ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2213/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Reclamantul L.I. a chemat în judecată

Ministerul Agriculturii și Alimentației și pe SC A.I. SRL Târgu Jiu pentru ca

prin hotărârea ce va fi pronunțată în condițiile art. 4 alin. (1) din Legea nr.

554/2004 așa cum a fost modificată prin Legea nr. 262/2007, privind excepția de

nelegalitate, să se constate a fi nelegal actul administrativ unilateral cu

caracter individual, care este certificatul de atestare a dreptului de proprietate

Seria MO nr. 0684/1402/1994.

În motivarea cererii, reclamantul a

arătat că certificatul a cărei anulare o solicită a cuprins în suprafața de

teren de 77.6537,35 mp și terenul său, în suprafață de 9350 mp, pentru care i

s-a reconstituit dreptul de proprietate în condițiile Legii nr. 18/1991, prin

titlul nr. 13464132/2002 eliberat la 2 octombrie 2003 de Comisia de Fond Funciar Gorj, fiind pus în posesie prin procesul verbal nr. 1103 din 2 octombrie

2003, T.233 și parcela F63.

La termenul din 30 octombrie 2008 avocatul V.D., apărător ales al reclamantului L.I. a depus la dosar un certificat

eliberat de Judecătoria Târgu Jiu, față de al cărei conținut a arătat că se impune

suspendarea judecării cauzei în baza dispozițiilor art. 244 C. proc. civ.

Curtea de Apel Craiova, secția de

contencios administrativ și fiscal, prin Încheierea din 30 octombrie 2008, față de certificatul eliberat de Judecătoria Târgu Jiu din care rezultă că pe rolul

acestei instanțe s-a format dosarul nr. 13445/318/2008 având ca obiect anularea

contractului de vânzare-cumpărare nr. 3337 din 7 august 2002 și a contractului

de vânzare-cumpărare nr. 2699 din 12 iunie 2001, a dispus suspendarea judecării cauzei, conform dispozițiilor art. 244 C. proc. civ.

Împotriva acestei încheieri a declarat

recurs SC A.I. SRL Târgu Jiu solicitând casarea ei și trimiterea cauzei la

aceeași instanță în vederea continuării judecății.

A fost invocat motivul de recurs prevăzut

de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în dezvoltarea căruia s-a susținut că

instanța de fond fie a ignorat total dispozițiile art. 244 pct. 1 C. proc. civ.

și art. 4 din Legea nr. 554/2004, fie a făcut o aplicare inversă a acestui text

de lege, dispunând în mod nejustificat suspendarea soluționării unei excepții

de nelegalitate care, de altfel, nu a fost invocată în cadrul unui litigiu pe

fond, ci a fost adresată direct instanței de contencios administrativ, până la

judecarea unei cauze civile înregistrate ulterior pe rolul Judecătoriei Târgu

Jiu.

Recursul este fondat.

Examinând actele dosarului, Înalta Curte

a constatat că încheierea atacată a fost dată cu aplicarea greșită a

prevederilor legale incidente în materia suspendării facultative a judecății,

respectiv a art. 244 C. proc. civ., coroborate cu cele ale art. 4 din Legea nr.

554/2004, pentru considerentele în continuare arătate.

În conformitate cu prevederile art. 244

alin. (1) C. proc. civ. instanța poate suspenda judecata:

1) când dezlegarea pricinii atârnă, în

totul sau în parte, de existența sau neexistența unui drept care face obiectul

altei judecăți;

2) când s-a început urmărirea penală

pentru o infracțiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce

urmează să fie pronunțată în cauză.

Reglementând excepția de nelegalitate,

art. 4 alin. (1) din Legea nr. 556/2004 prevede că „legalitatea unui act

administrativ cu caracter normativ individual, indiferent de data emiterii

acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de

excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate. În acest caz, instanța, constatând

că de actul administrativ depinde soluționarea litigiului de fond, sesizează,

prin încheiere motivată, instanța competentă și suspendă cauza… Suspendarea

cauzei nu se dispune în ipoteza în care instanța în fața căreia s-a ridicat

excepție de nelegalitate este instanța de contencios administrativ competentă să

o soluționeze”.

În cadrul acestei proceduri speciale,

instanța de contencios administrativ este abilitată să examineze doar

concordanța actului administrativ în discuție cu actele normative cu forță

juridică superioară, în temeiul și în executarea cărora a fost emis, ținând

seama de principiul ierarhiei și forței juridice a acestora, consacrat prin

art. 5 din Constituție și art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, privind

normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

În speță, reclamantul a sesizat direct

instanța de contencios administrativ pentru a se pronunța, în condiții le art.

4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, asupra excepției de nelegalitate a

certificatului seria MO nr. 0684/1402/1994, precizând că se află în continuare

în litigiu cu SC A.I., pe rolul Tribunalului Gorj fiind înregistrată cererea de

revizuire împotriva deciziei civile nr. 2692 din 24 octombrie 2007 ce formează

obiectul dosarului nr. 401.2/318/2007, astfel cum rezultă din certificatul depus

la dosar.

În aceste condiții și în raport cu

prevederile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, instanța era datoare să

examineze în prealabil regularitatea sesizării sale, neputându-se reține că

dezlegarea acestui aspect, ca de altfel și soluționarea unei excepții de

nelegalitate, în cadrul și în limitele acestei proceduri speciale, ar putea

„atârna” în vreun mod de existența sau neexistența unui drept care face

obiectul altei judecăți, pentru a se dispune măsura suspendării în temeiul art.

244 alin. (1) C. proc. civ., cum greșit s-a procedat în cauză.

În consecință, reținând incidența în

cauză a motivului de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.,

Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) și (3), teza a II-a C. proc. civ., va

admite recursul, va casa încheierea atacată și va trimite cauza aceleiași

instanțe pentru continuarea judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de SC A.I. SRL

Târgu Jiu împotriva Încheierii din 30 octombrie 2008 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal.

Casează încheierea atacată și trimite

cauza pentru continuarea judecății la aceeași instanță.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 aprilie 2009.