ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3779/2008
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3779/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin sentința comercială nr. 14327 din data de 30 noiembrie 2007
Tribunalul București, secția a VI-a comercială, a admis în parte acțiunea
formulată de reclamanta SN A.M. SA împotriva pârâtei SC E.D. SA și în
consecință a obligat pârâta la plata sumei de 264.706,79 lei cu titlu de preț
și la 465.181,10 lei penalități de întârziere aferente debitului principal.
Totodată, Tribunalul a respins ca prescrise
pretențiile referitoare la facturile din 31 iulie 2002 și 31 august 2002.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut
din examinarea înscrisurilor depuse în sprijinul acțiunii, că între părți s-au
stabilit raporturi comerciale în temeiul contractului din 1997, având ca obiect
vânzarea - cumpărarea de apă minerală naturală la sursă, pârâta datorând sumele
la care a fost obligată cu titlu de diferență de preț și penalități, urmare
refuzului nejustificat de a plăti prețul legal facturat.
Apelul declarat de societatea pârâtă
împotriva acestei sentințe a fost anulat ca netimbrat de Curtea de Apel
București, secția a VI-a comercială, prin decizia comercială nr. 248 pronunțată
la 9 mai 2008.
Instanța de control judiciar a constatat că
pârâta - apelantă, deși încunoștiințată prin citația emisă pentru termenul din
9 mai 2008 despre obligația de a timbra apelul cu suma de 5.000 taxă judiciară
de timbru și 2,5 lei timbru judiciar, nu s-a conformat dispoziției instanței
încălcând prevederile art. 20 pct. 1 din Legea nr. 146/1997 privind plata
taxelor de timbru, potrivit cărora taxele de timbru se plătesc anticipat.
Împotriva acestei decizii, societatea pârâtă
a declarat recurs, la data de 6 iunie 2008, solicitând casarea hotărârii
atacate cu trimiterea cauzei pentru rejudecarea apelului pe fondul său.
Recurenta și-a întemeiat recursul pe motivele
de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 5, 8 și 9 C. proc. civ., în
argumentarea cărora a susținut, în esență, că deși la termenul de judecată din
9 mai 2008 taxa judiciară de timbru și timbru judiciar erau achitate în
integralitate, dovezile nu au putut fi depuse în fața completului de judecată
deoarece la ora 9,45, când avocatul ales să reprezinte interesele societății în
cauză s-a prezentat la Curtea de Apel, ușa sălii de ședință era închisă,
dezbaterile programate pentru acel termen fiind încheiate.
Potrivit recurentei, apărătorul său a depus
la registratura secției, dovada plății taxei de timbru, împuternicirea
avocațială, motivele de apel, și deși a așteptat în fața sălii de ședință până
la ora 13,30 pentru a lua la cunoștință hotărârea instanței, nu a mai avut
acces în pretoriul instanței, ușa sălii de ședință rămânând închisă.
În susținerea recursului recurenta a depus la
dosar originalul ordinului de plată din 30 aprilie 2008 reprezentând plata
sumei de 5.000 lei taxa judiciară de timbru în contul Trezoreriei sector 4
București.
Intimata - reclamantă a formulat întâmpinare
la motivele de recurs, arătând că ședința Curții de Apel București, secția comercială,
din data de 9 mai 2008 a fost publică, pârâta - apelantă nefiind prezentă la
apelul nominal făcut în cauză în condițiile în care la dosar nu exista dovadă
privind plata taxei de timbru, instanța de apel în mod legal a luat în
examinare excepția netimbrării apelului, rămânând în pronunțare pe acest aspect.
Curtea, examinând hotărârea atacată în
contextul criticilor formulate și având în vedere actele dosarului, constată că
recursul este fondat pentru considerentele ce urmează:
Dispozițiile art. 20 din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru sancționează cu anularea cererii
neîndeplinirea obligației de plată a taxei judiciare de timbru în cuantum
legal, până la termenul stabilit de instanță.
Potrivit ordinului de plată din 30 aprilie
2008, pârâta - apelantă a achitat suma datorată cu titlu de taxă judiciară de
timbru, astfel cum a fost încunoștiințată prin citație, la data de 30 aprilie
2008, anterior termenului de judecată stabilit pentru 9 mai 2008.
Împrejurarea că, dovada plății taxei de
timbru și timbru judiciar au fost depuse la serviciul registratură al secției la
ora 10,15 în ziua de 9 mai 2008 și a ajuns pe masa instanței după terminarea
ședinței de judecată, constituie disfuncționalități evidente atât în ce
privește asistența juridică acordată părții de avocatul ales, cât și modul în
care registratura secției aduce la cunoștința instanței actele depuse în ziua
termenului.
În ce privește însă îndeplinirea de către
parte a obligației în termenul sorocit de instanță, nu se poate reține vreo
culpă în sarcina sa, de natură să ducă la anularea cererii.
Altfel spus, cum partea a făcut dovadă plății
taxelor datorate anterior termenului de judecată și cum neregularitățile în ce
privește nedepunerea acestor dovezi la dosar până la terminarea ședinței, nu îi
aparțin, Curtea, în baza art. 312 alin. (1) și (3) C. proc. civ. cu referire
la art. 304 pct. 9 C. proc. civ. va admite prezentul recurs și va casa
hotărârea atacată cu trimiterea cauzei la instanța de apel în vederea judecării
apelului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de pârâta SC E.D. SA
Oradea împotriva deciziei comerciale nr. 248 din data de 9 mai 2008 a Curții de
Apel București, secția a VI-a comercială, casează decizia recurată și trimite
cauza aceleiași instanțe pentru judecarea apelului.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 12
decembrie 2008.