ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 74/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 74/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin sentința penală nr. 154 de la 8
octombrie 2008 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu
minori și de familie, pronunțată
în dosarul nr. 933/42/2008,
a fost respinsă, ca nefondată, plângerea petentului U.P., împotriva ordonanței nr.
59/P/2008 din 26 februarie 2008 și
a
rezoluției nr. 313/11/2/2008 din 28 martie 2008 adoptate de Parchetul de
pe
lângă Curtea de Apel Galați.
Au fost menținute rezoluțiile atacate.
A fost obligat petentul la plata sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli
judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că
petentul U.P. a formulat în temeiul art. 278
1
C. proc. pen.,
plângere
împotriva ordonanței nr. 59/P/2008
din 26 februarie 2008 și a rezoluției nr.
313/11/2/2008 din 28 martie
2008 adoptate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați, de neîncepere a
urmăririi penale, a intimaților M.C., pentru infracțiunile prevăzute de art. 246
și 26 raportat la art. 288 C. pen., P.S. sub aspectul infracțiunii de abuz în
serviciu contra intereselor persoanelor, art. 246 C. pen. și D.G., pentru
infracțiunile prevăzute de art. 264 alin. (1) și art. 26 raportat la art. 288
C. pen., cauza fiind înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați la data de 30
aprilie 2008 sub nr. 563/44/2008.
Urmare admiterii cererii de strămutare formulată de petent, Înalta
Curte de Casație și Justiție a dispus prin încheierea nr. 1364 din 13 august
2008, strămutarea judecării cauzei la Curtea de Apel Ploiești și prin
încheierea din 1 septembrie 2008 instanța sesizată inițial a dispus scoaterea
cauzei de pe rol și înaintarea dosarului la această instanță
pentru soluționarea plângerii formulată de
petentul U.P., împotriva
rezoluțiilor sus arătate.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești, la data de
10 septembrie 2008 sub nr. 933/42/2008.
Petentul, persoană vătămată a criticat soluțiile de neîncepere a
urmăririi penale a intimaților M.C., executor judecătoresc,
P.S., subcomisar de poliție din cadrul Poliției
municipiului Galați,
Secția 4 Poliție și avocat D.G. din cadrul Baroului
Galați, pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând în esență nulitatea
acestora, întrucât procurorul a făcut mențiuni olografe nereale peste înscrisul
original al rezoluției și în mod greșit aceste persoane au fost citate în
calitate de intimați, ele având calitatea de
învinuiți sau inculpați.
S-a mai arătat că avocata D.G. a folosit în apărarea sa înscrisuri din
alte dosare și fiind audiată a dat declarații false în fața procurorului.
S-a solicitat admiterea plângerii,
desființarea rezoluțiilor și trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă Curtea
de Apel Galați în vederea începerii
urmăririi penale față
de intimații făptuitori.
S-a atașat dosarul nr. 59/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de
Apel Galați.
Petentul și intimata D.G. au depus
concluzii scrise și un set
de acte cuprinzând copiile
xerox ale unor încheieri, sentințe civile, adrese
și notificări din dosarele soluționate de Judecătoria și respectiv
Curtea de
Apel Galați.
Prima instanță, examinând rezoluțiile atacate, în raport cu actele și
lucrările dosarului de susținerile petentului, a reținut că prin ordonanța nr. 59/P/2008
din 26 februarie 2008 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați a dispus
neînceperea urmăririi penale față de executorul judecătoresc M.C. sub aspectul
infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și
complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, a subcomisarului de
poliție P.S. pentru infracțiunea prevăzută de art. 246 C. pen. și față de
intimata D.G., avocat în cadrul Baroului Galați pentru infracțiunile de
favorizare a infractorului, art. 264 alin. (1) C.
pen. și complicitate la fals în
înscrisuri oficiale prevăzută de art. 26
raportat la art. 288 C. pen.
De asemenea, s-a disjuns și s-a declinat competența de soluționare
a plângerii petentului privind pe B.L., grefier la
Judecătoria
Galați, P.A. și P.Ș., în favoarea Parchetului de pe lângă
Tribunalul Galați.
Din cercetările efectuate parchetul a reținut că prin plângerea
formulată, persoana vătămată U.P. îl acuză pe executorul judecătoresc M.C. de
comiterea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și
complicitate la fals în înscrisuri oficiale, întrucât acesta ar fi pus în
executare în mod ilegal sentința civilă nr. 5156 din 28 iulie 2006 a
Judecătoriei Galați, iar subcomisarul de poliție P.S. ar fi desemnat doi agenți
de poliție pentru participarea la activitatea de punere în executare a acestei hotărâri.
În ceea ce privește pe avocata D.G., petentul a arătat că aceasta a
fost angajată ca avocat de părțile adverse în dosarul nr. 3116/2006 al Curții
de Apel Galați, unde petentul avea calitatea de recurent și a comis faptele de
favorizare a infractorului și complicitate la fals în înscrisuri oficiale.
În baza actelor premergătoare efectuate
s-a constatat că petentul a
formulat mai multe plângeri
împotriva acelorași persoane și pentru aceleași fapte, care au constituit
obiectul cercetărilor efectuate în dosarul
nr.
88/P/2007 și prin ordonanța cu același număr din data de 14 mai 2007,
s-a
dispus neînceperea urmăririi penale, parchetul, concluzionând astfel că există
o cauză care împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale.
Împotriva acestei ordonanțe, petentul a formulat plângere conform art. 278
C. proc. pen. și prin rezoluția nr. 313/11/2/2008, procurorul general al
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați, a respins-o, ca neîntemeiată.
Din examinarea actelor premergătoare
efectuate în cauză, curtea de
apel
a constatat că petentul U.P. în calitate de mandatar al mamei
sale N.M., a formulat mai multe plângeri împotriva intimaților M.C.,
executor judecătoresc și P.S., subcomisar de poliție din cadrul Poliției
municipiului Galați, secția 4, fiind nemulțumit de
modalitatea de punere în executare a sentinței civile nr. 5165 din 28
iulie 2006
a Judecătoriei Galați, irevocabilă prin decizia nr. 115/ R
din 27 februarie 2007 a Curții de Apel Galați prin care s-a admis acțiunea
civilă în evacuare
formulată de P.A. în
contradictoriu cu N.M., U.R.,
U.D. și U.P.
Aceste plângeri au constituit obiectul dosarelor nr. 353/P/2007, nr. 88/P/2007,
nr. 137/P/2007 și nr. 158/P/2008 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel
Galați și prin rezoluțiile date, în toate dosarele, s-au dispus soluții de
netrimitere în judecată a intimaților.
Astfel, prin ordonanța nr. 353/P/2007 din 23 noiembrie 2007 s-a dispus
neînceperea urmăririi penale a făptuitorului M.C., executor judecătoresc, sub
aspectul infracțiunilor prevăzute de art. 246 C. pen. și art. 26 raportat la art.
288 C. pen., întrucât faptele sesizate nu se confirmă, prin ordonanța nr. 88/P/2007
din 14 mai 2007 s-au dispus aceleași soluții față de subcomisarul de poliție P.S.
pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor,
complicitate la distrugere și complicitate la furt calificat și față de M.C.
pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, distrugere și furt
calificat.
Prin rezoluția nr. 158/P/2008 din 17 iulie
2008, Parchetul de pe lângă
Curtea
de Apel Galați a dispus, de asemenea, neînceperea urmăririi penale
față de avocata D.G. sub aspectul infracțiunilor de favorizarea
infractorului și complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Din conținutul actelor premergătoare
administrate în cauză a rezultat
că, la data de 12 martie
2007, executorul judecătoresc, la solicitarea numitei P.A. a pus în executare
sentința civilă nr. 5165 din 28 iulie 2006 a Judecătoriei Galați, rămasă
definitivă și irevocabilă, actele de executare fiind efectuate de acesta, cu
respectarea dispozițiilor legale, nefiind probe că intimatul M.C. ar fi
acționat cu rea-credință și în dauna persoanei vătămate.
De asemenea, din aceste acte aflate la dosar, nu a rezultat că
subcomisarul P.S. ar fi participat la acțiunea de punere în executare a
hotărârii și nici că acesta ar fi dat dispoziție sau că ar semnat vreun
document în acest sens.
Nu sunt date și informații că intimata D.G.
ar fi favorizat pe
numiții P.A. și P.Ș., ajutându-i să
comită infracțiunea de fals și nu subzistă situația premisă pentru infracțiunea
de favorizare a inculpatului, întrucât prin rezoluția nr. 7418/P/2007 din 12
iunie 2008, Parchetul de lângă Judecătoria Galați a dispus neînceperea
urmăririi penale față de făptuitorii P.A. și P.Ș. pentru infracțiunile de fals
material în înscrisuri oficiale, uz de fals și furt calificat, deoarece aceste
fapte nu există.
Plângerile formulate de petent împotriva acestor soluții de neîncepere
a urmăririi penale au fost respinse ca nefondate, ultima fiind sentința penală nr.
87/ F din 3 iunie 2008 a Curții de Apel Galați, rămasă definitivă prin decizia
Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată la data de 2 iulie 2008, prin
care s-a respins, ca nefondat, recursul acestuia.
Potrivit art. 278
1
alin. (11) C. proc. pen., persoana față
de care prin hotărâre definitivă s-a decis că nu este cazul să se înceapă ori
să se redeschidă urmărirea penală, nu mai poate fi urmărită pentru
aceeași fată decât dacă s-au descoperit fapte sau
împrejurări noi ce nu au
fost cunoscute de organul de urmărire penală și
nu a intervenit unul dintre cazurile prevăzute în art. 10 din același cod.
Cum petentul nu a invocat elemente noi în susținerea acuzațiilor
formulate față de intimații, iar copiile xerox depuse la dosar nefiind în
legătură cu faptele imputate intimaților, curtea de apel a considerat că în
lipsa acestora și a probelor certe privind
săvârșirea infracțiunilor, parchetul
nu putea să dispună altă soluție
decât neînceperea urmăririi penale.
Ca atare, soluțiile de netrimitere în judecată a intimaților pentru
faptele imputate de petent sunt legale și temeinice.
Critica petentului că persoanele menționate în plângere trebuiau să fie
citate ca inculpați și că în mod greșit au fost denumite și citate ca intimați,
nu a putut fi primită, deoarece în procedura plângerii reglementată de
dispozițiile art. 278
1
C. proc. pen., s-a procedat la administrarea
actelor premergătoare, în vederea începerii urmăririi penale și cum organul de
urmărire penală a constatat că nu se poate
dispune
începerea urmăririi penale, acțiunea penală împotriva acestora nu a fost pusă
în mișcare, calitatea procesuală a acestora a fost legal stabilită
de
intimați, așa cum corect au fost și citați în cauză.
Susținerea petentului că ordonanța parchetului este nulă, pe motiv că
procurorul a efectuat mențiuni olograf în cuprinsul acestora este lipsită de
temei, deoarece acestea nu afectează conținutul soluției dispuse.
În această fază procesuală, constituirea de parte civilă a petentului
prin cererea aflată la fila X excede procedurii
reglementate de prevederile
art. 278
1
C. proc. pen., obiectul
unor astfel de plângeri îl constituie numai soluțiile de netrimitere în
judecată.
Față de considerentele arătate, curtea de apel a constatat că rezoluțiile
de neîncepere a urmăririi penale fiind legale și temeinice au fost menținute și
în consecință, plângerea petentului a fost respinsă, ca nefondată, în temeiul art.
278
1
alin. (8) lit. a) C. proc. pen., cu obligarea acestuia la plata
cheltuielilor judiciare către stat, conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
Împotriva acestei sentințe a declarat, în termenul legal, recurs
petiționarul U.P., criticând-o, arătând în scris că instanța de judecată a
admis judecarea dosarului pe baza unor copii nelizibile și pe baza unor
rezoluții ce conțineau înscrisuri peste înscrisul oficial, fără a fi
îndeplinite condițiile prevăzute de art. 194 C. proc. pen. și art. 195 C. proc.
pen., că instanța a admis procurorilor să încalce art. 10 alin. (2) C. proc.
pen., că instanța de judecată a admis făptuitoarei D.G. să dea declarații false
în cursul urmăririi penale în fața procurorului la data când a fost audiată și
a admis făptuitoarei D.G. să folosească înscrisuri lovite de nulitate și
înscrisuri ce făceau obiectul unor alte dosare penale în curs de cercetare pe
rolul instanțelor de judecată și pe rolul parchetelor, că instanța de judecată
nu a administrat mijloacele de probă scrise și hotărârile judecătorești prin
care
instanța anula extrasul de C.F. ce a
stat la baza contractului de
vânzare-cumpărare din data de 28 octombrie
2005 autentificat de notarul public E.A., că instanța de judecată nu a
administrat încheierea de ședință a Judecătoriei Galați prin care a fost
respinsă, ca nefondată,
cererea de investire
cu formulă executorie a făptuitoarei P.A., că
instanța de judecată nu
s-a pronunțat asupra excepțiilor invocate în prezenta cauză penală.
Față de cele arătate, recurentul petiționar a solicitat admiterea
recursului, casarea sentinței penale din prezenta cauza și în rejudecare
trimiterea cauzei la procuror în vederea punerii în mișcare a acțiunii penale
față de făptuitorului M.C. și P.S. în temeiul art. 10 alin. (2) iar față de
făptuitoarea D.G. să se dispună începerea sau redeschiderea urmăririi penale
pentru comiterea infracțiunilor sesizate, întemeindu-și prezentul recurs, pe
dispozițiile art. 385
9
alin. (9) și (10) C. proc. pen.
La dosarul cauzei au fost depuse o cerere formulată de recurentul
petiționar U.P. la care au fost anexate
fotocopiile unor înscrisuri ce au fost transmise prin fax, aflate la dosarul Înaltei
Curți.
În cererea formulată, recurentul petiționar a solicitat acordarea unui
nou termen de judecată pentru a depune înscrisuri în susținerea recursului, în
speță documente doveditoare emise de Curtea de Apel Ploiești prin care se
confirmă folosirea de către procurorul de ședință a unei rezoluții cu alte
persoane conform notei grefierului întocmite la data
judecării dosarului. Recurentul petiționar a menționat că se depun la
dosar rezoluția cu nr. 1281 A/ l 11/1/2007 din data de 3 decembrie 2007 emisă
de
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați și înregistrată de Curtea
de Apel Galați prin președintă, rezoluție ce confirmă că rezoluția cu nr. 355/P/2007
depusă de făptuitoarea D.G. la dosar, privește pe C.G. De asemenea, recurentul
petiționar a arătat că anexează și certificatul emis de Tribunalul Galați secția
penală cu nr.
7585/121/2008 din data de 17
decembrie 2008 prin care se certifică că pe
rolul Tribunalului Galați se
afla în curs de soluționare dosarul penal cu nr. 7585/121/2008 privind pe
făptuitorii P.A., M.C., P.Ș. și B.L.
La termenul de astăzi, în recurs la apelul nominal făcut în ședință
publică au lipsit recurentul petiționar U.P. și intimații M.C., P.S., D.G.,
procedura de citare fiind legal îndeplinită.
S-a referit că recurentul petiționar a
depus la dosarul cauzei o cerere
prin care a solicitat
acordarea unui termen de judecată pentru a depune înscrisuri în susținerea
recursului.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul asupra cererii
formulată de recurentul petiționar a solicitat admiterea ei, având în vedere că
este primul termen de judecată.
Înalta Curte, după deliberare, a respins cererea recurentului
petiționar, apreciind că înscrisurile de care face vorbire recurentul
petiționar în cererea sa nu au legătură cu cauza de față, constatând că
instanța poate soluționa cauza pe baza lucrărilor dosarului conform art.
278
1
alin. (7) C. proc. pen.,
după care a constatat cauza în stare de judecată și a acordat cuvântul, în
dezbateri, potrivit art. 385
13
C.
proc. pen.
Reprezentantul Ministerului Public a pus concluzii de respingere, ca
nefondat, a recursului declarat de recurentul petiționar, arătând că în mod
corect prima instanță a respins, ca nefondată. plângerea petiționarului U.P.,
deoarece nu rezultă indicii cu privire la faptele pretins a fi comise de către
intimați.
Examinând recursul declarat de petiționarul U.P. împotriva sentinței
pronunțată în primă instanță, conform art. 278
1
alin. (10) cu
referire la art. 385
1
alin. (1) lit. c) C. proc. pen., atât în
raport cu motivele de recurs formulate în scris ce se vor analiza prin
prisma cazurilor de casare indicate în scris,
respectiv art. 385
9
pct. 9 și 10 C. proc. pen., cât și din
oficiu, potrivit art. 385
6
alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte
constată recursul petiționarului ca fiind nefondat pentru considerentele ce se
vor arăta.
Din analiza cauzei rezultă că în mod judicios și temeinic motivat prima
instanță, în temeiul art. 278
1
alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a
respins, ca nefondată, plângerea formulată de petentul U.P., soluția dispusă
fiind susținută de o analiză asupra rezoluției atacate, pe baza actelor și
lucrărilor dosarului parchetului, în conformitate cu prevederile art. 278
1
alin. (7) C. proc. pen.
Înalta Curte consideră că au fost evaluate corect actele premergătoare
efectuate în cauză, ce au condus la soluția de neîncepere
a urmăririi penale față de executorul
judecătoresc M.C. pentru
săvârșirea
infracțiunii prevăzută de art. 246 C. pen. și art. 26 C. pen.,
raportat
la art. 288 C. pen., față de subcomisarul de poliție P.S. din cadrul Poliției
Municipiului Galați, secția 4 Poliție pentru
săvârșirea
infracțiunii prevăzută de art. 246 C. pen., față de avocat D.
G. pentru
săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 264 alin. (1) C. pen.
și art. 26 C. pen., raportat la art. 288 C. pen.
Așa cum a rezultat din actele și
lucrările dosarului, criticile formulate
de petiționar au
fost examinate, în raport cu persoanele și faptele pretins
a fi săvârșite de către acestea, procurorul,
constatând în fapt, că persoana
vătămată U.P. a formulat plângere la D.N.A.
– S.T. Galați împotriva subcomisarului de poliție P.S., pentru săvârșirea
infracțiunii prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen., în referire la art. 6 și
7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, împotriva executorului judecătoresc M.C. și
a lui P.S. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 246 C. pen., avocat
D.
G., pentru săvârșirea infracțiunilor
prevăzute de art. 264 alin. (1) C. pen.
și a art. 26 C. pen., raportat
la art. 288 C. pen., P.A. și P.Ș. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de
art.
288 C. pen., art. 271 C. pen. și art. 255
alin. (1) C. pen., precum și față de B.L. pentru săvârșirea infracțiunii
prevăzută de art.
254 alin. (1) C. pen.
Prin rezoluția nr. 18/P/2008 din 4 februarie 2008 a D.N.A. – S.T.
Galați s-a dispus neînceperea
urmăririi
penale față de ofițerul de poliție P.S. pentru săvârșirea
infracțiunii
prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen., în referire la art. 6 și 7 alin. (1)
din Legea nr. 78/2000.
Prin aceeași rezoluție s-a dispus
disjungerea cauzei față de celelalte
persoane și
înaintarea cauzei la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați.
Din actele premergătoare efectuate în
cauză a rezultat că persoana
vătămată U.P. a formulat
plângere în această cauză față de executorul judecătoresc M.C. pentru că acesta
ar fi pus în executare în mod ilegal sentința civilă nr. 5156 din 28 iulie 2006
a Judecătoriei Galați.
De asemenea, persoana vătămată U.P. a
formulat plângere
împotriva subcomisarului de poliție P.S.
întrucât acesta ar fi desemnat doi agenți de poliție din cadrul secției 4 din
Galați pentru participarea la activitatea de punere în executare a sentinței
civile nr. 5156 din 28 iulie 2006 a Judecătoriei Galați.
Persoana vătămată a apreciat că executorul judecătoresc M.C. a săvârșit
infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art.
246 C. pen. și complicitate la fals în
înscrisuri
oficiale prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 288 alin. (1)
C.
pen., iar ofițerul de poliție a săvârșit infracțiunea de abuz în serviciu
contra intereselor persoanelor, prevăzută de art.
246 C. pen.
Din cercetările efectuate în cauză s-a stabilit că faptele reclamate în
această cauză au făcut și obiectul cercetărilor în dosarul nr. 88/P/2007 al
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați
soluționat la data de 14 mai
2007.
Pentru acest motiv s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de
executorul judecătoresc M.C. și subcomisarul de
poliție P.
S., întrucât există o cauză care împiedică punerea în mișcare
a acțiunii penale.
Cu privire la avocatul D.G. din cadrul Baroului Galați, persoana
vătămată a formulat plângere împotriva acesteia pentru
infracțiunea prevăzută de art. 264 alin (1) C. pen. și complicitate la
fals în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 288 alin.
(1)
C. pen., în legătură cu activitatea acesteia în dosarul nr. 3116/121/2006
al Curții de Apel Galați.
Din actele premergătoare aflate la dosar a rezultat că avocatul D.G. a
fost angajată să-i reprezinte în dosarul nr. 3116/121/2006 al
Curții de Apel Galați, având ca obiect recursul
declarat împotriva sentinței
civile nr. 5165 din 28 iulie 2006 al
Judecătoriei Galați. în acest dosar avocatul D.G. a invocat doar faptul că
recurentul U.P. nu și-a motivat recursul, fără să mai desfășoare alte
activități.
Procurorul a apreciat că fapta reclamată de U.P. nu este prevăzută de
legea penală, motiv pentru a dispus neînceperea urmăririi penale față de
avocatul D.G.
În plângerea de față, persoana vătămată U.P. a reclamat și alte
persoane, respectiv pe P.A., P.Ș. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de
art. 288 C. pen., art. 271 C. pen., iar P.Ș. și pentru săvârșirea infracțiunii
prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen.
De asemenea, U.P. a formulat plângere și împotriva grefierei B.L. de la
Judecătoria Galați pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 254 alin. (1)
C. pen.
Procurorul a dispus disjungerea cauzei
față de aceștia și declinarea competenței de soluționare în favoarea
Parchetului de pe lângă Tribunalul
Galați, căruia i se va
trimite un exemplar din prezenta ordonanță și copie după dosarul cauzei.
Situația de fapt prezentată este susținută de actele premergătoare
efectuate de procuror în cauză și anume: adresa Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casație și Justiție, D.N.A., S.T.
Galați către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați, în care
se
menționează că se trimite dosarul nr. 18/P/2008 împreună cu un exemplar al
rezoluției de neîncepere a urmăririi penale din data de 4 februarie 2008 pentru
efectuarea de cercetări față de M.C. și P.S. sub aspectul săvârșirii
infracțiunii prevăzută de art. 246 C. pen., P.A. și P.Ș. sub aspectul
săvârșirii infracțiunii prevăzută de art. 288 C. pen. și 271 C. pen., P.Ș. sub
aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen., B.L.
sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen., D.G.
sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 246 C. pen. și art. 26
C. pen., în referire la art. 288 C. pen., rezoluția de neîncepere a urmăririi
penale dată de procuror la 4 februarie 2008 în dosarul nr. 18/P/2008 al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D.N.A., S.T. Galați;
dosarul nr.
18/P/2008 al P.N.A. atașat
dosarului parchetului
cu nr. menționat, în care se găsesc fotocopii ale
sesizării și declarației petiționarului U.P.; fotocopiile încheierii dată în
cameră de consiliu la 30 noiembrie 2006 de Judecătoria Galați, în dosarul nr. 8093/233/2006,
a
solicitării de a se prezenta
petiționarului în ziua de 8 noiembrie 2007, orele
10,00, în vederea
audierii în dosarul nr. 1295/P/2007 și a altor înscrisuri, a unei notificări, a
extrasului de C.F. pentru Autentificare, a
sentinței
civile nr. 5165 de la 28 iulie 2006 a Judecătoriei Galați, în dosarul
nr.
4508/C/2006, a sentinței civile nr. 2053 de la 7 martie 2007 a Judecătoriei
Galați, în dosarul nr. 1787/233/2006, a sentinței civile nr. 415
de la 20 ianuarie 2006 a Judecătoriei Galați, în
dosarul nr. 7478/C/2005, a
ordonanței dată de procuror la 23 noiembrie
2007 în dosarul nr.
353/P/2007 al
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați, prin care s-a
dispus neînceperea
urmăririi penale față de făptuitorul M.C., executor judecătoresc, sub aspectul
infracțiunilor prevăzute de art. 246 C. pen. și art. 217 alin. (1) C. pen.,
întrucât lipsește o condiție prevăzută de lege, necesară pentru punerea în
mișcare a acțiunii penale,
neînceperea
urmăririi penale față de făptuitorul M.C., executor
judecătoresc, sub
aspectul infracțiunilor prevăzute de art. 271 C. pen.,
art. 26 C. pen., raportat la art. 288 C. pen., art. 208 alin. (1) –
art. 209 alin. (1)
lit. a) C. pen., întrucât faptele sesizate nu se
confirmă, disjungerea cauzei privind pe făptuitorii P.A., P.Ș. sub aspectul
infracțiunilor prevăzute de art. 288 C. pen., art. 291 C. pen.
, art. 217 alin. (1) C. pen., art. 208 alin. (1)
– art. 209 alin. (1) lit. a) C. pen.
și declinarea competenței de
soluționare în favoarea Parchetului de pe
lângă
Judecătoria Galați, un exemplar al prezentei ordonanțe împreună cu
copii
ale plângerii și declarației procuristului U.P., procurii judiciare se vor
trimite Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați, în vederea efectuării
cercetărilor, a ordonanței dată de procuror la 14 mai 2007 în dosarul nr. 88/P/2007
al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați, prin care s-a dispus
neînceperea urmăririi penale față de executorul judecătoresc M.C. din Galați,
pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 246 C. pen., art. 217 alin. (1)
C. pen. și art. 208 alin. (1) raportat la art. 209 alin. (1) C. pen.,
neînceperea urmăririi
penale față de
subcomisarul de poliție P.S. de la secția 4 Galați,
pentru săvârșirea
infracțiunilor prevăzute de art. 26 C. pen., raportat la art. 246 C. pen., art.
26 C. pen., raportat la art. 217 alin. (1) C. pen. și art. 26 C. pen., raportat
la art. 208 alin. (1) în referire la art. 209 alin. (1)
C. pen., disjungerea cauzei față de agenții de poliție R.C.
E., D.C.
și față de P.A. și ceilalți participanți la acțiunea de evacuare și declinarea
la Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați pentru continuarea cercetărilor;
fotocopia declarației intimatului P.S.; declarația dată în fața procurorului la
data 25 februarie 2008 de către D.G.
Soluția dată de procuror de neîncepere a urmăririi penale față de
intimații arătați și sub aspectul faptelor menționate prin ordonanța de la 26
februarie 2008 a fost menținută de procurorul general
al Parchetului de pe
lângă Curtea de Apel Galați, prin rezoluția din 28
martie 2008 în lucrarea cu nr. 313/11/2/2008, care în temeiul art. 278 C. proc.
pen., a respins, ca neîntemeiată, plângerea formulată de petentul U.P.
împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale emisă în dosarul nr. 59/P/2008
al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați.
Înalta Curte consideră că, prima instanță a făcut o corectă evaluare
asupra actelor premergătoare efectuate de către procuror, analizând, criticile
formulate de petiționar, arătând că petiționarul U.P. a formulat mai multe
plângeri ce au constituit obiectul dosarelor nr. 353/P/2007, nr. 88/P/2007, nr.
137/P/2007 și nr. 158/P/2008 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați
și prin rezoluțiile date, în toate dosarele s-au dispus soluții de netrimitere
în judecată a intimaților,
că plângerile
formulate de petent împotriva acestor soluții de neîncepere a urmăririi penale
au fost respinse, ca nefondate, ultima fiind sentința penală
nr. 87/ F
din 3 iunie 2008 a Curții de Apel Galați, rămasă definitivă prin decizia Înaltei
Curți de Casație și Justiție pronunțată la data de 2 iulie 2008, prin care s-a
respins, ca nefondat, recursul acestuia, invocând art.
278
1
alin. (11) C. proc. pen., că fotocopiile depuse
la dosar nu au legătură cu faptele imputate intimaților, apreciind că în cauză
în mod corect au fost dispuse soluțiile de netrimitere în judecată a
intimaților pentru faptele imputate de petent.
De asemenea, prima instanță a examinat criticile petiționarului
referitoare la faptul că persoanele menționate în plângere nu au fost citate în
calitate de inculpate, la nulitatea ordonanței parchetului față de mențiunile
olografe în cuprinsul acesteia, de constituirea ca parte civilă a petiționarului,
motivând temeinic că nu pot fi reținute față de conținutul dispozițiilor art. 278
1
C. proc. pen., față de persoanele menționate nefiind dispusă începerea
urmăririi penale, corect fiind ca acestea să aibă calitatea de intimați, lipsa
de temei a mențiunilor arătate, neafectând conținutul soluției dispuse,
obiectul dispozițiilor arătate vizând numai soluțiile de netrimitere în
judecată.
Totodată, Înalta Curte, la rândul său, în baza propriului examen, în
contextul cauzei, asupra actelor și lucrărilor existente la dosar, precum și a
fotocopiile înscrisurilor depuse în recurs, a constatat că, atât procurorul,
cât și judecătorul de la prima instanță în mod judicios au examinat criticile
petiționarului, în raport cu actele premergătoare efectuate în cauză și au
stabilit situația de fapt, față de care în drept s-a dispus soluția neînceperii
urmăririi penale față de intimați sub aspectul faptelor arătate, soluție
menținută de instanță, ca fiind legală și temeinică, prin respingerea, ca
nefondată, a plângerii formulată de petiționarul U.P.
Totodată, Înalta Curte nu poate reține criticile formulate de
recurentul petiționar U.P., respectiv la insuficienta cercetare, pe baza unor
copii nelizibile și a unor rezoluții, a declarațiilor făptuitoarei D.G.,
deoarece, pe de-o parte în etapa actelor premergătoare, procurorul este
singurul care apreciază asupra oportunității efectuării verificărilor pe care
le consideră necesare și suficiente, iar pe de altă parte în cauză au fost
efectuate numeroase acte premergătoare ce au fost evidențiate în mod concret
mai sus, aceste verificări fiind de esența conținutului actelor premergătoare.
Totodată, nu poate fi avută în vedere nici critica petiționarului
referitoare la neadministrarea mijloacelor de probă privind anumite probe scrise
și hotărâri judecătorești, deoarece prima instanță motivat a menționat că
asupra copiilor xerox depuse la dosar acestea nu au legătură cu faptele
imputate intimaților. De altfel, nici fotocopiile înscrisurilor depuse de
recurentul petiționar, în recurs nu au relevanță în contextul cauzei de față.
Înalta Curte nu poate reține nici critica petiționarului că prima
instanță nu s-a pronunțat pe excepția nulității ordonanței, întrucât chiar în
considerentele sentinței, prima instanță în mod expres a arătat că este lipsită
de temei susținerea petentului că ordonanța parchetului este nulă, pe motiv că
procurorul a efectuat mențiuni olograf în cuprinsul acesteia, acestea
neafectând conținutul soluției dispuse.
Această din ultimă critică a fost examinată de Înalta Curte prin prisma
dispozițiilor art. 385
6
alin. (3) C. proc. pen., și anume în
contextul analizei întregii cauze sub toate aspectele, apreciind că nu este
aplicabil cazul de casare invocat, respectiv art. 385
9
pct. 10 teza
a lll-a C. proc. pen., deoarece în acea ipoteză cererile esențiale erau
formulate de părți, or, procedura reglementată de art. 278
1
C. proc.
pen., se referă la persoane și nu la părți.
Înalta Curte constată că sentința
pronunțată de prima instanță este
motivată, în raport cu
criticile formulate de petiționar, potrivit celor
evidențiate în mod expres, așa încât nu este incident nici cazul de
casare invocat, respectiv art. 385
9
pct. 9 C. proc. pen.
Astfel, în raport cu cele menționate, sentința pronunțată de prima
instanță este legală și temeinică sub toate aspectele.
Față de aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 385
15
pct. 1
lit. b) C. proc. pen.,
va respinge, ca nefondat, recursul
declarat
de recurentul petiționar U.P. împotriva sentinței penale nr.
154 din 8
octombrie 2008 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu
minori și familie.
În conformitate cu art. 192 alin. (2) C. proc. pen., se va obliga
recurentul petiționar la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul petiționar U.P. împotriva
sentinței penale nr. 154 din 8 octombrie 2008 a Curții de Apel Ploiești, secția
penală și pentru cauze cu minori și familie.
Obligă recurentul petiționar la plata sumei de 300 lei cu titlu de
cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 15
ianuarie 2009.