ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3357/2009
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3357/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Curtea de Apel București, secția a VIII-a
de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 392 din 3
februarie 2009, a admis acțiunea formulată de reclamantele B.M. și T.E., în
contradictoriu cu Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești și, pe cale
de consecință, au obligat pârâtul să soluționeze cererea reclamantelor, privind
redobândirea cetățeniei române, în termen de 30 de zile de la data rămânerii
irevocabile a hotărârii.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a
reținut că termenul de cinci ani care a trecut de la înregistrarea cererii de
redobândire a cetățeniei române, formulată de reclamante, nu poate fi
considerat un termen rezonabil, în accepțiunea dispozițiilor art. 10 din
Convenția Europeană asupra cetățeniei, ratificată prin Legea nr. 396/2002, iar împrejurarea
că statul nu poate asigura un cadrul administrativ corespunzător pentru
preluarea și analizarea în termen rezonabil a numărului mare de cereri cu
același obiect, nu poate fi opusă reclamantelor.
Au fost invocate în acest sens
dispozițiile O.U.G. nr. 87/2007 și cele ale art. 18 din Legea nr. 554/2004.
Împotriva acestei sentințe a declarat
recurs pârâtul, susținând că termenul în care a fost obligat să soluționeze cererile
intimatelor-reclamante, pe de o parte, nu este prevăzut în legea cetățeniei,
iar pe de altă parte, procedura specială ce se parcurge într-o asemenea
situație nu permite încadrarea într-un termen așa de scurt; de asemenea numărul
mare de cereri formulate de persoane descendenți ai foștilor cetățeni români
care au domiciliul în Republica Moldova, a condus la imposibilitatea procesării
cererilor într-un termen corespunzător, în conformitate cu prevederile Convenției
Europene.
Recursul este fondat și urmează a fi
admis, în sensul și pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Astfel, Legea nr. 21/1999 astfel cum a
fost modificată prin O.U.G. nr. 87/2007 stabilește o procedură specială cu
privire la soluționarea cererilor de dobândire și redobândire a cetățeniei
române fără a reglementa în mod legal obligația de soluționare a acestor
petiții într-un termen de 30 de zile.
Fiind vorba de o reglementare specială,
derogatorie de la dreptul comun, în speță nu pot fi incidente prevederile art. 18
alin. (1) raportat la art. 2 lit. h) din Legea nr. 554/2004 potrivit cărora
prin nesoluționare în termen legal a unei cereri se înțelege faptul de a nu
răspunde solicitantului în interval de 30 de zile de la înregistrarea acesteia.
Pe de altă parte, intervalul mare de
timp, respectiv 5 ani care a trecut de la data depunerii cererii intimatei de
redobândire a cetățeniei române, denotă nerespectarea principiului soluționării
cauzelor într-un termen rezonabil, principiu consacrat de art. 6 paragraful 1
din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale și care constituie garanția unui proces echitabil.
Pe cale de consecință, în conformitate cu
dispozițiile art. 312 C. proc. civ., Curtea va admite recursul declarat în
cauză și va modifica sentința atacată, obligând recurenta să soluționeze
cererea intimatelor într-un termen rezonabil, înlăturând astfel termenul de 30
de zile stabilit de instanța de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de Ministerul
Justiției și Libertăților Cetățenești împotriva sentinței civile nr. 392 din 3
februarie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios
administrativ și fiscal.
Modifică parțial sentința atacată în
sensul că obligă recurentul-pârât să soluționeze cererea într-un termen rezonabil,
înlăturând termenul de 30 de zile stabilit de instanța de fond.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 17
iunie 2009.