ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2367/2008
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2367/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința comercială nr. 6577 din 15 mai 2007, Tribunalul București, secția comercială, anulează cererea formulată de reclamanta Asociația P.F. SA, cu sediul în Toplița, județul Harghita, în contradictoriu cu pârâta-reclamantă A.V.A.S., cu sediul în București, ca netimbrată, reținând că, deși pârâta-reclamantă a fost citată cu mențiunea achitării taxei de timbru în cuantumul stabilit de instanță, nu a îndeplinit această dispoziție legală stabilită prin dispozițiile art. 20 din Legea nr. 146/1997, fiind astfel incidente dispozițiile art. 21 din Legea nr. 146/1997, potrivit cu care sancțiunea care se aplică, este anularea acesteia.
Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, prin decizia comercială nr. 498 din 29 octombrie 2007 respinge ca nefondat apelul formulat de apelanta Asociația P.F. împotriva sentinței comerciale nr. 6577 din 15 mai 2007 pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a comercială, reținând ca nefondată critica potrivit căreia instanța de fond nu a soluționat cererea de asistență juridică formulată la 9 mai 2007, întrucât aceasta a fost respinsă prin încheierea pronunțată la 3 aprilie 2007, apreciindu-se că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 74 C. proc. civ. „cel ce nu este în stare să facă față cheltuielilor de judecată fără a primejdui propria întreținere sau a familiei, poate cere instanței să-i încuviințeze asistență judiciară”.
Întrucât pentru termenul din 15 mai 2007 pârâta a fost citată cu mențiunea timbrării, precizându-i-se câtimea acesteia, fără a-și îndeplini obligația legală, în mod corect au devenit incidente dispozițiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și s-a anulat ca netimbrată cererea apelantei. Prin cererea de recurs formulată, pârâta Asociația P.F. Toplița a susținut că hotărârea pronunțată este netemeinică și nelegală pentru următoarele considerente: cererea de asistență judiciară nu a fost soluționată în nici un fel de către instanța de judecată. Curtea de Apel nu a observat faptul că o cerere procedurală din 9 mai 2007 nu putea fi soluționată la data de 3 aprilie 2007, respectiv cu o lună înainte de a fi formulată.
Temeiul de drept indicat de recurentă îl constituie art. 304 pct. 5 și 9 C. proc. civ. Intimata nu a depus întâmpinare în temeiul art. 308 alin. (2) C. proc. civ., iar părțile nu au depus înscrisuri în conformitate cu prevederile art. 305 C. proc. civ. Recursul nu este fondat. Înalta Curte analizând decizia recurată în raport de motivele invocate, de înscrisurile dosarului și de dispozițiile legale incidente constată că acestea nu sunt de natură să conducă la modificarea sau casarea hotărârii, în cauză nefiind întrunită niciuna din situațiile prevăzute de dispozițiile invocate. Deși recurenta a invocat ca temei de drept art. 304 pct. 5 C. proc. civ.
potrivit căruia „instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. (2)”, recurenta nu a dezvoltat acest motiv de nelegalitate, nu a arătat în concret formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității și nici vătămarea pricinuită părții ce nu se poate înlătura decât prin anularea lor, astfel că acesta nu poate fi reținut. Referitor la cel de-al doilea temei de drept invocat, instanța constată că hotărârea pronunțată nu este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, recurenta nefăcând distincție între caracterul imperativ sau dispozitiv al normei de drept material ce a fost nesocotită.
Critica recurentei, prin care se susține că instanța de fond nu a soluționat cererea de asistență juridică formulată la 9 mai 2007, nu poate fi primită, întrucât cererea de asistență juridică formulată de pârâta-reclamantă s-a respins prin încheierea pronunțată la 3 aprilie 2007, critică ce a constituit de altfel și motiv de apel, asupra căruia instanța s-a pronunțat. Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge recursul declarat de pârâta Asociația P.F. Toplița, ca nefondat.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta Asociația P.F. Toplița împotriva deciziei comerciale nr. 498 din 29 octombrie 2007 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțata în ședință publică, astăzi 27 iunie 2008.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.