ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 231/2009

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin plângerea formulată la 17 iunie 2008 petiționarul S.G. a solicitat tragerea la răspundere penală a avocatului R.M. din Baroul București pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 307 alin. (2) C. pen., constând în aceea că o încurajează pe S.M. clienta sa să nu respecte sentința civilă nr. 3212/3/2003 a Judecătoriei sectorului 6 București, privind măsurile de vizitare a minorei S.E.I. de către reclamant și că, totodată, susține formarea convingerii minorei de a nu respecta o hotărâre definitivă și irevocabilă a instanței”. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, prin rezoluția nr. 1027/P/2008 din 19 iunie 2008, a dispus, în baza art. 228 alin. (6) raportat la art. 10 lit. d) C. proc.

pen., neînceperea urmăririi penale a avocatului R.M. cu motivarea că nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 307 alin. (2) C. pen. și că persoana reclamată a acordat asistență juridică în limitele legii, mamei minorei. Prin rezoluția nr. 1225/II/2/2008 din 22 iulie 2008 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București a fost respinsă plângerea petiționarului împotriva soluției de neîncepere a urmării penale, considerată legală și temeinică. În contra rezoluției de netrimitere în judecată a formulat plângere petiționarul S.G. care a fost respinsă prin sentința penală nr. 280 din 29 octombrie 2008 a Curții de Apel București, secția I penală.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a considerat că soluția de neîncepere a urmăririi penale față de avocatul M.R. este corectă, că acesta și-a exercitat atribuțiile în baza contractului de asistență juridică și că faptul de a-și ajuta clienta S.M. în timpul judecării cauzei privind pe fiica minoră a petiționarului, nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 307 alin. (2) C. pen. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs petiționarul S.G., care nu a motivat în scris recursul și nici nu s-a prezentat spre a-l susține. Examinând hotărârea atacată sub toate aspectele, conform art. 385 6 alin. (3) C. proc. pen., Curtea constată neîntemeiat recursul declarat.

Din actele premergătoare efectuate rezultă că prin sentința civilă nr. 3213 din 25 aprilie 2003 a Judecătoriei sectorului 6 București s-a încuviințat ca petiționarul să o ia cu sine pe minora E.I.S., timp de o lună, în vacanța de vară, că minora conform propriei declarații din 3 iunie 2008 a refuzat să își petreacă vacanța alături de tatăl ei, că între părinții copilei există proces privind reîncredințarea minorei și că mama este asistată de avocatul M.R. în dosarul nr. 4226/303/2008 al Judecătoriei Sectorului 6 București. Aceste acte premergătoare nu au confirmat existența unor indicii în sensul că avocatul intimat ar fi împiedicat în mod repetat pe recurentul S.G. să aibă legături personale cu minora, și că refuzul de a petrece vacanța alături de tatăl său, a fost manifestat exclusiv de copilă, care, prin declarația olografă din dosar a considerat că are dreptul de a refuza acest lucru și de a-și alege singură modalitatea de a-și petrece vacanța.

Ca atare, folosirea acestei declarații de către avocat în cadrul procesului de reîncredințare a minorei și transmiterea poziției mamei copilului care a arătat că nu se opune la programul de vizitare și de legături personale încuviințat la cererea reclamantului prin hotărâre judecătorească, nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 307 alin. (2) C. pen. În consecință, soluția procurorului de neîncepere a urmăririi penale împotriva intimatului pentru lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii arătate este legală și temeinică, rezoluția fiind corect menținută de prima instanță. Față de considerentele ce preced, Curtea, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) și a art. 192 alin. (2) C. proc.

pen., urmează a respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul S.G. cu obligarea acestuia la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul S.G. împotriva sentinței penale nr. 280 din 29 octombrie 2008 a Curții de Apel București, secția I penală. Obligă recurentul petiționar la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 26 ianuarie 2009.