare pentru a se putea constata nelegalitatea lor pe

calea excepției.

De aceea, va fi respins

recursul declarat, în baza art. 312 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de Comuna Prejmer, prin Primar, împotriva sentinței civile nr. 37/F/CA din 3

martie 2008 a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal,

ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 30 octombrie 2008.