ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3652/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe calea contenciosului administrativ la data de 08 decembrie 2003, sub nr. 5281/2005 (39582/2/2005), reclamantul C.I.A.C.P. a chemat în judecată M.E.F. solicitând: - suspendarea executării Normelor procedurale interne pentru organizarea și desfășurare procedurilor de încheiere a contractului cadru de achiziție publică de servicii juridice pentru reprezentarea României sau a altor instituții public în fața Curții de Arbitraj a C.I.R.D.R.I. și pentru selectarea arbitrilor desemnați de partea română în proceduri arbitrare, aprobate prin Ordinul ministrului economiei și finanțelor nr. 1639 din 2 noiembrie 2005, publicat în M. Of.

Partea I nr. 933/09 noiembrie 2005; - anularea Ordinului nr. 1639/2005 privind aprobarea Normelor procedurale interne pentru organizarea și desfășurarea procedurilor de încheiere a contractului cadru de achiziție publică de servicii juridice pentru reprezentarea României sau a altor instituții public în fața Curții de Arbitraj a C.I.R.D.R.I. și pentru selectarea arbitrilor desemnați de partea română în proceduri arbitrare, din 2 noiembrie 2005, publicat în M. Of. Partea I nr. 933 din 09 noiembrie 2005 și a acestor norme; - suspendarea aplicării procedurii de atribuire a contractului pe durata soluționării prezentei acțiuni; - oprirea implementării deciziei autorității contractante de a încheia contracte cadru de reprezentare pe perioada suspendării; - anularea contractului cadru de reprezentare, în situația în care acestea au fost încheiate.

- în subsidiar în cazul în care nu se va anula Ordinul nr. 1639/2005 și Normele procedurale interne, aferente acestui ordin, a solicitat: - modificarea Ordinului nr. 1639/2005, privind aprobarea Normelor procedurale interne, pentru organizarea și desfășurarea procedurilor de încheiere a contractului cadru de achiziție publică de servicii juridice pentru reprezentarea României sau a altor instituții publice în fața Curții de Arbitraj Internaționale a C.I.R.D.R.I. din 2 noiembrie 2005, publicate în M. Of. Partea I nr. 933/09 noiembrie 2005 și a normelor procedurale interne; - modificarea procedurii de selecție de candidaturi în vederea atribuirii contractului cadru de reprezentare în fața Curții de Arbitraj Internaționale a C.I.R.D.R.I.

din Washington D.C, invitația de participare la această procedură fiind publicată în partea a VI-a din M. Of. Partea I nr. 2128/10 noiembrie 2005; - modificarea documentației de încheiere a contractului-cadru de reprezentare a Curții de Arbitraj Internaționale a C.I.R.D.R.I.; - a invitației de participare publicată în partea a VI-a din M. Of. Partea nr. 2128 din 10 noiembrie 2005, invitație privitoare la procedura de selecție de candidaturi în vederea atribuirii contractului - cadru de reprezentare în fața Curții de Arbitraj Internaționale a Centrului Informațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții din Washington D.C.; - în ceea ce privește cererea de suspendare, a solicitat admiterea acestei cereri și pe cale de consecință, suspendarea Ordinului 1639/2005, precum și a Normelor procedurale interne, până la pronunțarea unei soluții pe fond.

În drept, cererea de suspendare a fost întemeiată pe dispozițiile art. 14 alin. (1) și 2 din Legea nr. 554/2004, privind contenciosul administrativ. Pârâtul M.F.P. a depus întâmpinare invocând pe cale de excepție necompetența materială a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în ce privește soluționarea capetelor principale de cerere nr. 5 și 6 și capetele de cerere subsidiare 3,4 și 5 și pe fondul pricinii respingerea acțiunii ca neîntemeiată. Prin cererea precizatoare de la termenul de judecată de la 8 martie 2005, reclamantul și-a restrâns acțiunea, în senul că a înțeles să solicite: - suspendarea executării Normelor procedurale interne pentru organizarea și desfășurare procedurilor de încheiere a contractului cadru de achiziție publică de servicii juridice pentru reprezentarea României sau a altor instituții public în fața Curții de Arbitraj Internațional a C.I.R.D.R.I.

și pentru selectarea arbitrilor desemnați de partea română în proceduri arbitrare, aprobate prin Ordinul ministrului economiei și finanțelor nr. 1639 din 2 noiembrie 2005, publicat în M. Of. Partea 1 a nr. 933 din 09 noiembrie 2005; - anularea Ordinului nr. 1639/2005 privind aprobarea Normelor procedurale interne pentru organizarea și desfășurarea procedurilor de încheiere a contractului cadru de achiziție publică de servicii juridice pentru reprezentarea României sau a altor instituții public în fața Curții de Arbitraj a C.I.R.D.R.I.

și pentru selectarea arbitrilor desemnați de partea română în proceduri arbitrare, din 2 noiembrie 2005, publicat în M. Of., Partea I nr. 933 din 09 noiembrie 2005 și a acestor norme; - în subsidiar a solicitat modificarea Ordinului nr. 1639/2005, privind aprobarea Normelor procedurale interne, pentru organizarea și desfășurarea procedurilor de încheiere a contractului-cadru de achiziție publică de servicii juridice pentru reprezentarea României sau a altor instituții publice în fața Curții de Arbitraj Internaționale a C.I.R.D.R.I. din 2 noiembrie 2005, publicate în M. Of. Partea I nr. 933 din 09 noiembrie 2005 și a normelor procedurale interne. În raport de precizarea acțiunii, excepția privind competența materială a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, cu privire la capetele de cerere principale și subsidiare precizate a rămas fără obiect.

Motivându-și cererea reclamantul a susținut în esență că procedura instituită prin normele metodologice atacate încalcă dispozițiile O.U.G. nr. 60/2001, instituie un caracter discriminatoriu atât sub aspectul restricționării accesului la procedura de selecție doar pentru societățile civile de avocați cât și asupra termenului nerezonabil de 7 zile necesar elaborării ofertei. Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 850 din 21 martie 2008 a respins acțiunea formulată de reclamantă ca neîntemeiată. Pentru a hotărî astfel a reținut următoarele: M.E.F. a fost mandatat conform dispozițiilor art. 2 din O.U.G.

nr. 126/2005 pentru reprezentarea României și a altor instituții publice în fața Curții de Arbitraj Internaționale a C.I.R.D.R.I., pentru selectarea, în vederea formulării apărării mai multor societăți profesionale civile de avocați din România sau din străinătate, specializate în litigii internaționale, prin procedura stabilita prin ordin al ministrului economiei și finanțelor. Prin urmare, Ordinul nr. 1639/2005 din 02 noiembrie 2005 a fost dat în aplicarea legii, și reglementează o procedură specială de selecție instituită de legea specială, creată pentru situațiile surprinse de O.U.G. nr. 126/2005 privind mandatarea M.E.F., astfel încât raportarea la prevederile O.U.G. nr. 60/2001 se face numai în contextul respectării principiilor consacrate în acest act normativ.

Termenul de 7 zile necesar elaborării ofertei de la data publicării invitației de participare, care face obiectul criticilor din petitul acțiunii, a fost dat avându-se în vedere anumite aprecieri care au fost expuse de pârât și care vizau apărarea interesului general, cu atât mai mult cu cât termenul avut la dispoziție este unul scurt și care trebuie valorificat astfel încât la termenul acordat la Curtea de Arbitraj Internaționale a C.I.R.D.R.I., interesele Statului Român să poată fi apărate, aspect pentru care apreciem că interesul general vizat prezintă mai multă importanță decât interesul manifestat de o singură persoană.

Referitor la cerința specializării, în considerarea specificului activității de reprezentare în fața C.I.R.D.R.I., statul stabilește criterii riguroase de selecție, tocmai pentru asigurarea în condiții de maximă eficiență a acestui serviciu, iar în privința cunoașterii limbii engleze este de natura evidenței că, date fiind circumstanțele în care se derulează procesul, apare necesitatea raportării la un astfel de criteriu. Și cerința dovedirii cunoștințelor de drept internațional public și de drept al comerțului internațional prin documente de formare academică, recunoscute, derivă din chiar conținutul art. 2 din O.U.G. nr. 126/2005 care face trimitere la societăți profesionale civile de avocați specializate în litigii internaționale, ceea ce presupune aprofundarea cunoștințelor în acest domeniu, fiind în egală măsură relevanța și experiența dobândită în litigii de acest gen.

S-a mai reținut că, în cuprinsul Ordinului atacat au fost prevăzute atât criteriile de selecție, cât și punctajele aplicabile în raport de îndeplinirea criteriilor, îndeplinirea acestora din urmă fiind de natură a permite selectarea impusă de normele legale care vizează societățile de avocatură specializate în litigii internaționale. Împotriva sentinței civile nr. 850 din 21 martie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a formulat recurs în termenul legal reclamantul C.I. A.C.P., prin care s-a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și pe fond admiterea cererii și constatarea cererii reclamantului ca fiind pe deplin întemeiată cu privire la interesul legitim generat de vătămarea produsă prin Ordinul nr. 1639/2006, precum și anularea acestuia împreună cu normele procedurale interne pe care le cuprinde.

A învederat recurentul, prin motivele de recurs, că instanța de fond nu a analizat obiectiv motivele acțiunii reclamantului găsind, pentru fiecare încălcare sau neregularitate săvârșită de autoritatea contractantă, omițând să se pronunțe asupra elementelor arătate de reclamant care reliefau în mod clar desfășurarea unei proceduri cu caracter discriminatoriu pentru o parte dintre ofertanți. Astfel, s-a relevat că, dincolo de faptul că termenul de 7 zile necesar elaborării ofertei nu îndeplinește condițiile legale prevăzute de O.U.G. nr. 60/2001, acesta evident nu este un termen rezonabil pentru elaborarea unei oferte la nivelul de exigență și de complexitate general, iar invocarea interesului general nu acoperă cu nimic insuficiența termenului avându-se în vedere și principiul constituțional al garantării liberei concurențe.

Instanța de fond, s-a precizat, invocă cu obstinație prevederile art. 8 punctul 2 din O.U.G. nr. 60/2001, în prezent abrogat, dar omite să facă referire la prevederile aceluiași articol și alineat teza 2 unde se menționează că în oricare dintre cazuri autoritatea contractantă are obligația de a atribui contractul de achiziție publică pe baza respectării principiilor prevăzute la art. 2, precum și a prevederilor art. 37 referitoare la specificațiile tehnice și ale art. 78 referitoare la dosarul achiziției publice Așadar, faptul că se va desfășura o procedură specială, derogatorie într-o anumită măsură de la dispozițiile O.U.G.

nr. 60/2001, nu atrage nerespectarea principiilor legiferate de legea generală și a dispozițiilor referitoare la dosarul achiziției publice și la monitorizarea sistemului și a întregii proceduri, iar faptul că instanța a considerat termenul de 10 zile ca fiind de recomandare nu confirmă decât cele afirmate mai sus, găsindu-se o scuză pentru nerespectarea termenului și nu constatându-se nerespectarea legii. Instanța de fond nu a ținut seama că după publicarea în M. Of. a Ordinului nr. 1639/2005, reclamantul a depus la M.F.P. o plângere prin care s-a solicitat, în temeiul dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 554/2004, anularea acestui ordin întrucât acesta încălca în mod vădit principiile și atribuțiile care stau la baza activității M.F.P., drepturile constituționale garantate persoanelor, libera concurență statuată prin dispozițiile legii speciale (Legea nr. 51/1995) și interesul legitim, public și privat.

Răspunsul M.F.P. a fost dat prin adresa din 7 decembrie 2005 din care rezultă că în opinia M.F.P. nu se justifică anularea ordinului contestat. Temeiul de drept al ordinului atacat în constituie O.U.G. nr. 60/2001, privind achizițiile publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 212/2002, cu modificările și completările ulterioare. Totuși, procedura descrisă în acest ordin nu corespunde în nici un fel condițiilor specifice ale O.U.G. nr. 60/20021 întrucât: procedura de selecție intitulată „selecție de candidaturi” nu se regăsește în actul normativ invocat; termenul de depunere al ofertelor se situează sub limita minimă stabilită de ordonanța de urgență; procedura „selecției de candidaturi” nu a beneficiat de o documentație care să fie pusă la dispoziție de autoritatea contractantă; procedura „selecției de candidaturi” a avut loc fără ca ofertanții să fie înștiințați cu privire la data și locul deschiderii ofertelor.

Pe de altă parte, s-a subliniat că deși art. 6 al Normelor metodologice interne cuprinse în Ordinul nr. 1639/2005 se intitulează „evitarea situațiilor de concurență neloială și de conflict de interese”, esența celorlalte dispoziții cuprinse în art. 9 alin. (1) și alin. (2) împiedică formarea unui mediu concurențial așa cum este acesta caracterizat prin Legea nr. 51/1995 privind profesia de avocat și Legea nr. 21/1996 a concurenței. Astfel, s-a arătat că procedura denumită „selecție de candidaturi” restricționează accesul la procedura de atribuire a contractului - cadru, limitându-l doar la o singură formă de exercitare a profesiei anume societatea civilă de avocați, face referire la „specializarea” ofertanților în litigii comerciale, instituție necunoscută și nevalidată ca atare în dreptul român, nu reprezintă o procedură reglementată de dispozițiile O.U.G.

nr. 60/2001, nu stabilește în mod clar algoritmul calcului punctajului aferent fiecărui criteriu de selectare și de atribuire a contractului, cuprinde cerințe lipsite de interes sau care limitează accesul profesioniștilor în drept, documentele care o guvernează stabilesc criterii discriminatorii pentru ofertanți, documentele care o guvernează nu stabilesc criterii, un algoritm de calcul pentru acestea și limite minime de selectare, care să corespundă necesităților autorității contractante, dar să respecte și principiul liberei concurențe, documentele care o guvernează stabilesc obligativitatea depunerii unei declarații pe propria răspundere privind inexistența situațiilor de conflict de interese în legătură cu obiectul litigiilor care urmează a fi soluționate prin arbitraj în fața Curții de Arbitraj Internaționale a C.I.R.D.R.I., documentele care o guvernează nu identifică în conținut căile de atac puse la dispoziția ofertanților și regimul juridic al acestora, documentele care o guvernează nu nuanțează prețul contractului ce urmează a fi încheiat, în sensul stabilirii unui preț și pentru activitatea de consultanță și nu doar pentru cea de reprezentare,

documentele care o guvernează nu includ termenele la care se deschid ofertele și se hotărăște asupra selectării ofertanților iar documentele care o guvernează nu identifică pentru ce perioadă este organizată procedura de atribuire a contractului de achiziție publică. Recursul este nefondat. Potrivit prevederilor art. 1 din O.U.G. nr. 126/2005 privind mandatarea M.F.P. pentru reprezentarea României sau a altor instituții publice în fața Curții de Arbitraj Internaționale a C.I.R.D.R.I., s-a stabilit că M.F.P., pe baza mandatului dat de conducătorul instituției publice citate în cauză, reprezintă instituția publică sau România, după caz, în fața Curții de Arbitraj Internaționale a C.I.R.D.R.I., cu sediul la Washington D.C.

Prin art. 2 alin. (1) din același act normativ, având în mod evident un caracter derogator de la dispozițiile cu caracter general ale O.U.G. nr. 60/2001 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare, s-a stipulat că în exercitarea mandatului acordat, M.F.P. va selecta, în vederea formulării apărării, mai multe societăți profesionale civile de avocați din România sau din străinătate, specializate în litigii internaționale, prin procedura stabilită prin ordin al ministrului finanțelor publice. În executarea prevederilor art. 2 alin. (1) din O.U.G. nr. 126/2005 a fost emis Ordinul M.F.P.

nr. 1639/2005 pentru aprobarea Normelor procedurale interne, pentru organizarea și desfășurarea procedurilor de încheiere a contractului cadru de achiziție publică de servicii juridice pentru reprezentarea României sau a altor instituții publice în fața Curții de Arbitraj Internaționale a C.I.R.D.R.I., și pentru selectarea arbitrilor desemnați de partea română în proceduri arbitrare. Acest ordin prevedea, în anexa nr. 1 Normele procedurale interne pentru organizarea și desfășurarea procedurilor de încheiere a contractului cadru de achiziție publică de servicii juridice pentru reprezentarea României sau a altor instituții publice în fața Curții de Arbitraj Internaționale precizate, în partea de dispoziții generale, că încheierea contractului cadru de reprezentare are la bază principiile enunțate la art. 2 din O.U.G.

nr. 60/2001 privind achizițiile publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 212/2002, cu modificările și completările ulterioare. Criticile formulate de reclamant prin acțiune și reiterate prin recurs, referitoare la elementele de conținut ale normelor procedurale interne de organizare și desfășurare a procedurilor de încheiere a contractului cadru de achiziție publică de servicii juridice pentru reprezentarea României sau a altor instituții publice în fața Curții de Arbitraj Internaționale a C.I.R.D.R.I., cum a reținut și instanța de fond, nu sunt întemeiate, actul administrativ atacat fiind emis în aplicarea unei dispoziții dintr-un act normativ cu forță juridică superioară, respectiv în executarea prevederilor art. 2 alin. (1) din O.U.G.

nr. 126/2005. Nu pot fi reținute, într-adevăr, susținerile reclamantului recurent în sensul că au fost nesocotite, cu prilejul emiterii actului administrativ atacat, dispozițiile O.U.G. nr. 60/2001 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare, întrucât, pe de o parte, prevederile art. 2 alin. (1) din O.U.G. nr. 126/2005, potrivit cu care „în exercitarea mandatului acordat, M.F.P. va selecta, în vederea formulării apărării, mai multe societăți profesionale civile de avocați din România sau din străinătate, specializate în litigii internaționale, prin procedura stabilită prin ordin al ministrului finanțelor publice”, în virtutea caracterului lor special și derogator de la dreptul comun, aveau prioritate în aplicare față de normele generale în materia achizițiilor publice cuprinse în O.U.G.

nr. 60/2001. Pe de altă parte, erau incidente în cauză, deopotrivă, și prevederile art. 8 alin. (2) lit. e)) din O.U.G. nr. 60/2001 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare, conform cărora autoritatea contractantă nu are obligația de a aplica prevederile ordonanței de urgență respective atunci când achiziționează, printre altele, servicii juridice, precum și prescripțiile art. 31 alin. (1) din H.G. nr. 461/2001 pentru aprobarea normelor de aplicare a O.U.G. nr. 60/2001 privind achizițiile publice, potrivit cărora atribuirea contractelor de achiziție publică, pentru care nu este prevăzută obligația autorității contractante de a aplica prevederile ordonanței, se realizează de regulă pe baza unor norme procedurale interne care trebuie să fie elaborate de fiecare autoritate contractantă și care vor fi adaptate specificului contractelor ce urmează să fie atribuite.

Procedura de selecție prin candidaturi prevăzută de Normele procedurale interne aprobate prin Ordinul M.F.P. nr. 1639/2005 respecta principiile care trebuiau așezate la baza atribuirii oricărui contract de achiziție publică, prevăzute de art. 2 din O.U.G. nr. 60/2001 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare. În același timp, prin procedura de selecție de candidaturi, astfel cum a fost aceasta reglementată prin ordinul ministerial evocat, au fost create premisele pentru asigurarea atribuirii contractului de achiziție publică de servicii juridice de avocatură pe baza respectării unor criterii de natură economică și, în mod esențial, prin utilizarea unui sistem concurențial, adaptat în mod necesar la specificul achiziției în discuție.

În raport de cele mai sus arătate, concluzia care se impune este aceea că motivele de recurs invocate în cauză sunt neîntemeiate și că sentința atacată este legală și temeinică, împrejurare față de care se va dispune, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., respingerea ca nefondat a recursului declarat de recurentul reclamant C.I. A.C.P. împotriva sentinței civile nr. 850 din 21 martie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamantul C.I. A.C.P. București împotriva sentinței civile nr. 850 din 21 martie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 octombrie 2008.