ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 07.10.2008

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3148/2008

HOTĂRÂRE
07.10.2008
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3148/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de față;

În baza actelor și

lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin încheierea de ședință

din 30 septembrie 2008, pronunțată în dosarul nr. 17765/3/2008 Curtea de Apel

București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, a

dispus, printre altele, menținerea stării de arest a inculpatului C.F.G. apreciind

că temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării

preventive față de inculpat, respectiv art. 148 lit. f) C. proc. pen., se

mențin și impun în continuare privarea de libertate a acestuia.

Astfel, s-a constatat ca

fiind întrunite cumulativ condițiile prevăzute de textul de lege menționat,

respectiv pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea comisă este

închisoarea mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea în libertate a

inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică.

Împotriva dispoziției de

menține a arestării preventive a declarat recurs inculpatul, care a susținut că

temeiurile avute în vedere la luarea măsurii preventive nu se mai mențin în

prezent și că revocarea acestei măsuri se impune în raport și de circumstanțele

sale personale, de conduita corectă pe care a avut-o, lăsarea sa în libertate

neprezentând un pericol social pentru ordinea publică.

Examinând hotărârea atacată,

respectiv actele și lucrările de la dosar, Înalta Curte constată, că inculpatul

C.F.G. a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pentru

săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc și deținere de

droguri de mare risc pentru consum propriu, infracțiuni pedepsite cu închisoare

de la 10 la 20 ani și, respectiv, de la 2 ani la 5 ani închisoare.

Față de inculpat s-a luat

măsura arestării preventive la 20 aprilie 2008 în temeiul art. 146, 149

1

infracțiunile imputate inculpatului legea prevede pedeapsa închisorii mai mare

de 4 ani și există probe certe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol

concret pentru ordinea publică.

Cauza a fost soluționată de

prima instanță care a constatat vinovăția inculpatului și a dispus condamnarea

sa, iar în prezent Curtea de Apel București este investită cu judecarea

apelului declarat de inculpat.

Analizând temeiurile avute

în vedere la luarea măsurii arestării preventive, respectiv faptul că pedeapsa

prevăzută de lege pentru infracțiunea comisă este mai mare de 4 ani și există

probe certe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru

ordinea publică, rezultat din natura și gravitatea faptelor deduse judecății,

împrejurările în care au fost comise și constatând că aceste temeiuri se mențin

și în prezent, Înalta Curte apreciază că sunt întrunite cumulativ condițiile

prevăzute de lege pentru menținerea stării de arest în cursul judecății, astfel

că recursul declarat de inculpat este nefondat și va fi respins ca atare,

potrivit art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Văzând și dispozițiile art. 192

alin. (2) C. proc. pen.

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de inculpatul C.F.G. împotriva încheierii din 30 septembrie

2008 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori

și de familie, pronunțată în dosarul nr. 17765/3/2008 (1930/2008).

Obligă recurentul inculpat

la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din

care suma de 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul din oficiu, se

va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 7 octombrie 2008.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2006-08-09
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4767/2006
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 17 iulie 2006, Curtea de Apel București, secția I penală, a luat în discuție legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de incu
ÎCCJ 2009-07-29
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2728/2009
Asupra recursului de față, Examinând actele dosarului constată următoarele: Prin încheierea din 19 iunie 2009, pronunțată în dosarul nr. 26263/3/2008, Curtea de Apel București, secția I penală, a menținut arestarea preventivă a inculpatului
ÎCCJ 2008-08-13
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2535/2008
și consecințele acestui fenomen infracțional. Împotriva acestei încheieri a declarat recurs, în termen legal, inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii atacate, și judec
ÎCCJ 2008-08-06
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2524/2008
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele: Prin încheierea de ședință din 15 iulie 2008 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și familie, dată în calitate de instanț
ÎCCJ 2009-05-29
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2038/2009
la luarea măsurii arestării preventive nu s-au schimbat, astfel încât măsura arestării preventive a inculpatei apare ca fiind legală și temeinică, fiind dispusă cu respectarea condițiilor prevăzute de art. 143 C. proc. pen. și art. 148 lit.
Sursă