ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 612/2009

Asupra

recursului de față;

Prin

sentința penală nr. 191 din 30 septembrie 2008 a Tribunalului Brăila, pronunțată

în dosar nr. 1424/113/2008, s-a dispus, în baza art. 174 alin. (1) C. pen.,

condamnarea inculpatului N.S., la 17 ani închisoare și pedeapsa complementară a

interzicerii exercițiului drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a) teza

a II-a și lit. b) C. pen., pe o durată de 3 ani, pentru săvârșirea infracțiunii

de omor și anume: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții

elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul

autorității de stat.

În baza art.

71 alin. (2) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a

interzicerii exercițiului drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a) teza

a II-a și lit. b) C. pen., pe durata executării pedepsei principale.

În baza art.

350 C. proc. pen., a fost menținută starea de arest a inculpatului și s-a dedus

din pedeapsa aplicată perioada prevenției de la data de 19 mai 2008 la 30

septembrie 2008.

În baza art.

14, art. 346 C. proc. pen. și art. 998 C. civ., a fost admisă acțiunea civilă

formulată de partea civilă C.M. și în consecință a fost obligat inculpatul sa

plătească acesteia suma totală de 20.000 lei din care suma de 10.000 lei

reprezintă despăgubiri pentru daune materiale și 10.000 lei despăgubiri pentru

daune morale.

În baza art.

118 lit. b) C. pen., a fost confiscat de la inculpat un cuțit corp delict.

În baza art.

189 – art. 191 C. proc. pen., a fost obligat inculpatul să plătească statului

suma de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 240 lei,

reprezentând onorariul avocaților ce au acordat din oficiu asistență juridică

inculpatului, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției către Baroul

Brăila (câte 100 lei pentru avocați C.C. și F.A. și 40 lei pentru avocat S.M.).

Pentru a

dispune astfel, instanța de fond, Tribunalul Brăila, a avut în vedere că prin

rechizitoriul nr. 749/ P din 10 iunie 2008, Parchetul de pe lângă Tribunalul

Brăila a dispus trimiterea în judecată a inculpatului N.S. pentru săvârșirea

infracțiunii de omor în forma prevăzută de art. 174 alin. (1) C. pen.

Inculpatul

este acuzat că, în data de 18 mai 2008, în jurul orei 19, la stâna situată pe

raza satului Oancea, jud. Brăila, cu intenție, a aplicat victimei G.C. o

lovitură cu un cuțit în zona abdominală cauzându-i plăgi abdominale profunde ce

au condus la moartea victimei.

În

esență, s-a reținut că cei doi lucrau ca ciobani la stâna martorului C.T., că

în ziua comiterii faptei ce-i doi au avut neînțelegeri cu privire la felul în

care își realizau obligațiile de muncă, că inculpatul a fost nemulțumit de

felul în care în acea zi a muncit victima, s-au certat în prezența martorilor

și în aceste împrejurări, inculpatul a aplicat victimei lovituri cu un cuțit ce

au condus la deces.

Ca

mijloace de probă a existenței stării de fapt și vinovăției inculpatului au

fost prezentate cu rechizitoriul nota de constatare, procesul-verbal de

cercetare a locului faptei, declarațiile inculpatului și cele ale martorilor,

raportul de constatare medico-legală la necropsie, corpul delict – cuțitul

folosit de inculpat.

Pe baza

probelor administrate în cauză în cadrul cercetării judecătorești au fost

reținute următoarele:

În seara

zile de 18 mai 2008, inculpatul N.S. și victima G.C., ambii angajați ca ciobani

de martorul C.T., se aflau la stâna din satul Oancea, jud. Brăila.

Între

cei doi a avut loc o discuție contradictorie în care inculpatul i-a reproșat

victimei că în acea zi nu a muncit ci a fost plecat cu fiul angajatorului,

martorul C.C.C., cu care se întorsese din sat abia seara.

După

această discuție, inculpatul s-a depărtat de locul în care se afla victima, la

circa 25 - 30 m pentru a se pregăti de mulsul oilor. Victima a rămas la căruță,

unde dădea calului iarbă cu o furcă. Între timp a apărut martorul C.T. căruia

victima i-a relatat de discuția avută cu inculpatul și l-a înjurat pe acesta

din urmă.

De la

distanța la care se afla inculpatul a auzit relatările victimei, a fost iritat

că a fost înjurat și s-a îndreptat spre victimă cu intenția de a o lovi cu

bățul folosit la paza oilor, pe care-l ținea ridicat a amenințare. Victima a

realizat că va fi atacată de inculpat și a ridicat furca în apărare. Inculpatul

în drumul parcurs până la victimă a scos din buzunar și cuțitul pe care-l purta

de regulă, a dezarmat victima de furcă prin aplicarea unei lovituri cu bățul

peste braț și apoi, cu cuțitul, a aplicat mai multe lovituri în zona

abdominală.

După

comiterea faptei, inculpatul a părăsit stâna, a mers în satul Gurguieți și a

vândut cuțitul martorului A.V.P. de la care a fost ridicat de poliție.

Martorii

C.T. și C.C.C. au transportat imediat victima la Spitalul de Urgență Brăila

unde nu a fost internat pentru că s-a constatat decesul.

Din

raportul de constatare medico-legală nr. 118/A/2008 rezultă că moartea victimei

G.C. a fost violentă și s-a datorat șocului hemoragic consecutiv unei plăgi

înjunghiate abdominale cu interesarea pancreasului și aortei abdominale,

leziunile fiind produse de un corp tăietor-înțepător, între leziuni și deces

existând un raport de cauzalitate direct.

Împotriva

acestei hotărâri a declarat apel inculpatul N.S., care a criticat-o pentru

nelegalitate și netemeinicie, solicitând să se dispună achitarea sa, întrucât a

săvârșit fapta în stare de legitimă apărare, prevăzută de art. 44 C. pen.,

victima fiind cea care la agresionat cu furca.

Prin

decizia penală nr. 155/ A din 8 decembrie 2008, Curtea de Apel Galați, secția penală

a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat.

Instanța

de apel a reținut că susținerile inculpatului că ar fi săvârșit fapta în stare

de legitimă apărare sunt infirmate de probele administrate în cauză. Nici scuza

provocării nu poate fi reținută, iar martorii audiați au arătat că victima a

ridicat furca în scop de autoapărare și nicidecum pentru a-l agresiona pe

inculpat.

Împotriva

acestei decizii a declarat recurs inculpatul N.S. Acesta a invocat, în

principal, cazul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 18 C. proc.

pen., solicitând achitarea, întrucât a săvârșit fapta în condițiile art. 44 C.

pen., în stare de legitimă apărare. În subsidiar, a invocat cazul de casare

prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen., solicitând reducerea

pedepsei.

Recursul

este neîntemeiat.

Înalta

Curte, analizând decizia recurată sub aspectul criticilor formulate de

recurentul inculpat, dar și în conformitate cu prevederile art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., apreciază că aceasta este legală și temeinică.

Prima

critică vizează cazul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 18 C.

proc. pen., solicitându-se achitarea, întrucât fapta ar fi fost săvârșită în

stare de legitimă apărare.

Critica

nu este fondată, susținerile inculpatului fiind contrazise de materialul

probator administrat.

Pentru a

se reține incidența art. 44 alin. (2) C. pen., este necesar să se dovedească

împrejurarea că fapta a fost săvârșită „pentru a înlătura un atac material,

direct, imediat și injust” îndreptat împotriva inculpatului, a altei persoane

sau a unui interes obștesc și care pune în pericol grav pe cel împotriva căruia

se îndreaptă atacul.

În

speță, niciuna din condițiile art. 44 alin. (2) C. pen., nu este dovedită.

Din

relatările martorilor a rezultat că, auzind că victima l-a înjurat, inculpatul

s-a îndreptat către aceasta cu bățul pe care-l avea asupra sa și pe care-l

ținea în mâna stângă, în timp ce cu mâna dreaptă a scos din buzunarul drept al

pantalonului un briceag pe care l-a deschis.

Victima,

observând că inculpatul se apropia de ea, a ridicat furcoiul pe care-l avea în

mâini pentru că lucra în gospodări și l-a ținut în direcție oblică, orientat

către N.S. Poziția furcii indică în mod clar dorința victimei de a se apăra de

atacul inculpatului.

În

momentul în care inculpatul s-a apropiat, a dat drumul bățului pe care îl avea

în mâna stângă, a apucat furcoiul victimei, iar cu mâna dreaptă, în care avea

briceagul deschis, a lovit victima în zona abdominală, provocându-i leziunile

ce au condus la decesul acesteia.

Martorii

C.T. și fiul său, C.C.C., prezenți la locul faptei, au arătat că victima nu a

încercat să-l agresioneze cu furca pe inculpat, ci doar o ținea în mână, pentru

a para atacatul inculpatului. Aceiași martori au relatat că, în momentul în

care inculpatul s-a repezit la victimă, s-a înțepat în coarnele furcoiului,

înțepătură superficială însă, pentru care nici nu s-au prezentat acte medicale.

În

cauză, nici măcar starea de provocare nu poate fi reținută, întrucât și

înjurătura pe care victima i-a adresat-o inculpatului a fost tot ca urmare a

atacului acestuia, din probe rezultând că între cei doi a avut loc, inițial, o

discuție contradictoriu, urmare căreia inculpatul i-a aplicat o palmă victimei

peste față și atunci victima l-a înjurat pe inculpat.

Înalta

Curte apreciază că nici motivul de recurs invocat în subsidiar de inculpat,

prin care se solicită reducerea pedepsei, nu este fondat (caz de casare

prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen.).

Inculpatului

i s-a aplicat o pedeapsă de 17 ani închisoare, cuantum care reprezintă o

orientare proporțională, echilibrată între circumstanțele personale ale

inculpatului și circumstanțele reale ale faptei.

S-au

avut în vedere lipsa antecedentelor penale, gradul de instrucție scăzut, dar,

în același timp, fapta comisă este una din cele mai grave, fiind îndreptată

împotriva vieții persoanei, inculpatul a acționat cu intenție, rezultatul

produs a fost decesul victimei, astfel că o reducere a pedepsei nu se

justifică.

Pentru

considerentele mai sus expuse, Înalta Curte, în baza art. 385

15

pct.

1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de

inculpat.

Conform art.

385

16

, art. 381 C. proc. pen. și art. 88 C. pen., se va deduce

prevenția pentru inculpat de la 19 mai 2008 la zi.

În baza art.

192 alin. (2) C. proc. pen., inculpatul va fi obligat la cheltuieli judiciare

către stat, onorariul avocatului desemnat din oficiu urmând a fi avansat din

fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge,

ca nefondat, recursul declarat de inculpatul N.S. împotriva deciziei penale nr.

155/ A din 8 decembrie 2008 a Curții de Apel Galați, secția penală.

Deduce

din pedeapsa aplicată, timpul reținerii și a arestării preventive de la 19 mai

2008, la 20 februarie 2009.

Obligă

recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare

către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului

desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și

Libertăților Cetățenești.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, azi 20 februarie 2009.