ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2842/2009

Asupra recursurilor de față, Examinând actele dosarului constată următoarele: Prin sentința penală nr. 260 din 2 aprilie 2009, Tribunalul Iași, secția penală, a condamnat pe inculpata B.E., la pedeapsa de 8 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prevăzută și pedepsită de art. 174 – art. 175 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b) și art. 76 alin. (2) C. pen. și, la 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a Il-a și lit. b) C. pen. S-a dispus aplicarea art. 71 raportat la art. 64 lit. a) teza a Il-a și lit. b) C. pen. În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatei, iar în baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsă durata reținerii și a arestării preventive de la 30 octombrie 2008 la zi.

Au fost admise acțiunile părților civile B.P. și B.E., dispunându-se obligarea inculpatei Ia plata sumelor de câte 5000 lei fiecărei părți civile, cu titlu de daune morale și la câte 2500 lei reprezentând daune materiale. În motivarea hotărârii, Tribunalul a reținut, în esență, că în noaptea de 29 septembrie 2008, între inculpată și soțul său B.C., pe fondul unui conflict provocat de acesta, și în urma loviturilor aplicate de soț pentru a primi remunerația pe ultima lună, încasată de inculpată, B.E., a luat un cuțit cu care și-a înjunghiat soțul în dreptul inimii. Victima a ieșit din casă și în final a căzut pe trotuar, decedând. In prima parte a conflictului a fost prezent martorul ocular R.Șt., la care locuiau cei doi soți, și care a plecat din casă pentru a anunța organele de poliție.

Prin decizia penală nr. 80 din 9 iunie 2009, Curtea de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, a respins, ca nefondate, apelurile declarate de părțile civile B.P. și B.E. și a luat act de retragerea apelului declarat de inculpată. A fost menținută starea de arest preventiv a inculpatei și s-a dedus în continuare detenția. Părțile civile au criticat hotărârea primei instanțe sub aspectul greșitei rețineri a circumstanței atenuante legale a provocării și al aplicării unei pedepse greșit individualizate (prea mici). Instanța de apel a reținut că sentința atacată este legală și temeinică, întrucât probele administrate (declarația martorului ocular R.Șt., precum și declarațiile celorlalți martori audiați) confirmă apărarea inculpatei referitoare la săvârșirea faptei sub stăpânirea unei puternice tulburări determinată de o provocare din partea victimei produsă prin violență, în condițiile art. 73 lit. b) C. pen.

În raport cu incidența circumstanței atenuante legale menționate, instanța de apel a constatat că pedeapsa aplicată este corect individualizată. Împotriva acestei decizii, au declarat recurs părțile civile B.P. și B.E., recurs pe care nu l-au motivat nici în scris și nici nu s-au prezentat pentru expunerea orală a motivelor de recurs. În aceste condiții, examinând legalitatea și temeinicia hotărârilor atacate sub aspectul invocat de recurentele părți civile în instanța de apel, precum și probele administrate, Înalta Curte reține că, în cauză, sunt incidente prevederile art. 73 lit. b) C. pen., referitoare la comiterea faptei în stare de provocare. Martorul ocular R.Șt. a arătat că l-a văzut pe soțul inculpatei (victima) lovind-o pe inculpată, cu picioarele peste față și corp în timp ce se afla trântită pe jos.

Pentru că lovirea acesteia a continuat și după intervenția martorului, el a plecat pentru a anunța organele de poliție. Fapta a fost săvârșită de inculpată în stare de puternică tulburare determinată de o provocare din partea victimei produsă prin violență. Aplicarea art. 73 lit. b) C. pen., este justificată, iar reducerea pedepsei ca urmare a reținerii circumstanței atenuante legale menționate, este conformă prevederilor art. 76 alin. (2) C. pen. În consecință, Înalta Curte va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de părțile civile B.P. și B.E. În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentele părți civile vor fi obligate la plata sumei de câte 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata inculpată, în sumă de 200 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției și al Libertăților Cetățenești.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de părțile civile B.P. și B.E. împotriva Deciziei penale nr. 80 din 9 iunie 2009 a Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, privind pe inculpata B.E. Obligă recurentele părți civile la plata sumei de câte 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata inculpată, în sumă de 200 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției și al Libertăților Cetățenești. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 26 august 2009.