ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2308/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2308/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
I. Prin încheierea de ședință din 13 aprilie 2009 a
Curții de Apel București, secția I penală pronunțată în Dosarul nr. 45043/3/2008
s-a dispus menținerea măsurii arestării preventive a inculpatei C.S., fiica lui
C. și A., arestată în baza mandatului de arestare preventivă din data 7
noiembrie 2008, emis de Tribunalul București, secția I penală.
S-a
reținut constatarea că
inculpata C.S.
a fost arestată preventiv la data de 07 noiembrie 2008, pe temeiul
dispozițiilor art. 143 și art. 148 lit. f) C. proc. pen., a fost trimisă în
judecată la data de 25 noiembrie 2008, sub acuzația săvârșirii infracțiunilor
prevăzute de art. 2 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 143/2000 și respectiv
de art. 4 alin. (1) și 2 din Legea nr. 143/2000, ambele cu aplicarea art. 37 lit.
b) și art. 33 lit. a) C. pen. și a fost condamnată în primă instanță, prin
sentința apelată în prezenta cauză, la o pedeapsă rezultantă de 4 ani
închisoare, cu executare în regim de detenție, reținându-se în sarcina sa că,
la data de 06 noiembrie 2008, a vândut martorului denunțător D.M. B. 3 doze
conținând cantitatea de 0,23 grame de heroină, în schimbul sumei de 150 lei,
bani înseriați care au fost găsiți asupra inculpatei cu ocazia percheziției
corporale, iar, cu același prilej, în posesia acesteia au mai fost găsite alte
5 doze de heroină, una destinată vânzării, iar celelalte patru consumului său
propriu.
Analizând întregul material probator
administrat până în prezent, Curtea constată că se mențin și la acest moment
procesual temeiurile care au determinat inițial arestarea preventivă a
inculpatei, după pronunțarea hotărârii de condamnare în primă instanță
neintervenind elemente probatorii noi care să contrazică situația de fapt
reținută prin sentința apelată, pe care, de altfel, nici inculpata nu a
contestat-o vreodată, acesta recunoscând dimpotrivă în mod constant săvârșirea
tuturor faptelor ce fac obiectul judecății.
În același timp, reținând că infracțiunile de
care este acuzată inculpata sunt pedepsite de lege cu închisoare de până la 20
de ani, Curtea constată și faptul că lăsarea acesteia în libertate prezintă și
în prezent un pericol concret pentru ordinea publică, relevante sub acest
aspect fiind, dincolo de gravitatea în sine a infracțiunilor respective și de
consecințele lor nefaste, înseși datele ce caracterizează persoana inculpatei
(condamnată definitiv anterior tot pentru o infracțiune de trafic de droguri de
mare risc, ea însăși consumatoare de droguri, neșcolarizată, lipsită de
ocupație și de un loc de muncă care să îi permită obținerea mijloacelor de
subzistență pe căi ilicite, fără un domiciliu stabil), toate aceste, aspecte
dovedind, pe de o parte, existența unui risc major ca, aflată în libertate, să
comită și alte fapte antisociale, iar, pe de altă parte, necesitatea menținerii
ei în stare de arest preventiv pentru a asigura pe mai departe buna desfășurare
a procesului penal, în acord cu dispozițiile art. 136 alin. (1) C. proc. pen.
De asemenea, Curtea constată că durata
arestării preventive a inculpatei (dispusă la data de 07 noiembrie 2008) nu
depășește limitele unui termen rezonabil, în condițiile în care s-a pronunțat
deja în prima instanță o hotărâre de condamnare împotriva sa, atât urmărirea
penală, cât și judecată desfășurându-se până în prezent cu celeritate.
În consecință, va menține măsura arestării
preventive a inculpatei, conform art. 300
2
rap. la art. 160
b
alin. (3) C. proc. pen.
II. Împotriva acestei
încheieri de ședință a declarat recurs inculpata C.S. criticând-o ca netemeinică,
solicitând casarea ei și cu ocazia rejudecării a se dispune punerea sa în
libertate.
La termenul de judecată de
astăzi 17 iunie 2009 recurenta inculpată C.S. a învederat instanței de recurs a
Înaltei Curți de Casație și Justiție că înțelege să-și retragă recursul
declarat în cauză.
Față de manifestarea de
voință interată de recurenta inculpată prezentă personal urmează ca Înalta
Curte în conformitate cu disp. art. 385
4
alin. (2) C. proc. pen.
combinat cu art. 369 alin. (1) C. proc. pen. să ia act de retragerea recursului
de față.
Văzând și disp. art. 192 alin.
(2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de retragerea recursului
declarat de inculpata C.S. împotriva încheierii de ședință din data de 13
aprilie 2009 a Curții de Apel București, secția I penală pronunțată în Dosarul nr.
45043/3/2008 (667/2009).
Obligă recurenta inculpată la plata
sumei de 150 lei cu titlu de cheltuielile judiciare către stat din care suma de
100 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va avansa
din fondul M.J.L.C.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 17 iunie 2009.