ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3971/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin sentința civilă

nr. 2862 din 14 noiembrie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII a contencios

administrativ și fiscal, a fost admisă în parte acțiunea formulată de

reclamantul Z.D. în contradictoriu cu Primăria Municipiului București, Comisia

pentru Soluționarea întâmpinărilor conform Legii nr. 33/1994, instanța

dispunând anularea Deciziei nr. 63 din 16 august 2007 emisă de pârâtă și

reluarea procedurii în fața Comisiei, conform Legii nr. 33/1994.

Totodată, instanța a

respins cererea privind anularea deciziei de expropriere, ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța

această hotărâre, instanța a reținut că prin Decizia nr. 63 din 16 august 2007,

Comisia de Soluționare a întâmpinărilor conform Legii nr. 33/1994 a respins

întâmpinarea depusă de reclamant împotriva sumei propusă ca despăgubire pentru

imobilul proprietatea sa, în privința căruia i s-a comunicat intenția de

expropriere a autorităților locale.

A constatat prima

instanță că din înscrisurile depuse la dosarul cauzei; rezultă că procedura de

citare a reclamantului a fost viciată la termenul din 15 iunie 2007, când

pârâta a soluționat întâmpinarea formulată, motivul de nelegalitate cu privire

la acest aspect fiind de altfel recunoscut de către pârâtă, care a solicitat

anularea actului contestat și reluarea procedurii.

Prima instanță, în

raport cu rezolvarea dată primului capăt de cerere, a apreciat neîntemeiat

capătul de cerere privind anularea deciziei de expropriere.

Împotriva acestei

hotărâri a declarat recurs Z.D., criticând soluția pronunțată prin prisma

motivului prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ., arătând că ulterior

restituirii imobilului, în stare totală de degradare, a obținut aprobarea

pentru refacerea acoperișului, introducerea gazelor, a instalațiilor de

calorifer, de apă și electrice, din actele primăriei rezultând că, în același

timp, organele în speță pregăteau exproprierea imobilului sub pretextul că

strada nu este suficient de largă, situație, în opinia recurentului, nereală.

Or, apreciază

recurentul, prima instanță nu a ținut cont de aceste împrejurări și nu a dispus

cercetarea la fața locului.

În atare condiții,

opinează recurentul, aprecierea primei instanțe în sensul că cel de-al doilea

capăt de cerere este neîntemeiat, contravine prevederilor art. 261 pct. 5 C.

proc. civ.

Analizând hotărârea

atacată, fată de motivele de recurs formulate, de probele administrate și prin

prisma prevederilor legale incidente, incluzând art. 304

1

C. proc.

civ., Înalta Curte constată nefondat recursul declarat, pentru considerentele

ce urmează:

Potrivit prevederilor

Legii nr. 33/2004, după declararea utilității publice și executării planurilor

cuprinzând terenurile și construcțiile propuse spre expropriere, propunerea de

expropriere a imobilelor și procesul-verbal conținând rezultatul cercetării

prealabile se notifică persoanelor fizice și juridice titulare de drepturi

reale, cu respectarea termenului prevăzut de art. 13 din același act normativ.

Cu privire la

propunerile de expropriere, proprietarii si titularii altor drepturi reale

asupra imobilelor în cauza pot face întâmpinare ce se soluționează de o comisie

constituita prin hotărâre a Guvernului pentru lucrările de interes național,

prin decizia delegației permanente a consiliului județean sau prin dispoziția

primarului municipiului București.

Potrivit art. 17 din

Legea nr. 33/2004, comisia analizează documentele prezentate, ascultând pe cei

interesați, putând cere informații si date suplimentare, la solicitarea celor

care i s-au adresat sau din oficiu. Oferta expropriatorului, pretențiile

proprietarilor si ale titularilor altor drepturi reale, precum, si susținerile

acestora se formulează și se depun în scris, consemnându-se într-un

proces-verbal.

Constatând că la

termenul de soluționare a întâmpinării formulate, petentul Z.D. nu a fost

convocat în mod legal, prima instanță a procedat, în mod corect, la anularea

Deciziei nr. 63 din 16 august 2007, dispunând totodată reluarea procedurii în

fața Comisiei constituite conform Legii nr. 33/1994.

Se constată că potrivit

art. 18 din Legea nr. 33/2004, în urma deliberării, comisia poate sa accepte

punctul de vedere al expropriatorului sau îl poate respinge, iar că sesizarea

instanței competente cu cererea de expropriere se poate realiza numai în cazul

în care nu s-a făcut întâmpinare împotriva propunerii de expropriere sau daca

aceasta cale de atac a fost respinsa în condițiile art. 18-20.

Așadar, după cum în

mod corect a reținut și prima instanță, față de soluția privind reluarea

procedurii și în raport cu dispozițiile susmenționate, comisia va proceda la

analizarea tuturor pretențiilor și susținerilor petentului urmând ca, potrivit

prevederilor legale, să soluționeze întâmpinarea formulată și să decide asupra

punctului de vedere al expropriatorului, fiind, în această etapă, organul

abilitat în acest sens.

În atare condiții,

soluția primei instanțe este temeinică și legală, hotărârea pronunțată

cuprinzând motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței,

precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.

Pentru aceste

considerente, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează

a respinge recursul declarat ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de Z.D. împotriva sentinței civile nr. 2862 din 14 noiembrie 2007 a

Curții de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal,

ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 noiembrie

2008.