ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2787/2009

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2787/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel

București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, reclamantul M.I.

a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul M.T.:

- anularea Ordinului M.

t

. nr. 43 din 25 aprilie 2007 emis de

pârât;

- obligarea pârâtului la reîncadrarea

pe postul avut anterior emiterii Ordinului;

- obligarea pârâtului la

plata de despăgubiri reprezentând drepturi salariale indexate, majorate și

recalculate pe perioada 25 aprilie 2007 și până la reîncadrarea reclamantului

pe funcția deținută anterior emiterii ordinului atacat, precum și la dobânda

legală aplicată la drepturile salariale cuvenite, până la data admiterii

acestora;

- obligarea pârâtului la

comunicarea către reclamant a unei scrisori prin care instituția să ceară scuze

pentru situația creată, efectul dezonorant și tratamentul inadmisibil la care a

fost supus din momentul emiterii ordinului în discuție;

- obligarea pârâtului la

plata cheltuielilor de judecată.

drept care au stat la baza formulării cererii

În motivarea acțiunii,

reclamantul a arătat că Ordinul de trecere de pe funcția de director general al

Corpului de Control al M.T.T.C. în funcția publică executorie de consilier

clasa I la același minister este nelegal, întrucât măsura dispusă de pârât

nu-și găsește acoperire în dispozițiile O.U.G. nr. 24/2007 privind stabilirea

unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale. A mai

arătat că eliberarea din funcție nu putea fi dispusă decât în condițiile

prevăzute de art. 84 și urm. din Legea nr. 188/1999.

În drept, a invocat

dispozițiile O.U.G. nr. 24/2007, H.G. nr. 367/2007, Legea nr. 188/1999, Codul

Muncii și Legea nr. 554/2004.

pârâtul M.T.I.

Pârâtul, prin întâmpinare, a

solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, susținând că ordinul contestat a

fost emis în executarea prevederilor H.G. nr. 367/2007 privind reorganizarea și

funcționarea M.T.

fond

Curtea de Apel București, secția

a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 2285

din 16 septembrie 2008 a admis în parte acțiunea reclamantului, a anulat

Ordinul M.T. nr. 43 din 25 aprilie 2007, ca netemeinic și nelegal, în partea

ce-l privește pe reclamant și a obligat Ministerul Transporturilor la

reîncadrarea reclamantului pe postul deținut anterior ordinului atacat.

Totodată, a obligat pârâtul

la plata de despăgubiri către reclamant, constând în drepturile salariale de

care a fost lipsit pe perioada 25 aprilie 2007 și, până la reîncadrarea pe

funcția deținută, sume actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii

dreptului (25 aprilie 2007 ) și până la plata efectivă.

A respins ca neîntemeiat

petitul de cerere privind solicitarea plății de dobânzi la drepturile salariale

cuvenite și ca inadmisibil petitul 4 din acțiunea introductivă.

drept care au format convingerea instanței de fond.

Curtea de Apel București, secția

de contencios administrativ și fiscal, a reținut, în esență, așa cum rezultă

din considerentele hotărârii că, din cuprinsul anexelor 1.10 și 2.10 la Ordinul emis de pârât și atacat de reclamant, s-a preluat activitatea de control, în sensul

că denumirea „Corul de Control al Ministrului” a fost schimbată cu D.G.M.C., condusă

de un director general în a cărui subordine funcționează Compartimentul de

monitorizare și control compus din 13 salariați.

Arată instanța că, trecerea

reclamantului dintr-o funcție de conducere, într-o funcție de execuție nu poate

fi justificată pe temeiul O.U.G. nr. 24/2007, fiind astfel încălcate

dispozițiile art. 11, art. 12 alin. (3) și art. 13 alin. (2) din Ordonanța nr. 24/2007

care prevăd că la preluarea personalului, acestuia să-i fie menținut nivelul

salarizării, iar structurile preluate potrivit prezentei ordonanțe să treacă în

mod corespunzător în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea

instituțiilor nou înființate.

A mai reținut instanța că

pârâtul a obținut avizul favorabil din partea A.N.F.P. în data de 29 februarie

2008, după data emiterii Ordinului nr. 43/2007, fiind astfel încălcate

prevederile art. 100 alin. (1) din Statul funcționarilor publici care obligă

instituția publică ca la reorganizare, funcționarii publici să fie numiți în

noile funcții publice sau, după caz, în noile compartimente, atunci când este

schimbată structura compartimentului ori denumirea.

În ceea ce privește capătul

de cerere prin care reclamantul a solicitat dobânda legală alături de

recalcularea drepturilor bănești de care acesta a fost lipsit, instanța a

reținut că apare ca o îmbogățire fără justă cauză și l-a respins ca

neîntemeiat.

Totodată, a respins ca

inadmisibil petitul 4 din acțiune, arătând că aspectul laturii morale cu

repercusiuni în planul daunelor morale nu a fost dovedit.

pârâtul Ministerul Transporturilor

Motive de recurs ce pot fi

încadrate în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și art. 304

1

C. proc. civ.

6.1. În mod greșit instanța

de fond a reținut că urmare a încetării activității M.

t

.C.T., M.T. a preluat în propria structură, de la instituția

desființată compartimentul „Corpul de Control”.

Prin aplicarea art. 3, 6 și

8 din O.U.G. nr. 24/2007 M.T.C.T. și-a încetat activitatea, s-au înființat alte

trei noi instituții, respectiv M.T.M.D.L.P.L. și M.Î.M.M.C.T.P.L.

Reorganizarea ce a avut loc

conform O.U.G. nr. 24/2007 nu a constat în schimbarea denumirii M.T.C.T. ci a

dus chiar la încetarea activității acestuia, prin reorganizare în sensul

divizării.

D.G.M.C. este o structură

nou înființată în cadrul unei entități noi, astfel încât nu sunt incidente

dispozițiile art. 100 din Legea nr. 188/1999.

M.

t

. a preluat numai o treime din activitatea M.T.C.T., astfel

încât atribuțiile noii structuri diferă cu mai mult de 50% față de cele ale

structurii desființate.

6.2. Instanța de fond în mod

greșit a reținut incidența în speță a dispozițiilor art. 12 alin. (3) și art. 13

alin. (2) din O.U.G. nr. 24/2007.

Art. 12 alin. (3) se referă

la unitățile care funcționează în subordinea, în coordonarea sau sub

autoritatea instituțiilor reorganizate și nu la structurile din cadrul

ministerului.

Deși instanța reține că a

fost încălcat art. 13 alin. (2) din O.U.G. nr. 24/2007, nu arată în ce constă

această încălcare.

6.3. Instanța de fond a

soluționat în mod greșit capătul de cerere privind reîncadrarea reclamantului

pe funcția deținută anterior.

Nu a ținut seama de Decizia

C.E.D.O. din data de 11 octombrie 2007 prin care a fost obligat statul român la

reintegrarea d-lui Ș.G.M. în funcția publică de director general al D.G.M.C. în

cadrul M.T., precum și de O.M.T., nr. 1361 din 19 decembrie 2007, emis pentru

punerea în aplicare a deciziei.

Reintegrarea intimatului –

reclamant din prezenta cauză nu mai este posibilă, iar plata drepturilor

salariale poate fi dispusă până la 19 decembrie 2007 data emiterii O.M.T. nr. 1361.

intimatul-reclamant Mita Ion.

Prin întâmpinare, se

solicită respingerea recursului ca nefondat.

7.1. Structura nou

înființată are atribuții de control similare, iar din cele șapte compartimente

avute inițial s-au păstrat cinci și numai două au fost preluate de celelalte

două ministere înființate ca urmare a reorganizării M.T.C.T.

În speță, recurentul a fost

în imposibilitate să aprecieze asupra procentelor prevăzute de art. 100 din

Legea nr. 188/1999, în condițiile în care Regulamentul de organizare și

funcționare a M.T. a fost aprobat prin Ordinul nr. 606 din 12 iulie 2007,

ulterior emiterii Ordinului nr. 43 din 25 aprilie 2007, care face obiectul

dosarului.

7.2. Nu pot fi reținute nici

argumentele referitoare la Hotărârea C.E.D.O., deoarece în temeiul art. 106 pct.

2 din Legea nr. 188/1999 instanța este obligată să dispună reintegrarea.

II. Considerentele instanței

de recurs

recurs privitor la preluarea în propria structură a M.T. a compartimentului

„Corpul de Control”.

Prin O.U.G. nr. 24/2007, M.T.C.T.

și-a încetat activitatea și s-au înființat trei noi instituții.

Potrivit Regulamentului de

organizare și funcționare al M.T.C.T., Corpul de Control unde intimatul-pârât îndeplinea

funcția de director general avea ca atribuții controlul tehnic, economic,

organizatoric, disciplinar, precum și combaterea corupției în instituțiile

publice, regii autonome, companii naționale și societăți naționale care

funcționează în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea ministerului,

rezolvarea petițiilor și sesizărilor adresate conducerii ministerului;

controlul asupra modului în care sunt colectate și utilizate Fondurile Speciale

aflate la dispoziția ministerului și colaborarea cu instituțiile publice

centrale ale statului pentru soluționarea unor probleme interdepartamentale în domeniile

date în competență, evidențierea și sistematizarea acțiunilor de control

efectuate de compartimentele cu astfel de atribuții, optimizarea organizării,

funcționalității și eficienței structurilor din subordinea, coordonarea sau de

sub autoritatea M.T.C.T; perfecționarea sistemului de management (art. 1).

Corpul de control era

organizat ca direcție generală, serviciul pentru controlul activității și șapte

compartimente (art. 3).

În temeiul O.U.G. nr. 24/2007

a fost emisă H.G. nr. 367/2007 publicată în M. Of. nr. 25 aprilie 2007, privind

organizarea și funcționarea M.T.

În baza H.G. nr. 367/2007 a

fost emis Ordinul nr. 43 din 25 aprilie 2007, prin care reclamantul a fost

preluat la M.T., pe o funcție de execuție la D.G.I.T.F.

Prin motivele de recurs se

invocă faptul că reorganizarea a dus la desființarea Corpului de Control și la

înființarea D.G.M.C., astfel încât nu sunt incidente prevederile art. 100 din

Legea nr. 188/1999.

În realitate, în momentul

adoptării H.G. nr. 367/2007 și emiterii Ordinului nr. 43 din 25 aprilie 2007 nu

erau cunoscute atribuțiile D.G.M.C., pentru a se putea aprecia cu privire la

modificarea atribuțiilor într-un procent de peste 50% astfel cum obligă art. 100

din Legea nr. 188/1999.

Regulamentul de organizare

și funcționare al M.T. a fost aprobat ulterior, prin Ordinul nr. 606 din 12

iulie 2007, iar avizul A.N.F.P. a fost dat în data de 29 februarie 2008.

Conform Regulamentului

aprobat prin Ordinul nr. 606 din 12 iulie 2007, D.G.M.C. are în proporție de

peste 50% atribuțiile fostului Corp de Control, mai puțin aspectele legate de

aderarea României la Uniunea Europeană.

Din cele șapte compartimente

ale Corpului de Control s-au păstrat cinci și numai două compartimente au fost

preluate de celelalte două ministere ca urmare a reorganizării M.T.C.T.

Potrivit art. 11 din O.U.G. nr.

24/2007, personalul se preia de la instituțiile care se reorganizează, care se comasează

sau care își încetează activitatea și își menține nivelul salarizării prevăzut

prin actele normative în vigoare.

La înființarea M.T. s-a

preluat și activitatea de control, a fost schimbată numai denumirea direcției

generale, de unde rezultă că trecerea reclamantului din funcția publică de

conducere într-o funcție de execuție s-a făcut nelegal, astfel cum a apreciat

și instanța de fond.

Din această perspectivă,

motivul de recurs analizat apare ca fiind nefondat.

în cauză a prevederilor art. 12 alin. (3) și art. 13 alin. (2) din O.U.G. nr. 24/2007.

Motivul de recurs este

fondat, în sensul că prevederile sus-menționate nu au relevanță în speță, însă

acest aspect nu modifică soluția pronunțată de instanța de fond și considerată

temeinică și legală de către instanța de recurs (cu referire la nelegalitatea

Ordinului nr. 43 din 25 aprilie 2007).

motivul de recurs referitor la reîncadrarea reclamantului pe funcția deținută

anterior

Motivul de recurs este fondat,

deoarece în baza hotărârii din

c

auza

Ș. România din data de 11 octombrie 2007, Statul Român prin intermediul recurentei

a fost obligat să-l reîncadreze pe dl. Ș.G.M. pe postul de director general al

D.G.M.C., pe același post pe care reclamantul din prezentul dosar solicită

reîncadrarea.

Instanța de fond, când a

dispus reintegrarea reclamantului nu a ținut seama de această împrejurare.

Deoarece postul pe care

reclamantul solicită reintegrarea nu este vacant, iar ocuparea postului s-a

datorat executării unei hotărâri a C.E.

d

.O.,

motivul de recurs analizat este fondat, urmând a se respinge cererea de

reintegrare.

Se va constata că și motivul

de recurs referitor la plata către reclamant a drepturilor salariale este

fondat, reclamantul fiind astfel îndreptățit la plata acestora numai pentru

perioada 25 aprilie 2007 – 19 decembrie 2007, sumă actualizată.

temeiul art. 312 alin. (1), teza I și alin. (3) C. proc. civ., art. 20 din

Legea nr. 554/2004 se va admite recursul.

parte sentința recurată, în sensul respingerii cererii reclamantului de

reîncadrare pe postul deținut anterior emiterii Ordinului atacat.

plata drepturilor salariale cuvenite reclamantului pe perioada 25 aprilie 2007

– 19 decembrie 2007, actualizate.

dispoziții ale sentinței recurate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

pârâtul M.T.I. împotriva sentinței civile nr. .2285 din 16 septembrie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal .

Modifică în parte sentința

recurată, în sensul că, respinge cererea reclamantului de reîncadrare pe postul

deținut anterior emiterii Ordinului atacat și obligă pârâtul M.T.I. la plata

drepturilor salariale cuvenite pentru perioada 25 aprilie 2007 – 19 decembrie

2007, actualizate.

Menține celelalte dispoziții

ale sentinței.

Cu opinia separată a d-lui

judecător A.E. în sensul admiterii recursului, casarea sentinței atacate și, pe

fond respingerea acțiunii .

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 21 mai 2009.