ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 612/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 612/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față; Prin sentința penală nr. 191 din 30 septembrie 2008 a Tribunalului Brăila, pronunțată în dosar nr. 1424/113/2008, s-a dispus, în baza art. 174 alin. (1) C. pen., condamnarea inculpatului N.S., la 17 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe o durată de 3 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de omor și anume: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat. În baza art. 71 alin. (2) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 350 C. proc. pen., a fost menținută starea de arest a inculpatului și s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada prevenției de la data de 19 mai 2008 la 30 septembrie 2008. În baza art. 14, art. 346 C. proc. pen. și art. 998 C. civ., a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă C.M. și în consecință a fost obligat inculpatul sa plătească acesteia suma totală de 20.000 lei din care suma de 10.000 lei reprezintă despăgubiri pentru daune materiale și 10.000 lei despăgubiri pentru daune morale. În baza art. 118 lit. b) C. pen., a fost confiscat de la inculpat un cuțit corp delict. În baza art. 189 – art. 191 C. proc. pen., a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 240 lei, reprezentând onorariul avocaților ce au acordat din oficiu asistență juridică inculpatului, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Brăila (câte 100 lei pentru avocați C.C.
și F.A. și 40 lei pentru avocat S.M.). Pentru a dispune astfel, instanța de fond, Tribunalul Brăila, a avut în vedere că prin rechizitoriul nr. 749/ P din 10 iunie 2008, Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila a dispus trimiterea în judecată a inculpatului N.S. pentru săvârșirea infracțiunii de omor în forma prevăzută de art. 174 alin. (1) C. pen. Inculpatul este acuzat că, în data de 18 mai 2008, în jurul orei 19, la stâna situată pe raza satului Oancea, jud. Brăila, cu intenție, a aplicat victimei G.C. o lovitură cu un cuțit în zona abdominală cauzându-i plăgi abdominale profunde ce au condus la moartea victimei.
În esență, s-a reținut că cei doi lucrau ca ciobani la stâna martorului C.T., că în ziua comiterii faptei ce-i doi au avut neînțelegeri cu privire la felul în care își realizau obligațiile de muncă, că inculpatul a fost nemulțumit de felul în care în acea zi a muncit victima, s-au certat în prezența martorilor și în aceste împrejurări, inculpatul a aplicat victimei lovituri cu un cuțit ce au condus la deces. Ca mijloace de probă a existenței stării de fapt și vinovăției inculpatului au fost prezentate cu rechizitoriul nota de constatare, procesul-verbal de cercetare a locului faptei, declarațiile inculpatului și cele ale martorilor, raportul de constatare medico-legală la necropsie, corpul delict – cuțitul folosit de inculpat.
Pe baza probelor administrate în cauză în cadrul cercetării judecătorești au fost reținute următoarele: În seara zile de 18 mai 2008, inculpatul N.S. și victima G.C., ambii angajați ca ciobani de martorul C.T., se aflau la stâna din satul Oancea, jud. Brăila. Între cei doi a avut loc o discuție contradictorie în care inculpatul i-a reproșat victimei că în acea zi nu a muncit ci a fost plecat cu fiul angajatorului, martorul C.C.C., cu care se întorsese din sat abia seara. După această discuție, inculpatul s-a depărtat de locul în care se afla victima, la circa 25 - 30 m pentru a se pregăti de mulsul oilor. Victima a rămas la căruță, unde dădea calului iarbă cu o furcă. Între timp a apărut martorul C.T.
căruia victima i-a relatat de discuția avută cu inculpatul și l-a înjurat pe acesta din urmă. De la distanța la care se afla inculpatul a auzit relatările victimei, a fost iritat că a fost înjurat și s-a îndreptat spre victimă cu intenția de a o lovi cu bățul folosit la paza oilor, pe care-l ținea ridicat a amenințare. Victima a realizat că va fi atacată de inculpat și a ridicat furca în apărare. Inculpatul în drumul parcurs până la victimă a scos din buzunar și cuțitul pe care-l purta de regulă, a dezarmat victima de furcă prin aplicarea unei lovituri cu bățul peste braț și apoi, cu cuțitul, a aplicat mai multe lovituri în zona abdominală. După comiterea faptei, inculpatul a părăsit stâna, a mers în satul Gurguieți și a vândut cuțitul martorului A.V.P.
de la care a fost ridicat de poliție. Martorii C.T. și C.C.C. au transportat imediat victima la Spitalul de Urgență Brăila unde nu a fost internat pentru că s-a constatat decesul. Din raportul de constatare medico-legală nr. 118/A/2008 rezultă că moartea victimei G.C. a fost violentă și s-a datorat șocului hemoragic consecutiv unei plăgi înjunghiate abdominale cu interesarea pancreasului și aortei abdominale, leziunile fiind produse de un corp tăietor-înțepător, între leziuni și deces existând un raport de cauzalitate direct. Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul N.S., care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând să se dispună achitarea sa, întrucât a săvârșit fapta în stare de legitimă apărare, prevăzută de art. 44 C. pen., victima fiind cea care la agresionat cu furca.
Prin decizia penală nr. 155/ A din 8 decembrie 2008, Curtea de Apel Galați, secția penală a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat. Instanța de apel a reținut că susținerile inculpatului că ar fi săvârșit fapta în stare de legitimă apărare sunt infirmate de probele administrate în cauză. Nici scuza provocării nu poate fi reținută, iar martorii audiați au arătat că victima a ridicat furca în scop de autoapărare și nicidecum pentru a-l agresiona pe inculpat. Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul N.S. Acesta a invocat, în principal, cazul de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 18 C. proc. pen., solicitând achitarea, întrucât a săvârșit fapta în condițiile art. 44 C. pen., în stare de legitimă apărare.
În subsidiar, a invocat cazul de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen., solicitând reducerea pedepsei. Recursul este neîntemeiat. Înalta Curte, analizând decizia recurată sub aspectul criticilor formulate de recurentul inculpat, dar și în conformitate cu prevederile art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., apreciază că aceasta este legală și temeinică. Prima critică vizează cazul de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 18 C. proc. pen., solicitându-se achitarea, întrucât fapta ar fi fost săvârșită în stare de legitimă apărare. Critica nu este fondată, susținerile inculpatului fiind contrazise de materialul probator administrat.
Pentru a se reține incidența art. 44 alin. (2) C. pen., este necesar să se dovedească împrejurarea că fapta a fost săvârșită „pentru a înlătura un atac material, direct, imediat și injust” îndreptat împotriva inculpatului, a altei persoane sau a unui interes obștesc și care pune în pericol grav pe cel împotriva căruia se îndreaptă atacul. În speță, niciuna din condițiile art. 44 alin. (2) C. pen., nu este dovedită. Din relatările martorilor a rezultat că, auzind că victima l-a înjurat, inculpatul s-a îndreptat către aceasta cu bățul pe care-l avea asupra sa și pe care-l ținea în mâna stângă, în timp ce cu mâna dreaptă a scos din buzunarul drept al pantalonului un briceag pe care l-a deschis.
Victima, observând că inculpatul se apropia de ea, a ridicat furcoiul pe care-l avea în mâini pentru că lucra în gospodări și l-a ținut în direcție oblică, orientat către N.S. Poziția furcii indică în mod clar dorința victimei de a se apăra de atacul inculpatului. În momentul în care inculpatul s-a apropiat, a dat drumul bățului pe care îl avea în mâna stângă, a apucat furcoiul victimei, iar cu mâna dreaptă, în care avea briceagul deschis, a lovit victima în zona abdominală, provocându-i leziunile ce au condus la decesul acesteia. Martorii C.T. și fiul său, C.C.C., prezenți la locul faptei, au arătat că victima nu a încercat să-l agresioneze cu furca pe inculpat, ci doar o ținea în mână, pentru a para atacatul inculpatului.
Aceiași martori au relatat că, în momentul în care inculpatul s-a repezit la victimă, s-a înțepat în coarnele furcoiului, înțepătură superficială însă, pentru care nici nu s-au prezentat acte medicale. În cauză, nici măcar starea de provocare nu poate fi reținută, întrucât și înjurătura pe care victima i-a adresat-o inculpatului a fost tot ca urmare a atacului acestuia, din probe rezultând că între cei doi a avut loc, inițial, o discuție contradictoriu, urmare căreia inculpatul i-a aplicat o palmă victimei peste față și atunci victima l-a înjurat pe inculpat. Înalta Curte apreciază că nici motivul de recurs invocat în subsidiar de inculpat, prin care se solicită reducerea pedepsei, nu este fondat (caz de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 14 C. proc.
pen.). Inculpatului i s-a aplicat o pedeapsă de 17 ani închisoare, cuantum care reprezintă o orientare proporțională, echilibrată între circumstanțele personale ale inculpatului și circumstanțele reale ale faptei. S-au avut în vedere lipsa antecedentelor penale, gradul de instrucție scăzut, dar, în același timp, fapta comisă este una din cele mai grave, fiind îndreptată împotriva vieții persoanei, inculpatul a acționat cu intenție, rezultatul produs a fost decesul victimei, astfel că o reducere a pedepsei nu se justifică. Pentru considerentele mai sus expuse, Înalta Curte, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpat. Conform art. 385 16 , art. 381 C. proc.
pen. și art. 88 C. pen., se va deduce prevenția pentru inculpat de la 19 mai 2008 la zi. În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., inculpatul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat, onorariul avocatului desemnat din oficiu urmând a fi avansat din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul N.S. împotriva deciziei penale nr. 155/ A din 8 decembrie 2008 a Curții de Apel Galați, secția penală. Deduce din pedeapsa aplicată, timpul reținerii și a arestării preventive de la 19 mai 2008, la 20 februarie 2009. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 20 februarie 2009.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.