ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3148/2008

Asupra recursului de față; În baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele: Prin încheierea de ședință din 30 septembrie 2008, pronunțată în dosarul nr. 17765/3/2008 Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, a dispus, printre altele, menținerea stării de arest a inculpatului C.F.G. apreciind că temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive față de inculpat, respectiv art. 148 lit. f) C. proc. pen., se mențin și impun în continuare privarea de libertate a acestuia. Astfel, s-a constatat ca fiind întrunite cumulativ condițiile prevăzute de textul de lege menționat, respectiv pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea comisă este închisoarea mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică.

Împotriva dispoziției de menține a arestării preventive a declarat recurs inculpatul, care a susținut că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii preventive nu se mai mențin în prezent și că revocarea acestei măsuri se impune în raport și de circumstanțele sale personale, de conduita corectă pe care a avut-o, lăsarea sa în libertate neprezentând un pericol social pentru ordinea publică. Examinând hotărârea atacată, respectiv actele și lucrările de la dosar, Înalta Curte constată, că inculpatul C.F.G. a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc și deținere de droguri de mare risc pentru consum propriu, infracțiuni pedepsite cu închisoare de la 10 la 20 ani și, respectiv, de la 2 ani la 5 ani închisoare.

Față de inculpat s-a luat măsura arestării preventive la 20 aprilie 2008 în temeiul art. 146, 149 1 C. proc. pen. și art. 148 lit. f) C. proc. pen., constatându-se că pentru infracțiunile imputate inculpatului legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Cauza a fost soluționată de prima instanță care a constatat vinovăția inculpatului și a dispus condamnarea sa, iar în prezent Curtea de Apel București este investită cu judecarea apelului declarat de inculpat.

Analizând temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, respectiv faptul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea comisă este mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică, rezultat din natura și gravitatea faptelor deduse judecății, împrejurările în care au fost comise și constatând că aceste temeiuri se mențin și în prezent, Înalta Curte apreciază că sunt întrunite cumulativ condițiile prevăzute de lege pentru menținerea stării de arest în cursul judecății, astfel că recursul declarat de inculpat este nefondat și va fi respins ca atare, potrivit art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc.

pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.F.G. împotriva încheierii din 30 septembrie 2008 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în dosarul nr. 17765/3/2008 (1930/2008). Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 7 octombrie 2008.