ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2495/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 29 iulie 2008

reclamantul F.A.M. a chemat în judecată Ministerul Apărării – UM XXXXX

București, solicitând să i se stabilească calitatea de veteran de război

potrivit prevederilor Legii nr. 44/1994.

În motivarea cererii

reclamantul arată că, în timpul celui de al doilea război mondial a locuit în

Botoșani, iar după 7 aprilie 1944, odată cu intrarea trupelor sovietice în oraș

a fost trimis pentru pregătire militară la Centrul Botoșani în perioada aprilie

1944 – 20 mai 1944 și apoi în perioada 13 iunie – 23 august 1944, fiind concentrat

și trimis în zona frontului prin intermediul Poliției Botoșani pentru muncă de

război în folosul unei unități militare de pe front.

Susține reclamantul că este

îndreptățit să i se acorde calitatea de veteran de război și să beneficieze de

prevederile Legii nr. 44/1994.

Curtea de Apel Iași – Secția

contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 207/CA din 17

noiembrie 2008 a respins ca nefondată acțiunea, apreciind că reclamantul nu se

încadrează în categoriile din persoana prevăzute de dispozițiile art. 1-2 din

Legea nr. 44/1994, privind veteranii de război, activitățile desfășurate de

acesta în timpul războiului neputând conduce la stabilirea calității de veteran

de război.

Împotriva acestei soluții a

declarat recurs reclamantul F.A.M. susținând în esență că a făcut dovada că a

fost mobilizat ca premilitar concentrat ca participant la servicii și munci în

zona frontului, în interesul armatei în timpul celui de al doilea război mondial

și că prin normele metodologice anexă la Ordinul A 544 din 25 septembrie 1997

și documentarul anexat raportului V 305 din 25 iunie 1997 al Șefului Secției

pentru Problemele Veteranilor de Război din M.A.N., se precizează că

dispozițiile legale menționate sunt aplicabile premilitarilor și celor

concentrați deoarece Ministerul Apărării a aprobat ca și acestor persoane să li

se recunoască calitatea de veteran de război.

Recurentul mai arată că

într-o speță similară Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 783

din 8 februarie 2007, a confirmat sentința primei instanțe, respingând ca

neîntemeiat recursul declarat de M.A.N.

Recursul este nefondat

pentru următoarele considerente:

Susținerile recurentului

potrivit cărora a fost mobilizat ca premilitar în timpul celui de al doilea

război mondial nu pot fi reținute.

Potrivit Decretului Lege nr.

3984 din 4 decembrie 1940, în vigoare în timpul celui de al doilea război

mondial, cetățenii români aparținând minorității evreiești erau excluși atât de

la pregătirea premilitară, cât și de la serviciul militar, fiind obligați să

presteze muncă obligatorie.

Dispozițiile art. 1 al Legii

nr. 1 al Legii nr. 44/1994 prevăd expres persoanele care au calitatea de

veteran de război.

De asemenea, prevederile art.

2 din Legea nr. 44/1994 prevăd că, sunt considerați veterani de război,

persoanele care au participat la primul sau al doilea război mondial, după cum

urmează:

- a)

cetățenii români din orice teritoriu

care s-au înrolat voluntar și au luptat în rândurile armatelor Națiunilor

Unite;

- b)

locuitorii din provinciile românești, vremelnic ocupate în

perioada 1940-1945, care au fost încorporați sau mobilizați în mod obligatoriu

și au luptat în armatele altor state, în cazul în care și-au păstrat sau

redobândit cetățenia română și domiciliul în România;

- c)

persoanele de naționalitate germană care au fost încadrate

obligatoriu în unități ale armatei germane, în cazul în care și-au păstrat sau

redobândit cetățenia română și domiciliul în România.

Recurentul reclamant

nu poate să beneficieze de calitatea de veteran de război întrucât nu se

încadrează în niciuna dintre categoriile de persoane prevăzut de art. 1 și 2 al

Legii.

Din documentele

eliberate de organele competente rezultă că în perioada menționată recurentul

reclamant a prestat muncă obligatorie și nu pregătire premilitară la care fac

referire dispozițiile Legii nr. 44/1994 și normele ei de aplicare.

În legătură cu

invocarea de către recurent a Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr.

783 din februarie 2007, în cauza respectivă s-a făcut dovada că reclamantul a

făcut pregătire premilitară, fiind îndreptățit la stabilirea calității de

veteran de război.

Având în vedere

argumentele mai sus invocate, recursul declarat de reclamant va fi respins ca

nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge

recursul declarat de reclamantul F.A.M. împotriva

sentinței civile nr. 207/CA din 17 noiembrie 2008 a Curții de Apel Iași, secția

de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 8 mai 2009.