ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4284/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererea formulată pe calea

contenciosului administrativ la data de 13 martie 2007, reclamantul S.P.R.D.,

în numele membrilor de sindicat, a solicitat obligarea pârâților Ministerul

Internelor și Reformei, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București

și Ministerul Economiei și Finanțelor, la plata primelor de concediu pentru

anii 2004-2006, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.

Motivându-și acțiunea, reclamantul a

arătat că, potrivit O.G. nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale

polițiștilor, aprobată prin Legea nr. 353/2003, cu modificările și completările

ulterioare, polițistul privește o primă de concediu egală cu salariul de bază

din luna anterioară plecării în concediu. A mai arătat că, potrivit art. 9 din

Legea nr. 507/2003, art. 8 alin. (7) din Legea nr. 511/2004, respectiv art. 5

alin. (5) din Legea nr. 379/2005 a bugetului de stat, aplicarea dispozițiilor

privind acordarea primei de concediu a fost suspendată în anii 2004, 2005 și

2006, măsura acordării primei de concediu a fost suspendată, afectând doar

exercițiul dreptului, nu și existența acestuia, câtă vreme prevederile legale

în temeiul cărora s-a acordat prima de concediu nu au fost abrogate.

Prin sentința civilă nr. 372 din 6

februarie 2008, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, a admis acțiunea reclamantului, obligând pârâții să

plătească membrilor S.P.R.D. în raport cu perioadele lucrate efectiv, primele

de vacanță pentru anii 2004-2006, actualizate cu indicele de inflație până la

plata efectivă.

Prin aceeași sentință au fost respinse

excepțiile lipsei calității procesuale active și pasive a numiților M.G., ș.a.,

și Inspectoratul de Poliție Județean Călărași. A fost respinsă și cererea de

chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor formulată de pârâtul

Ministerul Internelor și Reformei Administrative.

Pentru a pronunța o asemenea soluție,

instanța de fond a reținut că reclamanții, în calitate de funcționari publici,

au dreptul, potrivit art. 37 alin. (1) din O.G. nr. 38/2003, aprobată prin

Legea nr. 353/2003, la prima de concediu pentru perioada anilor 2004-2006,

măsura suspendării neavând decât efectul amânării punerii în aplicare a

dispozițiilor legale menționate.

Curtea de Apel București a reținut că

măsura suspendării nu poate avea ca efect decât amânarea punerii în aplicare a

dispozițiilor legale, suspendarea nefiind echivalentă cu abrogarea pe termen

limitat a legii, cu lipsa temporară a dreptului însuși.

Totodată, s-a considerat că la expirarea

perioadei de suspendare a aplicării prevederilor legale care reglementează

acordarea primei de concediu, obligația corelativă dreptului consfințit devine

executorie.

Împotriva sentinței pronunțate de

instanța de fond a declarat recurs pârâtul Ministerul Internelor și Reformei

Administrative, solicitând modificarea în parte a sentinței atacate, în sensul

admiterii excepției lipsei calității procesuale active a reclamanților D.S.,

ș.a., și respingerea cererilor formulate de cei doi reclamanți ca fiind

introdusă de persoane fără calitate procesuală activă.

Recurentul a motivat recursul prin aceea

că, potrivit reglementărilor legale menționate, personalul contractual nu este

îndreptățit să beneficieze de dreptul la prima de concediu.

În dovedirea faptului că instanța de fond

a pronunțat o soluție greșită, prin considerarea celor doi membrii de sindicat

ca făcând parte din categoria polițiștilor s-a invocat tabelul nr. 143866 din

17 octombrie 2007 depus la instanța de fond (129) din care rezultă că aceștia

au fost înscriși la nr.crt. 13 și respectiv 27, cu mențiunea „personal

contractual”.

Cu privire la calitatea de personal

contractual a reclamanților D.S., ș.a., este invocată și adeverința emisă de

Serviciul Management Resurse Umane al Direcției Generale de Poliție a

Municipiului bucurești (fila 5, dosar de recurs).

Cei doi reclamanți nu puteau beneficia de

prima de concediu, care nu se acordă personalului contractual, astfel că

instanța de fond a pronunțat o soluție greșită.

În temeiul prevederilor art. 312 alin. (2)

C. proc. civ., urmează să se dispună admiterea recursului și modificarea în

parte a sentinței pronunțate de Curtea de Apel București, în sensul respingerii

acțiunii față de D.S., ș.a., pentru lipsa calității procesuale active.

Se vor menține celelalte dispoziții ale

sentinței atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Direcția

Generală de Poliție a Municipiului București împotriva sentinței civile nr. 372

din 6 februarie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal.

Modifică sentința atacată în sensul că

respinge acțiunea față de D.S., ș.a.,pentru lipsa calității procesuale active a

acestora.

Menține celelalte dispoziții ale

sentinței.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 25

noiembrie 2008.