ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1048/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea ce a format obiectul dosarului nr. 6384/30/2006 al Tribunalului Timiș, secția comercială și de contencios administrativ, reclamanta SC A. SA Timișoara a acționat în judecată pe pârâta A.D.S.

pentru ca prin hotărârea judecătorească pârâta să fie obligată să încheie un act adițional la contractul de concesiune din februarie 27 februarie 2004 privind suprafața terenului deținut în concesiune, redevența aferentă suprafeței efectiv deținute, valoarea investițiilor ce urmează a fi efectuate pentru dezvoltarea exploatației, achitarea redevenței pentru suprafața efectiv deținută pe anul 2005 integral, trimestrele 1 și 2 ale anului 2006 și parțial trimestrul 3 al anului 2006. Prin sentința civilă nr. 1334 din 9 octombrie 2007 Tribunalul Timiș a admis acțiunea reclamantei și a dispus obligarea pârâtei să încheie cu reclamanta un act adițional la contractul de concesiune din 27 februarie 2004 în sensul modificării suprafeței terenului aflat în concesiune cu consecința modificării redevenței aferente suprafeței efectiv deținute, cât și în sensul modificării valorii investițiilor ce urmează a fi efectuate de reclamantă pentru dezvoltarea exploatației, în caz contrar, hotărârea urmând a ține loc de act adițional modificator al contractului de concesiune inițial încheiat din 27 februarie 2004 și a constatat că reclamanta a achitat redevența pentru 268,8 ha suprafață deținută efectiv de la derularea contractului de concesiune pentru anul 2005 integral,

pentru trimestrul 1 și 2 din anul 2006 și parțial pentru trimestrul 3 al anului 2006. Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut starea de fapt rezultată din procesul - verbal de predare primire a terenului de către pârâtă, constatarea plăților făcute cu titlu de redevență de către reclamantă și a obligat pârâta să respecte clauzele contractuale cu referire la suprafața de teren efectiv exploatată de reclamantă, cu efect asupra redevenței și a valorii investițiilor necesar a fi efectuate pentru dezvoltarea exploatației. Apelul declarat de pârâtă împotriva sentinței pronunțată de instanța de fond a fost respins de Curtea de Apel Timișoara, secția comercială, prin decizia civilă nr. 54/A din 24 martie 2008, instanța de apel reținând că la fondul cauzei a fost pronunțată o hotărâre temeinică și legală, în conformitate cu probatoriul administrat în cauză și cu dispozițiile legale aplicabile raportului juridic dedus judecății.

Împotriva deciziei de mai sus pârâta A.D.S. București a declarat recurs, susținând că la pronunțarea deciziei instanța de apel nu a ținut cont de înscrisurile depuse de pârâtă la dosar, ce conduceau la concluzia că acțiunea reclamantei SC A. SA a rămas fără obiect în contradictoriu cu A.D.S. Sub acest aspect a precizat că față de atribuțiile ce revin A.D.S. în materia legilor de fond funciar, în baza protocolului de predare – preluare din 18 iunie 2007, a predat Comisiei Locale de Fond Funciar Pișchia, județul Timiș, întreaga suprafață de teren de 515,44 ha. Recursul pârâtei este nefondat. Motivul de recurs invocat de pârâtă după care acțiunea reclamantei introductivă la instanță a rămas fără obiect prin predarea celor 515,44 ha către autoritatea administrativă locală – Pișchia, județul Timiș – s-a constituit și un motiv de apel, analizat concret de Curtea de Apel Timișoara.

În motivarea hotărârii sale, instanța de apel a reținut corect că nu este vorba de rămânerea fără obiect a contractului de concesiune încheiat între părți și tot astfel a rămânerii fără obiect a acțiunii reclamantei, întrucât contractul de concesiune din 27 februarie 2004, nu a fost reziliat, el produce în continuare efecte juridice. A reținut, de asemenea corect instanța de apel că prin protocolul de predare - primire încheiat între A.D.S. București și Primăria Pișchia a fost reglementată în fapt situația suprafețelor de teren deținută de A.D.S. – diminuate – doar între această societate și primărie, fără să se reglementeze situația juridică a contractului încheiat cu SC A. SA Timișoara care este un terț față de protocolul invocat.

Din cele ce preced rezultă așadar că cerințele art. 304 pct. 9 C. proc. civ. invocate de recurentă în motivarea recursului său nu sunt întrunite și în baza prevederilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul acesteia se va respinge.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat recursul declarat de pârâta A.D.S. împotriva deciziei civile nr. 54/A din 24 martie 2008 a Curții de Apel Timișoara, secția comercială. Irevocabilă. Pronunțată, în ședința publică, astăzi 31 martie 2009.