ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2005/2008

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 363 din 26 mai 2006 a Tribunalului lași s-a dispus condamnarea inculpaților N.D.A. și S.I. la pedepse de câte 4 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea a câte unei infracțiuni de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c), art. 74 lit. a) și c) și art. 76 lit. b) C. pen. S-a interzis inculpaților exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) și e) C. pen. pe durata prev. de art. 71 C. pe. Inculpatul B.V.M. a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. a) C. pen.

cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen., art. 74 lit. a) și c) și art. 76 lit. b) C. pen. și art. 86 1 , art. 96 2 și art. 86 3 C. pen. S-a constatat recuperat prejudiciul iar inculpații au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele: In fapt, inculpații N.D.A., S.I. și B.V.M. se cunosc de mai mult timp, sunt consăteni și se află în relații de prietenie. În seara zilei de 04 februarie 2005, la orele 19,20, partea vătămată C.A. a ajuns din eroare cu trenul în municipiul lași, în gara Ungheni, unde a intrat într-un bar în care s-a întâlnit cu martorul M.C., împreună cu care a consumat coniac dintr-o sticlă pe care partea vătămată o avea asupra sa.

După închiderea barului, partea vătămată și martorul M.C. au intrat în sala de așteptare de pe peronul gării. Cum partea vătămată C.A. fusese observată anterior de către inculpații N.D.A. și S.I., care împreună cu inculpatul B.V.M. consumaseră în bar câte o bere, inculpatul N.D.A. i-a propus inculpatului B.V.M., în prezența inculpatului S.I., „să-l facă" pe partea vătămată, adică să-i ia banii. În continuare cei trei inculpați au intrat în vorbă cu partea vătămată C.A. și întrucât acesta era udă la picioare, inculpatul N.D.A. i-a propus să o însoțească la locuința sa pentru a-i da o pereche de șosete uscate. Partea vătămată a acceptat și au plecat din sala de așteptare a gării Ungheni, lăsându-l aici pe martorul M.C.

care adormise. De la locuința inculpatului N.D.A. partea vătămată a fost condusă de cei trei inculpați spre satul Bosia, comuna Ungheni, de unde acesta putea pleca spre municipiul lași cu un autobuz. Pe drum cei trei inculpați s-au înțeles să-i ia banii părții vătămate, folosind în acest sens un spray iritant - lacrimogen tip „NATO" pe care îl avea asupra sa inculpatul B.V.M. Profitând de starea de ebrietate în care ajunsese partea vătămată, de întuneric și de lipsa altor persoane prin zonă, în timp ce se deplasau pe șosea, inculpatul B.V.M. a scos spray-ul sus-menționat, i-a pulverizat în față părții vătămate, pe care a îmbrâncit-o apoi pe marginea șoselei. Victima a căzut la pământ, timp în care inculpatul S.I.

s-a apropiat de ea și i-a luat din buzunarul interior al gecii cu care era îmbrăcată un portofel din care a luat suma de 1.010.000, dându-i apoi portofelul inculpatului N.D.A. care a luat și el suma de 500.000 lei (o bancnotă). în acest timp, inculpatul B.V.M. a luat de la mâna victimei un ceas marca „Nike", evaluat de partea vătămată la suma de 2.000.000 lei. În continuare inculpații au abandonat victima, lăsându-i portofelul și au plecat pe peronul gării Ungheni unde au numărat banii sustrași. Din cei 1.010.000 lei, inculpatul B.V.M. a primit suma de 510.000 lei de la inculpatul S.I., după care cei trei au plecat la domiciliile lor. În cursul cercetărilor bunurile sustrase au fost găsite asupra inculpaților și au fost predate părții vătămate pe bază de dovadă, astfel încât acesta nu s-a mai constituit parte civilă în procesul penal, prejudiciul fiind recuperat.

Atât în cursul urmăririi penale, cât și în faza cercetării judecătorești, inculpații N.D.A., S.I. și B.V. au recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina lor, declarațiile date în acest sens coroborându-se cu celelalte probe administrate în cauză, respectiv plângerea și declarațiile părții vătămate C.A., procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșa foto, declarația martorului M.C., dovezile de ridicare -predare bun uri, procesul verbal de conducere în teren cu planșă foto, procesul verbal de percheziție corporală, întregul ansamblu probator făcând pe deplin dovada vinovăției inculpaților. În drept, fapta inculpaților N.D.A., S.I. și B.V.M.

constând în aceea că, la data de 04 februarie 2005, în timpul nopții și în loc public, prin exercitarea de acte de violență asupra părții vătămate C.A., au deposedat-o de suma de 1.010.000 lei și de un ceas în valoare de 2.000.000 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., cu aplicarea disp. art. 75 lit. c) față de inculpații N.D.A. și S.I. și a disp. art. 99 și urm. pentru inculpatul B.V.M. Împotriva acestei hotărâri au declarat apel în termenul prevăzut de art. 363 C. proc. pen. inculpații N.D.A. și S.I., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate. În motivarea apelului, inculpatul N.D.A.

a arătat că pedeapsa aplicată de instanța de fond este prea severă, întrucât nu a mai săvârșit infracțiuni, fapta comisă nu prezintă pericol social, el este bolnav și este singurul întreținător al familiei, solicitând reducerea pedepsei și suspendarea executării. De asemenea, în motivarea apelului său, inculpatul S.I. a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei în furt calificat și reducerea pedepsei în raport cu contribuția sa la desfășurarea evenimentelor și acordarea unei eficiente mai mari circumstanțelor atenuante, precum și suspendarea executării pedepsei. Prin decizia penală nr. 7 din 16 ianuarie 2007 a Curții de Apel lași, secția penală, s-au respins ca nefondate apelurile declarate de inculpați, care au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs inculpatul N.D.A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul greșitei încadrări juridice dată faptei, precum și a individualizării pedepsei ce i-a fost aplicată. în esență, în motivele scrise, inculpatul a arătat că în mod greșit s-a reținut în sarcina sa circumstanța agravantă prev. de art. 75 lit. c) C. pen. privind săvârșirea faptei împreună cu un inculpat minor, întrucât nu a cunoscut această împrejurare anterior momentului comiterii faptei și nici cu acest prilej. Pe de altă parte, a solicitat reducerea pedepsei în raport de împrejurările în care a fost comisă fapta, de contribuția sa efectivă și poziția procesuală, de recunoaștere și regret a faptei, prin acordarea unei eficiente mai mari circumstanțelor atenuante reținute deja în favoarea sa, precum și schimbarea modalității de executare într-una neprivativă de libertate.

Examinând decizia recurată prin prisma cazurilor de casare prev. de art. 385/9 pct.14 și 17 C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursul este nefondat. Solicitarea de înlăturare a circumstanței agravante prev. de art. 75 lit. c) C. pen., cu motivarea că recurentul nu a cunoscut împrejurarea că inculpatul B.V.M. era minor, este neîntemeiată, având în vedere chiar declarația olografă a recurentului inculpatului, filele 25-26 dosar urmărire penală , din care rezultă relația în care s-au aflat cei trei inculpați înainte de comiterea faptei, dată de împrejurarea că aceștia au copilărit împreună și, mai mult, sunt vecini , ceea ce face ca apărarea recurentului inculpat, în sensul că nu a cunoscut vârsta coinculpatului B., să nu fie pertinentă, fiind evident făcută în scopul de a diminua consecințele penale ale faptei pe care a săvârșit-o.

Ca atare, instanța de fond a stabilit în mod corespunzător împrejurările în care a fost comisă fapta (în loc public, pe timp de noapte, împreună cu alți doi inculpați, prin punerea părții vătămate în imposibilitate de a se apăra după pulverizarea unei substanțe lacrimogene), încadrarea juridică ce a fost dată acesteia, precum și vinovăția inculpatului, date în raport de care a dozat în mod corespunzător pedeapsa aplicată, luând, totodată, în considerare și circumstanțele personale ale inculpatului, astfel că, în mod corect, instanța de apel a respins apelul declarat de inculpat ca nefondat.

Circumstanțele personale invocate de inculpat, constând în atitudinea sa sinceră și contribuția efectivă la săvârșirea faptei, precum și starea de sănătate precară, au fost deja avute în vedere la stabilirea pedepsei sub cuantumul minim prevăzut de lege (7 ani), ca efect al reținerii circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen., iar solicitarea din prezentul recurs, de reducere a acesteia spre minimul prevăzut de art. 76 lit. b) C. pen., nu se justifică, având în vedere atât împrejurările săvârșirii faptei cât și pericolul social concret al acesteia. Totodată, în raport de aceleași considerente, Înalta Curte apreciază că nu poate dispune o pedeapsă neprivativă de libertate, întrucât scopul pedepsei nu poate fi atins fără executarea acesteia.

Pentru toate aceste considerente, având în vedere și faptul că nu există motive de casare care să fie luate în considerare din oficiu, conform dispozițiilor art. 385/9 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge recursul peste termen formulat de inculpat, ca nefondat, constatând că circumstanța agravantă prev. de art. 75 lit. c) C. pen. a fost corect reținută și nu sunt motive care să justifice o reducere a pedepsei aplicate sau o schimbare a modalității de executare, aceasta fiind aptă să asigure reeducarea inculpatului, prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni dar și o constrângere corespunzătoare încălcării legii penale. Conform dispozițiilor art. 192 alin. (2) din același cod recurentul-inculpat va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge, ca nefondat, recursul declarat peste termen de inculpatul N.D.A., împotriva deciziei penale nr. 7 din 16 ianuarie 2007 a Curții de Apel lași, secția penală. Anulează mandatul de executarea pedepsei închisorii nr. 432 din 30 ianuarie 2007 emis de Tribunalul lași și dispune emiterea unui nou mandat. Deduce prevenția de la 11 aprilie 2008 la 4 iunie 2008. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 4 iunie 2008.