ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3971/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 2862 din 14 noiembrie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal, a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul Z.D. în contradictoriu cu Primăria Municipiului București, Comisia pentru Soluționarea întâmpinărilor conform Legii nr. 33/1994, instanța dispunând anularea Deciziei nr. 63 din 16 august 2007 emisă de pârâtă și reluarea procedurii în fața Comisiei, conform Legii nr. 33/1994. Totodată, instanța a respins cererea privind anularea deciziei de expropriere, ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că prin Decizia nr. 63 din 16 august 2007, Comisia de Soluționare a întâmpinărilor conform Legii nr. 33/1994 a respins întâmpinarea depusă de reclamant împotriva sumei propusă ca despăgubire pentru imobilul proprietatea sa, în privința căruia i s-a comunicat intenția de expropriere a autorităților locale. A constatat prima instanță că din înscrisurile depuse la dosarul cauzei; rezultă că procedura de citare a reclamantului a fost viciată la termenul din 15 iunie 2007, când pârâta a soluționat întâmpinarea formulată, motivul de nelegalitate cu privire la acest aspect fiind de altfel recunoscut de către pârâtă, care a solicitat anularea actului contestat și reluarea procedurii.

Prima instanță, în raport cu rezolvarea dată primului capăt de cerere, a apreciat neîntemeiat capătul de cerere privind anularea deciziei de expropriere. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Z.D., criticând soluția pronunțată prin prisma motivului prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ., arătând că ulterior restituirii imobilului, în stare totală de degradare, a obținut aprobarea pentru refacerea acoperișului, introducerea gazelor, a instalațiilor de calorifer, de apă și electrice, din actele primăriei rezultând că, în același timp, organele în speță pregăteau exproprierea imobilului sub pretextul că strada nu este suficient de largă, situație, în opinia recurentului, nereală. Or, apreciază recurentul, prima instanță nu a ținut cont de aceste împrejurări și nu a dispus cercetarea la fața locului.

În atare condiții, opinează recurentul, aprecierea primei instanțe în sensul că cel de-al doilea capăt de cerere este neîntemeiat, contravine prevederilor art. 261 pct. 5 C. proc. civ. Analizând hotărârea atacată, fată de motivele de recurs formulate, de probele administrate și prin prisma prevederilor legale incidente, incluzând art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată nefondat recursul declarat, pentru considerentele ce urmează: Potrivit prevederilor Legii nr. 33/2004, după declararea utilității publice și executării planurilor cuprinzând terenurile și construcțiile propuse spre expropriere, propunerea de expropriere a imobilelor și procesul-verbal conținând rezultatul cercetării prealabile se notifică persoanelor fizice și juridice titulare de drepturi reale, cu respectarea termenului prevăzut de art. 13 din același act normativ.

Cu privire la propunerile de expropriere, proprietarii si titularii altor drepturi reale asupra imobilelor în cauza pot face întâmpinare ce se soluționează de o comisie constituita prin hotărâre a Guvernului pentru lucrările de interes național, prin decizia delegației permanente a consiliului județean sau prin dispoziția primarului municipiului București. Potrivit art. 17 din Legea nr. 33/2004, comisia analizează documentele prezentate, ascultând pe cei interesați, putând cere informații si date suplimentare, la solicitarea celor care i s-au adresat sau din oficiu. Oferta expropriatorului, pretențiile proprietarilor si ale titularilor altor drepturi reale, precum, si susținerile acestora se formulează și se depun în scris, consemnându-se într-un proces-verbal.

Constatând că la termenul de soluționare a întâmpinării formulate, petentul Z.D. nu a fost convocat în mod legal, prima instanță a procedat, în mod corect, la anularea Deciziei nr. 63 din 16 august 2007, dispunând totodată reluarea procedurii în fața Comisiei constituite conform Legii nr. 33/1994. Se constată că potrivit art. 18 din Legea nr. 33/2004, în urma deliberării, comisia poate sa accepte punctul de vedere al expropriatorului sau îl poate respinge, iar că sesizarea instanței competente cu cererea de expropriere se poate realiza numai în cazul în care nu s-a făcut întâmpinare împotriva propunerii de expropriere sau daca aceasta cale de atac a fost respinsa în condițiile art. 18-20.

Așadar, după cum în mod corect a reținut și prima instanță, față de soluția privind reluarea procedurii și în raport cu dispozițiile susmenționate, comisia va proceda la analizarea tuturor pretențiilor și susținerilor petentului urmând ca, potrivit prevederilor legale, să soluționeze întâmpinarea formulată și să decide asupra punctului de vedere al expropriatorului, fiind, în această etapă, organul abilitat în acest sens. În atare condiții, soluția primei instanțe este temeinică și legală, hotărârea pronunțată cuprinzând motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc.

civ., Înalta Curte urmează a respinge recursul declarat ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Z.D. împotriva sentinței civile nr. 2862 din 14 noiembrie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 noiembrie 2008.