ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3339/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 297 din 4 noiembrie 2008, a respins, ca lipsită de interes acțiunea formulată de reclamantul S.S. în contradictoriu cu pârâții Guvernul României reprezentat de C.C.A.P.T., L.O. - Ministrul Transporturilor, P.P. - Ministrul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, S.G.D. - Președintele Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap, V.V. - Ministrul Economiei și Finanțelor și A.C. - Secretar de Stat, Departamentul pentru Afaceri Europene, având ca obiect abrogarea, ca neconstituțională și nelegală a H.G.

nr. 787/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării Regulamentului CE nr. 1107/2006, al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006, privind drepturile persoanelor cu handicap și a persoanelor cu mobilitate redusă care călătoresc pe calea aerului și să dispună obligarea pârâților, către bugetul de stat, în solidar cu autoritățile pe care le conduc, la plata câte unei penalități de 10.000 lei fiecare. Totodată, instanța a respins excepțiile lipsei calității procesuale active și a lipsei calități procesuale pasive a pârâtului V.V. Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut, sub aspectul calității procesuale active, incidența în cauză a dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 554/2004.

S-a mai reținut de asemenea că, față de dispozițiile art. 84 C. proc. civ., cererea reclamantului este valabil făcută, chiar dacă poartă o altă denumire, dar că acesta nu a arătat, în concret, în ce anume constă vătămarea unui drept subiectiv sau a unui interes legitim privat, prin hotărârea de guvern a cărei adoptare pretinde că s-a făcut cu încălcarea Constituției, în ceea ce privește data intrării în vigoare, precum și a normelor de tehnică legislativă, referitor la forma redactării, stilul și mențiunea privind transpunerea actelor comunitare. Pe cale de consecință, s-a apreciat că în speță sunt incidente prevederile art. 8 din Legea nr. 554/2004 potrivit cărora interesul legitim public poate fi invocat numai în subsidiar și numai în măsura în care decurge din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat, prevedere legală ce conduce la concluzia lipsei de interes a acțiunii.

Cu privire la calitatea procesuală pasivă a pârâtului V.V., instanța a reținut că aceasta decurge din calitatea sade Ministru al Economiei și contrasemnatar al actului a cărui abrogare se solicită. Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs reclamantul S.S., susținând că hotărârea atacată este nelegală și netemeinică pentru următoarele motive: - instanța de fond a pronunțat hotărârea cu incompleta stabilire a situației de fapt care justifică interesul acțiunii, respectiv calitatea sa de invalid gradul I, cu un picior amputat și deplasabil în fotoliu rulant, calitate în care a solicitat anularea H.G.

nr. 787/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării Regulamentului CE nr.1107/2006, al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006, privind drepturile persoanelor cu handicap și a persoanelor cu mobilitate redusă care călătoresc pe calea aerului; - în motivarea sentinței atacate instanța a preluat mecanic susținerile din întâmpinarea pârâtului, stabilind, fără temei, că nu s-a dovedit o vătămare a unui drept sau interes legitim, conform art. 1 și art. 8 din Legea nr. 554/2004. Recurentul solicită casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la o altă curte de apel din țară, cea din București fiind „compromisă profesional și moral”. Analizând actele și lucrările dosarului de fond, precum și motivele de recurs invocate, ce se încadrează în drept în prevederile art. 304 pct. 9 și art. 304 1 C. proc.

civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente: Astfel, chiar dacă recurentul-reclamant invocă starea sa de invaliditate gradul I, aceasta nu justifică automat un interes legitim pentru anularea sau abrogarea în totalitate a H.G. nr. 787/2007, ca neconstituțională și nelegală, pe motiv că se aplică de la o dată anterioară publicării sale, precum și pentru motivul că nu are un stil „clar, fluent și inteligibil” și nu indică prevederile din Regulamentul C.E. în aplicarea căruia este dată. Nu se arată în ce fel aceste nelegalități invocate prin acțiune au adus sau sunt de natură să aducă o vătămare în concret a unui drept sau interes legitim al reclamantului-recurent.

Este cunoscut că, potrivit teoriei dreptului, interesul, ca element al acțiunii, trebuie să aibă ca titular persoana care formulează cererea, să fie legitim și actul (concret), ori, în speță, recurentul nu a dovedit un astfel de interes. Pentru considerentele menționate, Înalta Curte constată că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică, iar în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de S.S., împotriva sentinței civile nr. 2978 din 4 noiembrie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 17 iunie 2009.