ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 976/2009

Asupra recursului de față:

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 10 din 15 ianuarie 2009, Curtea de Apel de

Apel Bacău, secția penală, cauze cu minori și familie, în baza art. 278

1

alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a respins, ca nefondată, plângerea formulată

de petentul W.A. împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi din data de 1

august 2008 dispusă de procurorul de a Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

Bacău în dosarul nr. 591/P/2007, menținută prin rezoluția procurorului general

al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău nr. 675/11/2/2008 din 8

septembrie 2008.

A menținut rezoluția atacată.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a obligat petentul la

cheltuieli judiciare către stat.

În motivarea hotărârii mai sus-menționate s-a reținut următoarea

situație de fapt:

Prin rezoluția din 1 august 2008 dispusă de procurorul de la Parchetul

de pe lângă Curtea de Apel Bacău, în dosarul nr. 591/P/2008 s-a dispus

neînceperea urmăririi penale față de magistrații judecători V.A., D.O.A. și

avocatul C.D. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu contra

intereselor persoanei prev. de art. 246 C. pen.

Pentru a pronunța această soluție,

procurorul a reținut:

Prin plângerea formulată, petentul W.A. din Bacău a solicitat

cercetarea penală a magistraților V.A., judecător la Tribunalul Bacău și

D.O.A., judecător la Judecătoria Bacău și a avocatei C.D. din cadrul Baroului

Bacău, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor

persoanelor.

Nemulțumirea petentului a constat în aceea că soluțiile pronunțate de

magistrații judecători în dosarele Judecătoriei Bacău și Tribunalului Bacău îi

sunt defavorabile, întrucât nu au aplicat dispozițiile legale în speță și,

respectiv nu i s-a permis depunerea de obiecțiuni la raportul de expertiză

efectuată în cauză.

De asemenea, avocat C.D. a formulat cereri și a pus concluzii în

defavoarea ei.

Din verificările efectuate au rezultat

următoarele:

Asociația de proprietari nr. 15 Bacău a chemat în judecată pe pârâtul

W.A. pentru a fi obligat la plata unei sume de bani, reprezentând cheltuieli de

întreținere și cele comune restante, precum și penalități de întârziere.

Prin sentința civilă nr. 12419 din 20

decembrie 2006, pronunțată în

dosarul nr. 1995/2006 al

Judecătoriei Bacău, s-a admis în parte acțiunea civilă în pretenții așa cum a

fost formulată de Asociația de Proprietari nr. 15 și a obligat pârâtul la plata

cheltuielilor de întreținere restante pentru perioada mai 2002 - august 2006.

Nemulțumit de hotărârea pronunțată de Judecătoria Bacău petentul a

declarat recurs.

Prin decizia civilă nr. 1160 din 9 noiembrie 2007 a Tribunalului Bacău

s-a respins, ca nefondat, recursul declarat.

S-a reținut că hotărârea a fost luată de către toți judecătorii

completului de judecată, iar faptul că a fost motivată de magistratul V.A., nu

prezintă nicio relevanță.

Referitor la avocatul C.D. s-a precizat că acesta a asigurat asistența

juridică pentru Asociația de Proprietari nr. 15 Bacău

și a formulat cereri, a depus acte și a pus concluzii, conform

contractului

de asistență juridică încheiat între aceasta și reprezentantul

Asociația de Proprietari nr. 15 Bacău.

Fată de cele arătate s-a reținut că nu au rezultat

încălcări ale dispozițiilor legale privind soluționarea cauzei.

În motivarea rezoluției s-a arătat că nu se poate

constitui faptă penală și implicit nu poate fi angajată răspunderea penală a

unui magistrat, activitatea desfășurată în pronunțarea unei hotărâri.

Soluția atacată a fost menținută prin rezoluția

procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău nr.

675/ll/2/2008 din 8 septembrie 2008, care a respins plângerea formulată de

petentul W.A.

Împotriva sentinței pronunțată de Curtea de Apel Bacău

petiționarul a declarat prezentul recurs.

Recursul

declarat de petiționar este nefondat.

Potrivit art. 246 C. pen., constituie infracțiunea de abuz

în serviciu contra intereselor persoanelor, fapta funcționarului public, care,

în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu știință nu îndeplinește un act

ori îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o vătămare

intereselor legale ale unei persoane.

Răspunderea penală a magistraților poate fi pusă în

discuție numai în situațiile în care aceștia și-au exercitat funcția cu

rea-credință, adică au cunoscut caracterul vădit nelegal al acțiunilor lor,

urmărind sau acceptând vătămarea intereselor legale ale unei persoane.

În cauza de fată se constată că nu există elemente care să

genereze cel puțin suspiciuni în sensul de rea-credință a intimaților

magistrați și având în vedere că reaua credință nu se prezumă, în mod corect

s-a apreciat că în speță, nu se justifică începerea urmăririi penale pentru

săvârșirii infracțiunii imputate.

Cu privire la acuzațiile aduse de petiționar avocatului

C.D., se constată din conținutul actelor premergătoare că nu există indicii,

respectiv elemente care să genereze cel puțin suspiciuni în sensul săvârșirii

unor fapte prevăzute de legea penală. în mod corect procurorul a constatat că

intimata a susținut interesele clientului său Asociația de Proprietari nr. 15

Bacău, cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și

exercitarea profesiei de avocat, astfel

că soluția de netrimitere în judecată dispusă de procuror este legală

și temeinică.

Așa fiind, hotărârea primei instanțe de respingere a

plângerii formulate de petiționar în temeiul art. 278

1

C. proc.

pen., este corectă ca și menținerea rezoluției de neîncepere a urmăririi penale

atacate, astfel că recursul declarat în cauză apare nefondat și va fi

respins ca atare, conform art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Văzând și dispozițiile art.

192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul

W.A. împotriva sentinței penale nr. 10 din 15 ianuarie 2009 a Curții de Apel

Bacău, secția penală, cauze cu minori și familie.

Obligă recurentul petiționar la plata sumei de 100 lei, cu

titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, azi 17 martie 2009.