PASCHALIDIS, KOUTMERIDIS ET ZAHARAKIS c. GRECE

RESPONDENT

GRC

HOTĂRÂRE

24.10.2006

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Partiellement irrecevable

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2006
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

PASCHALIDIS, KOUTMERIDIS ET ZAHARAKIS c. GRECE (CtEDO, 2006)

HUDOC · oficial

SECȚIUNEA I DECIZIE PARȚIALĂ PRIVIND RECEVABILITATEA cererilor nr. 27863/05, 28422/05 și 28028/05 prezentate de Giorgos PASCHALIDIS, Efstatios KOUTMERIDIS și Konstantinos ZAHARAKIS împotriva Greciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), care se întrunește la 24 octombrie 2006 într-o cameră compusă din domnii Loucaide președinte C.L. Rozakis mes Tulkens Steiner dnii Haraiyev D. Spielmann, S.E. Jebens judecători și al dlui S. Quesada, grefier adjunct de secțiune Având în vedere cererile menționate mai sus introduse la 19, 28 și, respectiv, 29 iulie 2005, După ce a deliberat, face următoarea decizie DE FAPT Primii doi reclamanți, domnul Giorgos Pascalidis și domnul Efstatios Koutmeridis, sunt resortisanți greci, cu reședința la Aridea și, respectiv, la Serres. Aceștia sunt reprezentați în fața Curții de către domnul N. Alivizatos și E. Mallios, avocați în barou dai. Al treilea reclamant, domnul Konstantinos Zaharakis, este un cetățean grec, rezident în Salonic. El este reprezentat în fața Curții de către domnul Chryssogonos, avocat în baroul din Salonic. Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de către reclamanți, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamanții s-au prezentat la alegerile parlamentare din 7 martie 2004. Primul reclamant s-a înscris pe lista prezentată de partidul În această circumscripție, în conformitate cu Decizia nr. 19/2004 a Tribunalului de Mare Instanță din Edessa. Cel de-al doilea reclamant s-a înscris pe lista prezentată de partidul PASOK, în circumscripția din Serres. El a fost ales deputat, obținând cel de-al treilea asediu atribuit de PASOK în această circumscripție, în temeiul deciziei nr. 10/2004 al Tribunalului de Mare Instanță din Serres. Cel de-al treilea reclamant s-a înscris pe lista prezentată de partidul La 30 martie 2004, dl Parthena Fountoukidou, candidată nefericită la aceleași alegeri pe listele partidului de partidul de partid din Nea Dimokratia mai ales în circumscripția Pella, a formulat o acțiune în anulare a alegerii primului reclamant în fața Curții Supreme Speciale, instanță judiciară competentă, în conformitate cu articolele 58 și 100 din Constituție, pentru a judeca neregulile electorale. În al treilea rând în ordinea de pe lista de mai jos: Nea Dimokratia, M Parthena Fountou que que a fost proclamat ca supleant, deoarece cele două locuri atribuite lui Nea Dimokratia mai fuseseră ocupate de alți doi candidați ai acestui partid. Parthena Fountoukidou a fost că, prin necunoașterea Constituției și a Legii electorale în vigoare, buletinele de vot alb din circumscripția Pella n ; ceea ce nu a afectat ulterior repartizarea locurilor în circumscripția Pella și în circumscripția majoră a Macedoniei Centrale, a cărei circumscripție a Pella a fost una dintre cele opt componente. În special, în opinia sa, dacă buletinele de vot alb ar fi fost înregistrate în același mod ca și voturile exprimate în favoarea partidelor politice, cota electorală a Pella s a fost ridicată în timp ce afectează repartizarea locurilor în întreaga circumscripție majoră a Macedoniei centrale. În special, în ceea ce privește circumscripția Pella, o astfel de schimbare ar fi avut ca rezultat atribuirea unui singur loc în partidul de În decembrie 2004, cei trei reclamanți, ale căror alegeri erau contestate direct sau indirect afectate, au intervenit în procedură. La 23 martie 2005, reclamanții au depus o cerere de recuzare împotriva unuia dintre judecătorii care participau la componența Curții Supreme Speciale de care suspectau că au confidențialitate, pe motiv că acesta nu avea dreptul de a participa la aceasta. Curtea Supremă Specială a respins cererea de recuzare ca neîntemeiată (hotărârea nr. 8/2005). La 9 mai 2005, Curtea Supremă Specială și-a dat hotărârea finală. Într-o primă etapă, Înalta Instanță electorală a declarat că, în conformitate cu art. 98 alin. (4), 99 alin. (3) și 100 alin. (3) din legea electorală în vigoare (a se vedea, Dreptul și practica internă relevante de mai jos), cota electorală a fost calculată fără a se ține seama de buletinele de vot alb. Cu toate acestea, în urma unei noi interpretări a legislației în cauză, înalta instanță electorală a examinat conformitatea cu Constituția articolelor în litigiu și, cu o majoritate de 6 voturi față de 5, aceasta a considerat că acestea contravin principiilor fundamentale ale suveranității populare și ale egalității de voturi și, prin urmare, neconstituționale. Prin urmare, buletinele de votare albe au trebuit să fie luate în considerare la calcularea coeficientului electoral și a repartizării locurilor. În conformitate cu această interpretare a legii electorale, Curtea Supremă specială a efectuat din nou repartizarea locurilor în circumscripția Pella. Al patrulea sediu al circumscripției Pella, atribuit inițial primului reclamant, a fost atribuit astfel M Parthena Fountoukiou. Această nouă repartizare a avut repercusiuni asupra atribuirii de locuri în întreaga circumscripție majoră a Macedoniei Centrale la locul în care ceilalți doi reclamanți au fost privați de locurile lor (hotărârea nr. 12/2005). Dreptul și practica internă relevantă Legea electorală în vigoare la momentul respectiv a faptelor La data alegerilor parlamentare în cauză, decretul prezidențial nr 351/2003, și anume legea electorală în vigoare, identifica trei tipuri de buletine de vot, incluzând dispoziții vechi: (a) buletinele de vot recunoscute ca fiind valabile (έγκυρα), (b) buletinele de vot nul (άκυρα) și (c) buletinele de vot alb (λευκά) ) În conformitate cu articolele 98 alineatul (4), 99 alineatul (3) și 100 alineatul (3) din această lege, doar buletinele de vot valabile erau luate în considerare atât pentru calcularea coeficientului electoral, cât și pentru atribuirea de locuri. Jurisprudența Curții Supreme Speciale în Hotărârea nr. 34/99, care hotărăște asupra unei căi de atac formulate de partidul (a se vedea, de asemenea, Consiliul de Stat, Hotărârea nr. 799/1996). 3434/2006, publicat la 7 februarie 2006, prevede că (L) în momentul redactării tabelelor de rezultate în fiecare circumscripție electorală, precum și pentru repartizarea locurilor și pentru calcularea coeficientului electoral, instanțele competente nu trebuie să includă buletinele de vot alb printre buletinele de vot valabile. Raportul explicativ la această dispoziție preciza că (1) Înainte de 2005, hotărârile Curții Supreme Speciale, precum și cele ale Consiliului de Stat (care se referă la alegerile municipale) au stabilit o jurisprudență conform căreia buletinele de vot alb nu sunt luate în considerare în tranșeele valide pentru calcularea coeficientului electoral. 12/2005 al Curții Supreme Speciale, potrivit căreia, în cazul de față, buletinele de vot au fost luate în considerare în consemnarea buletinelor de vot valabile. 3. În cadrul noii legi electorale (Legea nr. 3231/2004) și în vederea eliminării celor mai mici imprecisențe, se introduce o dispoziție expresă prin care se prevede că buletinele albe nu sunt luate în considerare la calcularea coeficientului electoral (...) GRIFS Invocând art. 6 alineatul (1) din convenție, reclamanții se plâng că componența Curții Supreme Speciale le-a încălcat dreptul la o instanță independentă și imparțială. Invocând art. 1 din Protocolul nr. 1, cel de-al treilea reclamant se plânge că anularea alegerii sale a fost privată de despăgubirile parlamentare pe care le-ar fi primit dacă ar fi fost ales deputat. Invocând art. 3 din Protocolul nr. 1 din convenție, reclamanții se plâng că modul arbitrar și imprevizibil pe care hotărârea nr. 12/2005 a Curții Supreme Speciale l-a interpretat și apoi aplicat legea electorală a încălcat substanța dreptului lor de a fi aleși și de a-și exercita mandatele. Aceștia adaugă că această atingere este cu atât mai flagrantă cu cât buletinele de vot nu au fost luate în considerare pentru calcularea coeficientului electoral decât în circumscripția majoră a Macedoniei Centrale. 27863/05, 28422/05 și 28028/05, dat fiind că faptele care stau la baza celor trei cauze sunt în esență aceleași și că cei trei reclamanți au participat împreună la procedură în fața Curții Supreme Speciale. Reclamanții susțin o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din convenție, ale cărei părți relevante se citesc după cum urmează: Orice persoană are dreptul la o audiere echitabilă a cauzei sale (...) de către o instanță independentă și imparțială, stabilită prin lege, care va hotărî (...) contestațiile privind drepturile și obligațiile sale civile (...) Curtea amintește că, potrivit jurisprudenței sale constante, procedurile privind litigiul electoral nu intră, în principiu, în domeniul de aplicare al articolului 6 din convenție, în măsura în care acestea se referă la exercitarea drepturilor de caracter politic și, prin urmare, nu se referă la drepturi și obligații de natură civilă sau la în acest caz, Curtea arată că procedura în litigiu se referea la calcularea coeficientului electoral și la repartizarea locurilor în circumscripția majoră a Macedoniei centrale. Comisia observă că încheierea acestei proceduri a fost decisivă pentru dreptul reclamanților de a candida la alegeri și de a-și păstra mandatele; prin urmare, procedura în cauză se referea la un drept de natură politică; cu toate acestea, litigiile legate de organizarea exercitării sale nu intră în domeniul de aplicare al articolului 6 35 alin. (3) din Convenție, pentru incompatibilitate rațională cu dispozițiile Convenției. Al treilea reclamant se plânge că anularea alegerii sale laa privat de indemnizațiile parlamentare pe care le-ar fi primit dacă ar fi fost ales deputat. 1, astfel de cuvinte Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decât din motive de interes public și în condițiile prevăzute de lege și principiile generale ale dreptului internațional. Curtea amintește că noțiunea de , Hotărârea din 23 noiembrie 1983, seria A n 70, p. 23, § 48), conform căreia creanțele, în temeiul cărora reclamantul poate pretinde că are cel puțin o speranță legitimă din 20 noiembrie 1995, seria A nr 332, p. 21, § 31. Pe de altă parte, o creanță condiționată care nu îndeplinește condiția nu poate fi considerată drept un "bine" în sensul articolului 1 din Protocolul nr 1 (Malhous c. Republica Cehă (dec.) [GC], n 33071/96, CEDH 2000-XII). În acest sens, Curtea constată că pretinsul drept al celui de-al treilea reclamant de a primi despăgubiri parlamentare era condiționat de alegerea sa prealabilă în Parlamentul național. Or, din cauza anulării alegerii sale în temeiul hotărârii n 12/2005 a Curții Supreme Speciale, această condiție nu este îndeplinită. În aceste circumstanțe, cel de-al treilea reclamant nu poate să se prevaleze de un cu dispozițiile Convenției. Reclamanții invocă o încălcare a art. 3 din Protocolul nr. 1, ale căror părți interesate se citesc după cum urmează Înaltele P ă r ț i contractante se angajează să organizeze, la intervale rezonabile, alegeri libere la vot secret, în c o n d i ț ii care asigură exprimarea liberă a poporului asupra alegerii corpului legislativ. În stadiul actual al dosarului, Curtea nu consideră că este în măsură să se pronunțe asupra admisibilității acestui litigiu și consideră că este necesar să comunice această parte a cererilor guvernului pârât în conformitate cu art. 54 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul său de procedură. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, hotărăște să unească cererile Amâne la examinarea tîlpului întemeiat pe dreptul celor care au dreptul de a fi aleși (art. 3 din Protocolul n Declară cererile inadmisibile pentru surplus. Santiago Quesada Loukis Loucales Modululr Adjunct Președinte