Decizia nr. 2787/2009 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs

Obiectul acțiunii Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, reclamantul M.I. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul M.T.: - anularea Ordinului M. t . nr. 43 din 25 aprilie 2007 emis de pârât; - obligarea pârâtului la reîncadrarea pe postul avut anterior emiterii Ordinului; - obligarea pârâtului la plata de despăgubiri reprezentând drepturi salariale indexate, majorate și recalculate pe perioada 25 aprilie 2007 și până la reîncadrarea reclamantului pe funcția deținută anterior emiterii ordinului atacat, precum și la dobânda legală aplicată la drepturile salariale cuvenite, până la data admiterii acestora; - obligarea pârâtului la comunicarea către reclamant a unei scrisori prin care instituția să ceară scuze pentru situația creată, efectul dezonorant și tratamentul inadmisibil la care a fost supus din momentul emiterii ordinului în discuție; - obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele de fapt și de drept care au stat la baza formulării cererii În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că Ordinul de trecere de pe funcția de director general al Corpului de Control al M.T.T.C. în funcția publică executorie de consilier clasa I la același minister este nelegal, întrucât măsura dispusă de pârât nu-și găsește acoperire în dispozițiile O.U.G. nr. 24/2007 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale. A mai arătat că eliberarea din funcție nu putea fi dispusă decât în condițiile prevăzute de art. 84 și urm. din Legea nr. 188/1999. În drept, a invocat dispozițiile O.U.G. nr. 24/2007, H.G. nr. 367/2007, Legea nr. 188/1999, Codul Muncii și Legea nr. 554/2004.

Apărările formulate de pârâtul M.T.I. Pârâtul, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, susținând că ordinul contestat a fost emis în executarea prevederilor H.G. nr. 367/2007 privind reorganizarea și funcționarea M.T.

Hotărârea instanței de fond Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 2285 din 16 septembrie 2008 a admis în parte acțiunea reclamantului, a anulat Ordinul M.T. nr. 43 din 25 aprilie 2007, ca netemeinic și nelegal, în partea ce-l privește pe reclamant și a obligat Ministerul Transporturilor la reîncadrarea reclamantului pe postul deținut anterior ordinului atacat. Totodată, a obligat pârâtul la plata de despăgubiri către reclamant, constând în drepturile salariale de care a fost lipsit pe perioada 25 aprilie 2007 și, până la reîncadrarea pe funcția deținută, sume actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului (25 aprilie 2007 ) și până la plata efectivă. A respins ca neîntemeiat petitul de cerere privind solicitarea plății de dobânzi la drepturile salariale cuvenite și ca inadmisibil petitul 4 din acțiunea introductivă.

Motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței de fond. Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal, a reținut, în esență, așa cum rezultă din considerentele hotărârii că, din cuprinsul anexelor 1.10 și 2.10 la Ordinul emis de pârât și atacat de reclamant, s-a preluat activitatea de control, în sensul că denumirea „Corul de Control al Ministrului” a fost schimbată cu D.G.M.C., condusă de un director general în a cărui subordine funcționează Compartimentul de monitorizare și control compus din 13 salariați. Arată instanța că, trecerea reclamantului dintr-o funcție de conducere, într-o funcție de execuție nu poate fi justificată pe temeiul O.U.G. nr. 24/2007, fiind astfel încălcate dispozițiile art. 11, art. 12 alin. (3) și art. 13 alin. (2) din Ordonanța nr. 24/2007 care prevăd că la preluarea personalului, acestuia să-i fie menținut nivelul salarizării, iar structurile preluate potrivit prezentei ordonanțe să treacă în mod corespunzător în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea instituțiilor nou înființate. A mai reținut instanța că pârâtul a obținut avizul favorabil din partea A.N.F.P. în data de 29 februarie 2008, după data emiterii Ordinului nr. 43/2007, fiind astfel încălcate prevederile art. 100 alin. (1) din Statul funcționarilor publici care obligă instituția publică ca la reorganizare, funcționarii publici să fie numiți în noile funcții publice sau, după caz, în noile compartimente, atunci când este schimbată structura compartimentului ori denumirea. În ceea ce privește capătul de cerere prin care reclamantul a solicitat dobânda legală alături de recalcularea drepturilor bănești de care acesta a fost lipsit, instanța a reținut că apare ca o îmbogățire fără justă cauză și l-a respins ca neîntemeiat. Totodată, a respins ca inadmisibil petitul 4 din acțiune, arătând că aspectul laturii morale cu repercusiuni în planul daunelor morale nu a fost dovedit.

Recursul formulat de pârâtul Ministerul Transporturilor Motive de recurs ce pot fi încadrate în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și art. 304 1 C. proc. civ. 6.1. În mod greșit instanța de fond a reținut că urmare a încetării activității M. t .C.T., M.T. a preluat în propria structură, de la instituția desființată compartimentul „Corpul de Control”. Prin aplicarea art. 3, 6 și 8 din O.U.G. nr. 24/2007 M.T.C.T. și-a încetat activitatea, s-au înființat alte trei noi instituții, respectiv M.T.M.D.L.P.L. și M.Î.M.M.C.T.P.L. Reorganizarea ce a avut loc conform O.U.G. nr. 24/2007 nu a constat în schimbarea denumirii M.T.C.T. ci a dus chiar la încetarea activității acestuia, prin reorganizare în sensul divizării. D.G.M.C. este o structură nou înființată în cadrul unei entități noi, astfel încât nu sunt incidente dispozițiile art. 100 din Legea nr. 188/1999. M. t . a preluat numai o treime din activitatea M.T.C.T., astfel încât atribuțiile noii structuri diferă cu mai mult de 50% față de cele ale structurii desființate. 6.2. Instanța de fond în mod greșit a reținut incidența în speță a dispozițiilor art. 12 alin. (3) și art. 13 alin. (2) din O.U.G. nr. 24/2007. Art. 12 alin. (3) se referă la unitățile care funcționează în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea instituțiilor reorganizate și nu la structurile din cadrul ministerului. Deși instanța reține că a fost încălcat art. 13 alin. (2) din O.U.G. nr. 24/2007, nu arată în ce constă această încălcare. 6.3. Instanța de fond a soluționat în mod greșit capătul de cerere privind reîncadrarea reclamantului pe funcția deținută anterior. Nu a ținut seama de Decizia C.E.D.O. din data de 11 octombrie 2007 prin care a fost obligat statul român la reintegrarea d-lui Ș.G.M. în funcția publică de director general al D.G.M.C. în cadrul M.T., precum și de O.M.T., nr. 1361 din 19 decembrie 2007, emis pentru punerea în aplicare a deciziei. Reintegrarea intimatului – reclamant din prezenta cauză nu mai este posibilă, iar plata drepturilor salariale poate fi dispusă până la 19 decembrie 2007 data emiterii O.M.T. nr. 1361.

Apărările formulate de intimatul-reclamant Mita Ion. Prin întâmpinare, se solicită respingerea recursului ca nefondat. 7.1. Structura nou înființată are atribuții de control similare, iar din cele șapte compartimente avute inițial s-au păstrat cinci și numai două au fost preluate de celelalte două ministere înființate ca urmare a reorganizării M.T.C.T. În speță, recurentul a fost în imposibilitate să aprecieze asupra procentelor prevăzute de art. 100 din Legea nr. 188/1999, în condițiile în care Regulamentul de organizare și funcționare a M.T. a fost aprobat prin Ordinul nr. 606 din 12 iulie 2007, ulterior emiterii Ordinului nr. 43 din 25 aprilie 2007, care face obiectul dosarului. 7.2. Nu pot fi reținute nici argumentele referitoare la Hotărârea C.E.D.O., deoarece în temeiul art. 106 pct. 2 din Legea nr. 188/1999 instanța este obligată să dispună reintegrarea. II. Considerentele instanței de recurs 1. Cu privire la motivul de recurs privitor la preluarea în propria structură a M.T. a compartimentului „Corpul de Control”. Prin O.U.G. nr. 24/2007, M.T.C.T. și-a încetat activitatea și s-au înființat trei noi instituții. Potrivit Regulamentului de organizare și funcționare al M.T.C.T., Corpul de Control unde intimatul-pârât îndeplinea funcția de director general avea ca atribuții controlul tehnic, economic, organizatoric, disciplinar, precum și combaterea corupției în instituțiile publice, regii autonome, companii naționale și societăți naționale care funcționează în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea ministerului, rezolvarea petițiilor și sesizărilor adresate conducerii ministerului; controlul asupra modului în care sunt colectate și utilizate Fondurile Speciale aflate la dispoziția ministerului și colaborarea cu instituțiile publice centrale ale statului pentru soluționarea unor probleme interdepartamentale în domeniile date în competență, evidențierea și sistematizarea acțiunilor de control efectuate de compartimentele cu astfel de atribuții, optimizarea organizării, funcționalității și eficienței structurilor din subordinea, coordonarea sau de sub autoritatea M.T.C.T; perfecționarea sistemului de management (art. 1). Corpul de control era organizat ca direcție generală, serviciul pentru controlul activității și șapte compartimente (art. 3). În temeiul O.U.G. nr. 24/2007 a fost emisă H.G. nr. 367/2007 publicată în M. Of. nr. 25 aprilie 2007, privind organizarea și funcționarea M.T. În baza H.G. nr. 367/2007 a fost emis Ordinul nr. 43 din 25 aprilie 2007, prin care reclamantul a fost preluat la M.T., pe o funcție de execuție la D.G.I.T.F. Prin motivele de recurs se invocă faptul că reorganizarea a dus la desființarea Corpului de Control și la înființarea D.G.M.C., astfel încât nu sunt incidente prevederile art. 100 din Legea nr. 188/1999. În realitate, în momentul adoptării H.G. nr. 367/2007 și emiterii Ordinului nr. 43 din 25 aprilie 2007 nu erau cunoscute atribuțiile D.G.M.C., pentru a se putea aprecia cu privire la modificarea atribuțiilor într-un procent de peste 50% astfel cum obligă art. 100 din Legea nr. 188/1999. Regulamentul de organizare și funcționare al M.T. a fost aprobat ulterior, prin Ordinul nr. 606 din 12 iulie 2007, iar avizul A.N.F.P. a fost dat în data de 29 februarie 2008. Conform Regulamentului aprobat prin Ordinul nr. 606 din 12 iulie 2007, D.G.M.C. are în proporție de peste 50% atribuțiile fostului Corp de Control, mai puțin aspectele legate de aderarea României la Uniunea Europeană. Din cele șapte compartimente ale Corpului de Control s-au păstrat cinci și numai două compartimente au fost preluate de celelalte două ministere ca urmare a reorganizării M.T.C.T. Potrivit art. 11 din O.U.G. nr. 24/2007, personalul se preia de la instituțiile care se reorganizează, care se comasează sau care își încetează activitatea și își menține nivelul salarizării prevăzut prin actele normative în vigoare. La înființarea M.T. s-a preluat și activitatea de control, a fost schimbată numai denumirea direcției generale, de unde rezultă că trecerea reclamantului din funcția publică de conducere într-o funcție de execuție s-a făcut nelegal, astfel cum a apreciat și instanța de fond. Din această perspectivă, motivul de recurs analizat apare ca fiind nefondat. 2. Cu privire la relevanța în cauză a prevederilor art. 12 alin. (3) și art. 13 alin. (2) din O.U.G. nr. 24/2007. Motivul de recurs este fondat, în sensul că prevederile sus-menționate nu au relevanță în speță, însă acest aspect nu modifică soluția pronunțată de instanța de fond și considerată temeinică și legală de către instanța de recurs (cu referire la nelegalitatea Ordinului nr. 43 din 25 aprilie 2007). 3. În ceea ce privește motivul de recurs referitor la reîncadrarea reclamantului pe funcția deținută anterior Motivul de recurs este fondat, deoarece în baza hotărârii din c auza Ș. România din data de 11 octombrie 2007, Statul Român prin intermediul recurentei a fost obligat să-l reîncadreze pe dl. Ș.G.M. pe postul de director general al D.G.M.C., pe același post pe care reclamantul din prezentul dosar solicită reîncadrarea. Instanța de fond, când a dispus reintegrarea reclamantului nu a ținut seama de această împrejurare. Deoarece postul pe care reclamantul solicită reintegrarea nu este vacant, iar ocuparea postului s-a datorat executării unei hotărâri a C.E. d .O., motivul de recurs analizat este fondat, urmând a se respinge cererea de reintegrare. Se va constata că și motivul de recurs referitor la plata către reclamant a drepturilor salariale este fondat, reclamantul fiind astfel îndreptățit la plata acestora numai pentru perioada 25 aprilie 2007 – 19 decembrie 2007, sumă actualizată. 4. Față de acestea, în temeiul art. 312 alin. (1), teza I și alin. (3) C. proc. civ., art. 20 din Legea nr. 554/2004 se va admite recursul. 5. Urmează a se modifica în parte sentința recurată, în sensul respingerii cererii reclamantului de reîncadrare pe postul deținut anterior emiterii Ordinului atacat. 6. Va fi obligat pârâtul la plata drepturilor salariale cuvenite reclamantului pe perioada 25 aprilie 2007 – 19 decembrie 2007, actualizate. 7. Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.