ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2348/2009

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința comercială nr.

478 din 20 februarie 2009 pronunțată în dosar nr. 11556/99/2006 al Tribunalului

Iași, secția comercială și de contencios administrativ, s-au respins excepțiile

lipsei calității procesuale active și pasive, a inadmisibilității cererii, a insuficientei

timbrări și a prematurității cererii privind evacuarea pârâtei, s-a admis

această din urmă excepție pentru petitul privind plata contravalorii chiriei

pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2005 și data eliberării spațiului

comercial și în consecință s-a respins ca prematură această cerere.

Totodată, prin aceeași

hotărâre s-a admis cererea formulată de reclamanta O.N.P. împotriva pârâtei SC

C.C. SRL Iași și s-a dispus evacuarea pârâtei din imobilul din litigiu. S-a

respins excepția lipsei calității procesuale pasive a chematului în garanție SC

L. SRL, precum și cererea formulată împotriva acestei părți, fiind compensate

cheltuielile de judecată dintre reclamantă și pârâtă și respinse cererile

pârâtei și chematei în garanție pentru cheltuieli de judecată.

Pârâta SC C.C. SRL Iași, a

declarat apel împotriva acestei sentințe solicitând și suspendarea efectelor

hotărârii atacate, măsură asupra căreia Curtea de Apel Iași, secția comercială,

s-a pronunțat prin încheierea din 29 iunie 2009, în sensul respingerii cu

motivarea că nu sunt îndeplinite condițiile art. 279 alin. (1) C. proc. civ.

Împotriva acestei încheieri

a declarat recurs pârâta SC C.C. SRL Iași, care, fără a încadra în drept

criticile formulate invocă faptul că instanța de apel a transformat cererea de

suspendare a efectelor hotărârii judecătorești pronunțată de prima instanță,

într-o cerere de suspendare a executării sentinței, în condițiile în care

respingerea cererii de suspendare s-a făcut în baza art. 279 alin. (1) C. proc.

civ., care nu are legătură cu obiectul cererii.

În acest context, arată

recurenta, deși dispozițiile art. 288 alin. (4) și art. 403 C. proc. civ., nu

prevăd norme de procedură privind judecarea cererii de suspendare, rezultă că

sunt aplicabile dispozițiile art. 300 alin. (3), care fac trimitere la

prevederile art. 403 alin. (3) C. proc. civ., cu consecința că instanța trebuia

să aprecieze asupra vătămării intereselor sale prin executarea hotărârii, cu

motivarea corespunzătoare a soluției de respingere a cererii.

Analizând recursul formulat,

Curtea constată potrivit art. 306 alin. (3) C. proc. civ., că în lipsa

indicării temeiului de drept, dezvoltarea criticilor face posibilă încadrarea

motivelor în dispozițiile art. 304 pct. 8 C. proc. civ., respectiv instanța a interpretat

greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul lămurit

și vădit neîndoielnic al acestuia, context în care se va reține însă că este

nefondat.

Astfel, deși este corectă

susținerea recurentei în sensul că în materie comercială hotărârile primei

instanțe sunt executorii, iar exercitarea apelului nu suspendă de drept

executarea, după cum rezultă din dispozițiile art. 720

8

C. proc.

civ., este eronată interpretarea conform căreia prevederile legale care

reglementează judecarea apelului nu cuprind și norme de procedură pentru

soluționarea cererii de suspendare.

În acest sens, potrivit

dispozițiilor prevederilor art. 280 alin. (1) C. proc. civ., „cererea pentru

suspendarea executării vremelnice se va putea face fie odată cu apelul, fie

deosebit în tot cursul instanței de apel” textul legal făcând în mod evident

referire la hotărârea primei instanțe, care este executorie conform art. 720

8

C. proc. civ., precum și la împrejurarea că prin exercitarea apelului,

executarea nu este suspendată de drept, pentru obținerea unui astfel de efect

fiind necesară formularea unei cereri de suspendare, care se va judeca de

instanța de apel potrivit regulilor cuprinse în art. 403 alin. (3) C. proc.

civ.

Prin urmare, rezultă că

dispozițiile art. 279 alin. (1) C. proc. civ., au legătură cu soluționarea unei

cereri de suspendare formulate în apel, în condițiile în care textul legal

anterior citat se referă în mod expres la executarea vremelnică, astfel încât

această critică a recurentei este nefondată.

În privința soluției de

respingere a cererii de suspendare, Curtea reține că deși instanța de apel a

indicat doar dispozițiile art. 279 alin. (1) C. proc. civ., în speță măsura

este corectă, ca mod de rezolvare a cererii în lipsa dovezilor din care să rezulte

că a fost demarată o atare procedură.

În consecință, recursul este

nefondat și va fi respins, ca atare, potrivit art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de pârâta SC C.C. SRL Iași împotriva Încheierii de la 29 iunie 2009 a Curții de

Apel Iași, secția comercială, pronunțată în dosarul nr. 011556/99/2006, ca

nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 8 octombrie 2009.