ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3872/2008
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3872/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea în contencios administrativ
înregistrată la Curtea de Apel Suceava data de 7 februarie 2008, reclamanta Ș.M.
a solicitat în contradictoriu cu pârâta C.J.P. Suceava, anularea hotărârii nr. 219
din 4 ianuarie 2008 emisă de pârâtă și recunoașterea calității sale de
beneficiar al drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000.
În motivarea acțiunii,
reclamanta a arătat că s-a născut la data de 28 februarie 1943, în comuna
Arbore, județul Suceava, în timpul refugiului părinților săi, din motive
etnice, din satul Cociumari, comuna Curt - Bunar, județul Durostor, Bulgaria,
urmare Tratatului Româno - Bulgar, semnat la Craiova în 1940.
Curtea de Apel Suceava, secția
comercială, contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 58 din 7 aprilie
2008 a respins ca nefondată acțiunea în contencios administrativ formulată de
reclamanta Ș.M., în contradictoriu cu pârâta C.J.P. Suceava.
În motivarea soluției s-a
reținut că, reclamanta nu are calitatea de beneficiar al drepturilor prevăzute
de Legea nr. 189/2000, întrucât s-a născut după aproximativ 1 an și 5 luni de
la data strămutării părinților săi din Durostor, Bulgaria.
Împotriva acestei hotărâri a
declarat recurs în termen reclamanta Ș.M. criticând-o pentru nelegalitate, susținând
în esență că este îndreptățită să beneficieze de drepturile acordate de Legea nr.
189/2000, întrucât părinții săi au făcut obiectul unui schimb de populație, în
luna septembrie 1940, urmare aplicării Tratatului Româno - Bulgar, semnat la
Craiova, reclamanta născându-se în timpul refugiului părinților săi.
Examinând sentința atacată
în raport cu motivul de recurs formulat, probele administrate în cauză, actele
normative incidente pricinii și potrivit art. 3041 C. proc. civ., se constată
că, recursul este fondat, pentru următoarele considerente.
Este necontestat că
reclamanta Ș.M. s-a născut la data de 28 februarie 1943, din părinții O.I. și
A., în localitatea Arbore, județul Suceava, părinții săi făcând obiectul unui
schimb de populație din Bulgaria în România.
Potrivit prevederilor art. 1
din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de
prevederile acestui act normativ, persoana - cetățean român care în perioada
regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie
1945 a suferit persecuții etnice, aflându-se în una din situațiile enumerate în
actul normativ.
Din interpretarea
teleologică a prevederilor ordonanței rezultă că, atât obiectul cât și scopul
reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru prejudiciile
suferite, persoanelor persecutate de regimurile respective în perioada arătată,
din motive etnice.
Având în vedere că,
legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să beneficieze toate
persoanele - cetățeni români, care au avut de suferit consecințele
persecuțiilor exercitate din motive etnice, prin persoană persecutată trebuie
înțeleasă atât persoana care a suferit acele persecuții în mod nemijlocit, cât
și acelea care au suferit persecuțiile respective în mod indirect, prin consecințele
care s-au răsfrânt asupra lor.
Acesta este cazul copiilor
care s-au născut în perioada în care părinții lor s-au refugiat sau au fost
strămutați, ca urmare a unor persecuții din motive etnice și au suferit astfel,
toate consecințele nefavorabile ce au decurs din această situație.
Or, în cauză este
necontestat că reclamanta, care s-a născut ulterior datei la care părinții săi
au fost strămutați din localitatea de domiciliu, din Bulgaria în România a
suferit aceleași consecințe nefavorabile și prejudicii pe care le-a suferit
familia sa, ca urmare a strămutării.
Că legiuitorul a urmărit să
acorde drepturi compensatorii tuturor celor care au fost victime și/sau au avut
de suferit ca urmare a persecuțiilor din motive etnice, rezultă și din
împrejurarea că, astfel de drepturi au fost acordate prin art. 3 din O.G. nr. 105/1999
și soțului supraviețuitor.
Deci, dacă legiuitorul a
înțeles să acorde o îndemnizație lunară soțului supraviețuitor, care nu a
suferit persecuțiile și nici consecințele persecuțiilor din motive etnice, a
fortiori trebuie să beneficieze de aceleași drepturi compensatorii, copilul
care fiind născut în perioada refugiului/strămutării părinților săi a suferit,
toate consecințele nefavorabile care s-au răsfrânt asupra familiei sale, ca
urmare a persecuțiilor etnice.
În consecință, se va admite
recursul declarat de reclamantă, se va modifica în tot sentința atacată și va
fi obligată pârâta să emită o nouă hotărâre prin care să-i recunoască
reclamantei, calitate de beneficiar al Legii nr. 189/2000, pentru perioada 28
februarie 1943 - 6 martie, începând cu 1 ianuarie 2008.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de Ș.M.
împotriva sentinței nr. 58 din 7 aprilie 2008 a Curții de Apel Suceava, secția comercială,
contencios administrativ și fiscal.
Modifică în tot sentința
atacată și în fond anulează hotărârea nr. 219 din 4 ianuarie 2008 emisă de pârâta
C.J.P. Suceava.
Obligă pârâta să recunoască
reclamantei, printr-o nouă hotărâre, calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000
pentru perioada 28 februarie 1943 – 6 martie 1945, începând cu data de 1
ianuarie 2008.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință
publică, astăzi 4 noiembrie 2008.