ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1518/2009

Asupra recursului de față:

În baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin

sentința penală nr. 19/F din 12 ianuarie 2009,

pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, în baza art. 2 alin. (1)

și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., art. 74

lit. a) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen. și art. 80 C. pen., a fost condamnată

inculpata

G.A.

la pedeapsa de

5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare

risc.

Conform art. 65 alin. (2) C. pen., s-a aplicat

inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.

64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 3 ani.

În baza art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000,

cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., art. 74 lit. c) C. pen., art. 76 lit. d) C.

pen. și art. 80 C. pen., a mai fost condamnată aceeași inculpată la pedeapsa de

1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de droguri de mare

risc în vederea consumului propriu.

Conform art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art.

35 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa mai grea, de 5 ani

închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C.

pen.

În temeiul art. 83 C. pen., s-a dispus

revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an închisoare,

aplicată prin sentința penală nr. 2834 din 15 decembrie 2006 a Judecătoriei

Sectorului 1 București, pe care a cumulat-o cu pedeapsa stabilită în speță,

inculpata G.A. urmând să execute pedeapsa de 6 ani închisoare și 3 ani

interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71, art. 64 lit. a), b)

C. pen.

În temeiul art. 88 C. pen., s-a dedus din

pedeapsă durata reținerii și arestării preventive, de la 04 noiembrie 2008, la

zi, menținând starea de arest a inculpatei, conform art. 350 C. proc. pen.

În baza art. 17 alin. (1) și art. 18 din Legea

nr. 143/2000, s-a dispus confiscarea de la inculpată a cantității de 0,32 grame

substanță ce conține heroină, depusă la I.G.P.R.D.C.J.S.E.O., potrivit dovezii

seria H nr. 0000513 din 25 noiembrie 2008, respectiv cantitatea de 7,11 grame

și 14,37 grame substanță ce conține heroină, depusă la I.G.P.R.D.C.J.S.E.O.,

potrivit dovezii seria H nr. 0000512 din 25 noiembrie 2008, rămase în urma

analizelor de laborator și s-a dispus distrugerea acestora.

S-a mai dispus restituirea către inculpată a

sumei de 400 lei, consemnată la C.B., conform recipisei nr. 2139384/1 din data

de 25 noiembrie 2008, respectiv a sumei de 500 Euro, consemnată la C.B.,

conform recipisei nr. 2139389/1 din data de 25 noiembrie 2008.

În baza art. 191 C. proc. pen., a fost obligată

inculpata la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a pronunța această soluție, instanța

fondului a reținut, în fapt, următoarea situație:

La data de 4 noiembrie 2008 inculpata G.A.

a vândut martorului cu identitate protejată „G.I.” cantitatea de 0,35 gr. cu

substanță ce conținea heroină și a deținut cantitatea de 22,06 gr. substanță ce

conținea heroină, porționată în 147 doze, 117 destinate comercializării, iar 30

consumului propriu.

Starea de fapt a fost reținută analizându-se

materialul probator și anume procesele verbale întocmite de anchetatori,

raportul de constatare tehnico-științifică și depozițiile martorului cu

identitate protejată și ale celui asistent, coroborate cu declarațiile inculpatei

de recunoaștere a faptelor pentru care a fost trimisă în judecată.

Împotriva hotărârii instanței de fond au

declarat apel, procurorul, considerând-o ca nelegală atât cu privire la greșita

individualizare a pedepsei prin reținerea circumstanțelor atenuante prev. de

art. 74 lit. a) C. pen., neaplicarea pedepsei accesorii prev. de art. 64 lit. d),

e) C. pen. și a dispozițiilor privind concursul de infracțiuni și recidiva.

Inculpata nu și-a motivat cererea, iar în

timpul ședinței de judecată a declarat că își retrage apelul formulat.

Prin decizia penală nr. 53 din 10 martie

2009 Curtea de Apel București a admis apelul procurorului, dispunând majorarea

pedepsei aplicată inculpatei G.A. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 2

alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. a) și art. 74 lit.

a) și art. 76 lit. c) C. pen. la 7 ani închisoare, iar pentru infracțiunea

prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 lit. a) și

art. 76 lit. c) 1 an și 8 luni închisoare.

S-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară

a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată

de 3 ani după executarea pedepsei.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit.

b) C. pen., s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv

7 ani închisoare.

S-a luat act că inculpata și-a retras apelul.

Împotriva deciziei penale sus-menționate

inculpata G.A., a solicitat admiterea recursului invocându-se de apărătorul

desemnat din oficiu motivul de casare prev. de art. 385

9

pct. 14 C.

proc. pen.

Recursul declarat este fondat.

Curtea examinând probatoriul cauzei și

hotărârea atacată în raport de critica adusă și din oficiu, reține că ambele instanțe

au evaluat corect și complet activitatea desfășurată de inculpată.

Temeinic și legal s-a constatat a fi

dovedită vinovăția făptuitorului cu privire la fapta penală pentru care a fost

trimisă în judecată.

Inculpata imediat după săvârșirea faptei,

și-a asumat integral consecințele acesteia, având un comportament corect în

fața autorităților judiciare cooperând cu acestea, în timpul desfășurării

percheziției imobiliare și sinceritate, prin autodenunțarea sa ca consumatoare

de droguri, instanța de fond făcând aplicarea dispozițiilor art. 74 lit. c) și

art. 76 lit. d) C. pen., dispoziții menținute și de instanța de apel.

Înalta Curte constată că pedeapsa

aplicată de instanța de fond cu cuantumul stabilit se poate constitui într-un

mijloc necesar și îndestulător de constrângere dar și de prevenire a săvârșirii

de alte infracțiuni, realizându-se scopul punitiv, educativ prev. de art. 52 C.

pen.

Pentru aceste considerente în temeiul

art. 385

15

pct. 2 lit. d) C. proc. pen., recursul inculpatei va fi

admis, decizia recurată și menținerea sentinței penale nr. 19/F din 12 ianuarie

2009, a Tribunalului București, secția I penală.

În baza art. 385

17

alin. (4) C.

proc. pen. și art. 88 C. pen. se va deduce timpul arestării preventive a

inculpatei de la data de 4 noiembrie 2008 la zi.

Potrivit art. 189 C. proc. pen.,

onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va plăti din fondul Ministerului

Justiției și Libertăților Cetățenești.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite

recursul declarat de inculpata G.A. împotriva deciziei penale nr. 53 din 10

martie 2009 a Curții de Apel București, secția I penală.

Casează

decizia atacată.

Menține

sentința penală nr. 19/F din 12 ianuarie 2009 a Tribunalului București, secția

I penală.

Deduce

din pedeapsa aplicată recurentei inculpate, durata reținerii și arestării

preventive de la 4 noiembrie 2008 la 24 aprilie 2009.

Onorariul

apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200 lei, se va plăti din fondul

Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 24 aprilie 2009.