ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3779/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința comercială nr. 14327 din data de 30 noiembrie 2007 Tribunalul București, secția a VI-a comercială, a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta SN A.M. SA împotriva pârâtei SC E.D. SA și în consecință a obligat pârâta la plata sumei de 264.706,79 lei cu titlu de preț și la 465.181,10 lei penalități de întârziere aferente debitului principal.

Totodată, Tribunalul a respins ca prescrise pretențiile referitoare la facturile din 31 iulie 2002 și 31 august 2002. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut din examinarea înscrisurilor depuse în sprijinul acțiunii, că între părți s-au stabilit raporturi comerciale în temeiul contractului din 1997, având ca obiect vânzarea - cumpărarea de apă minerală naturală la sursă, pârâta datorând sumele la care a fost obligată cu titlu de diferență de preț și penalități, urmare refuzului nejustificat de a plăti prețul legal facturat.

Apelul declarat de societatea pârâtă împotriva acestei sentințe a fost anulat ca netimbrat de Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, prin decizia comercială nr. 248 pronunțată la 9 mai 2008. Instanța de control judiciar a constatat că pârâta - apelantă, deși încunoștiințată prin citația emisă pentru termenul din 9 mai 2008 despre obligația de a timbra apelul cu suma de 5.000 taxă judiciară de timbru și 2,5 lei timbru judiciar, nu s-a conformat dispoziției instanței încălcând prevederile art. 20 pct. 1 din Legea nr. 146/1997 privind plata taxelor de timbru, potrivit cărora taxele de timbru se plătesc anticipat. Împotriva acestei decizii, societatea pârâtă a declarat recurs, la data de 6 iunie 2008, solicitând casarea hotărârii atacate cu trimiterea cauzei pentru rejudecarea apelului pe fondul său.

Recurenta și-a întemeiat recursul pe motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 5, 8 și 9 C. proc. civ., în argumentarea cărora a susținut, în esență, că deși la termenul de judecată din 9 mai 2008 taxa judiciară de timbru și timbru judiciar erau achitate în integralitate, dovezile nu au putut fi depuse în fața completului de judecată deoarece la ora 9,45, când avocatul ales să reprezinte interesele societății în cauză s-a prezentat la Curtea de Apel, ușa sălii de ședință era închisă, dezbaterile programate pentru acel termen fiind încheiate. Potrivit recurentei, apărătorul său a depus la registratura secției, dovada plății taxei de timbru, împuternicirea avocațială, motivele de apel, și deși a așteptat în fața sălii de ședință până la ora 13,30 pentru a lua la cunoștință hotărârea instanței, nu a mai avut acces în pretoriul instanței, ușa sălii de ședință rămânând închisă.

În susținerea recursului recurenta a depus la dosar originalul ordinului de plată din 30 aprilie 2008 reprezentând plata sumei de 5.000 lei taxa judiciară de timbru în contul Trezoreriei sector 4 București. Intimata - reclamantă a formulat întâmpinare la motivele de recurs, arătând că ședința Curții de Apel București, secția comercială, din data de 9 mai 2008 a fost publică, pârâta - apelantă nefiind prezentă la apelul nominal făcut în cauză în condițiile în care la dosar nu exista dovadă privind plata taxei de timbru, instanța de apel în mod legal a luat în examinare excepția netimbrării apelului, rămânând în pronunțare pe acest aspect.

Curtea, examinând hotărârea atacată în contextul criticilor formulate și având în vedere actele dosarului, constată că recursul este fondat pentru considerentele ce urmează: 1. Dispozițiile art. 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru sancționează cu anularea cererii neîndeplinirea obligației de plată a taxei judiciare de timbru în cuantum legal, până la termenul stabilit de instanță.

2. Potrivit ordinului de plată din 30 aprilie 2008, pârâta - apelantă a achitat suma datorată cu titlu de taxă judiciară de timbru, astfel cum a fost încunoștiințată prin citație, la data de 30 aprilie 2008, anterior termenului de judecată stabilit pentru 9 mai 2008. 3. Împrejurarea că, dovada plății taxei de timbru și timbru judiciar au fost depuse la serviciul registratură al secției la ora 10,15 în ziua de 9 mai 2008 și a ajuns pe masa instanței după terminarea ședinței de judecată, constituie disfuncționalități evidente atât în ce privește asistența juridică acordată părții de avocatul ales, cât și modul în care registratura secției aduce la cunoștința instanței actele depuse în ziua termenului.

În ce privește însă îndeplinirea de către parte a obligației în termenul sorocit de instanță, nu se poate reține vreo culpă în sarcina sa, de natură să ducă la anularea cererii. Altfel spus, cum partea a făcut dovadă plății taxelor datorate anterior termenului de judecată și cum neregularitățile în ce privește nedepunerea acestor dovezi la dosar până la terminarea ședinței, nu îi aparțin, Curtea, în baza art. 312 alin. (1) și (3) C. proc. civ. cu referire la art. 304 pct. 9 C. proc. civ. va admite prezentul recurs și va casa hotărârea atacată cu trimiterea cauzei la instanța de apel în vederea judecării apelului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de pârâta SC E.D. SA Oradea împotriva deciziei comerciale nr. 248 din data de 9 mai 2008 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială, casează decizia recurată și trimite cauza aceleiași instanțe pentru judecarea apelului. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 decembrie 2008.