ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1585/2008
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1585/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față:
Din examinare lucrărilor din dosar constată
următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul
Tribunalului Galați, reclamanta SC H.D. SA Cluj Napoca a solicitat instanței
obligarea pârâtei SC M. SRL Galați să își ridice returul neridicat ce figurează
în evidențele de inventar ale reclamantei, reprezentând un număr de 15116
exemplare din revista U. nr. 1/2004, precum și obligarea acesteia la plata de
daune cominatorii pe fiecare zi de întârziere până la executarea obligației.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că
între părți a fost încheiat contractul de distribuție nr. 2624 din 6 decembrie
2004, în baza căruia reclamanta și-a asumat obligația de a distribui revista U.
nr. 1/2004, contractul având ca obiect efectuarea de către reclamantă, ca
distribuitor a serviciilor de difuzare a publicațiilor sau altor tipărituri ale
beneficiarului SC M. SRL Galați, pe bază de comandă. Reclamanta a livrat un
număr de 16000 exemplare ale ediției, din care au fost vândute un număr de 884
exemplare, restul urmând a fi ridicate de către beneficiar, conform
dispozițiilor art. 4.5 din contract.
Prin sentința comercială nr. 1324 din 14 mai
2007, Tribunalul Galați, secția comercială, maritimă și fluvială și de contencios
administrativ, a admis acțiunea și a obligat pârâta să ridice returul ce
figurează în evidențele de inventar ale reclamantei, obligând pârâta la plata
de daune cominatorii, în cuantum de 10 lei pe zi de întârziere.
Împotriva sus-menționatei hotărâri a declarat
apel pârâta, pe care nu l-a timbrat, iar Curtea de Apel Galați, secția comercială,
maritimă și fluvială, a anulat, ca netimbrat, apelul promovat, prin decizia nr.
89/ A din 12 noiembrie 2007.
Decizia curții de apel a fost recurată de
către pârâtă, în temeiul art. 304 pct. 5 C. proc. civ., solicitând casarea
deciziei recurată și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
Prin criticile dezvoltate, recurenta a arătat
că nu a fost legal citată pentru termenul de judecată din data de 12 octombrie
2007, încălcându-se principiul dreptului la apărare și al contradictorialității
dezbaterilor. Susține că citația emisă pentru acest termen de judecată, care
cuprindea mențiunea achitării taxei judiciare de timbru, nu a ajuns la
cunoștința societății, deși instanța de apel a apreciat procedura de citare legal
îndeplinită, având în vederea cererea formulată de apelantă privind amânarea
judecării cauzei, în vederea angajării unui apărător ales.
Asupra recursului.
Examinând decizia atacată, în contextul criticilor
formulate, Înalta Curte constată că recursul este fondat, pentru considerentele
care urmează:
Dispozițiile art. 85 C. proc. civ., impun
judecătorului obligația încunoștințării părților despre existența procesului
civil, citarea părților fiind garanția contradictorialității și respectării
dreptului la apărare.
La rândul său, art. 107 C. proc. civ., obligă
judecătorul să verifice dacă părțile au fost legal citate și să dispună
amânarea judecății ori de câte ori constată că partea care lipsește nu a fost
citată cu respectarea condițiilor prevăzute de lege.
Înștiințarea părților în procesul civil și
comercial este apreciată ca o cerință esențială a apărării drepturilor
materiale și procesuale ale fiecărei părți și de aceea îndeplinirea actului de
procedură nu poate fi acoperită prin asimilarea altor situații, în afara celor
prevăzute de art. 88 și următoarele C. proc. civ.
În speța de față, instanța de apel a apreciat
în mod greșit acoperită lipsa de procedura constatată, raportat la cererea
transmisă prin fax, prin care apelanta a solicitat amânarea judecării cauzei în
vederea angajării unui apărător ales, situație care nu poate suplini dovada de
îndeplinire a procedurii de citare.
Sub acest aspect soluția instanței de apel
este nelegală, deși pârâta a fost încunoștiințată prin citația emisă pentru termenul
de judecată din data de 12 octombrie 2007 despre obligația de a achita până la
termenul statuat taxa judiciară de timbru de 4 lei și timbrul judiciar de 0,15
lei, procedura de citare nu a fost legal îndeplinită, dovada de citare fiind
restituită cu mențiunea „destinatar mutat”, în consecință, recurenta nu a luat
cunoștință despre obligația instituită de instanță în sarcina sa.
Așa fiind, constatând că hotărârea instanței
de apel, de anulare a apelului părții, ca netimbrat, este nelegală, Înalta Curte,
în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va admite prezentul recurs și va
trimite cauza aceleiași instanțe pentru rejudecarea pricinii pe fond.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de pârâta SC M. SRL
GALAȚI împotriva deciziei nr. 89/ A din 12 octombrie 2007 a Curții de Apel
Galați, secția comercială, maritimă și fluvială, casează decizia recurată și
trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 mai 2008.