ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 881/2009

Asupra recursului de față În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 407/P din 24 septembrie 2008, Tribunalul Satu-Mare a condamnat pe inculpatul O.M. la pedepsele de 12 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., în baza art. 65 C. pen. raportat la art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 și la 15 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., în baza art. 65 C. pen. raportat la art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000.

În baza art. 33 lit. a) art. 34 lit. b) C. pen. raportat la art. 35 alin. (3) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 15 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., în baza art. 65 C. pen. raportat la art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen. În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei. Totodată, a fost menținută starea de arest a inculpatului și s-a dedus din pedeapsa aplicată acestuia, durata reținerii și arestării preventive, de la 4 ianuarie 2008 la zi. În baza art. 17 alin. (1) și (2) și art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, s-a dispus confiscarea drogurilor și distrugerea acestora, astfel cum rezultă din dispozitivul sentinței.

În baza art. 117 C. pen. raportat la art. 111 C. pen., s-a interzis inculpatului rămânerea pe teritoriul României după executarea pedepsei închisorii. În esență, s-au reținut următoarele: La data de 2 ianuarie 2008, urmare unei sesizări a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D.I.I.C.O.T. de către I.G.P.F., Direcția de Combatere a Infracționalității Transfrontaliere, cu privire la faptul că în perioada 1 ianuarie 2008-2 ianuarie 2008, se va introduce în țară o cantitate însemnată de heroină, ascunsă în remorca autocamionului cu nr. de înmatriculare, aparținând unei companii turce, s-a efectuat un control la granița României cu Ucraina, stabilindu-se că autocamionul a fost condus de către inculpatul O.M., cetățean turc.

Cu ocazia efectuării percheziției asupra autotrenului și a semiremorcii atașate acestuia, în structura acesteia din urmă au fost identificate patru compartimente, special confecționate pentru ascunderea de droguri, în care au fost găsite 254 pachete paralelipipedice ce conțineau 127,818 kilograme heroină. Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, prin decizia penală nr. 2/A din 15 ianuarie 2009, admițând apelul declarat de inculpat, a desființat, în parte, sentința și a înlăturat dispoziția privind confiscarea de la inculpat a sumei de 6465 lire turcești, dispunând restituirea acestei sume către inculpat. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței apelate. A fost menținută starea de arest preventiv a inculpatului și s-a dedus, din pedeapsa aplicată, durata arestării preventive.

Prin recursul declarat, inculpatul a solicitat admiterea recursului declarat și achitarea sa, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., motivând că nu a cunoscut faptul că autovehiculul fusese transformat și depozita heroină și că a efectuat transportul la cererea unui coleg de-al său, care știa că are probleme financiare. în subsidiar, a solicitat reducerea pedepsei aplicate, ținându-se seama de circumstanțele reale ale săvârșirii faptei și de datele sale personale. Recursul inculpatului nu este fondat. Din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă că instanțele au reținut corect faptele și vinovăția inculpatului, le-au dat o încadrare juridică corespunzătoare dispozițiilor legale și au individualizat în mod just pedeapsa aplicată.

Prima critică formulată de recurentul inculpat, constând în lipsa laturii subiective a infracțiunilor săvârșite, nu poate fi primită. Examinând actele și lucrările dosarului, rezultă că apărarea inculpatului este infirmată de materialul probator administrat în cauză.

Astfel, coroborând declarațiile inculpatului - care, lucrând ca șofer de tir tranzita teritoriul Rusiei, Ucrainei și României în primele două zile ale anului 2008, fără a transporta nici un fel de încărcătură în autocamion și fără a justifica scopul și destinația deplasării sale, cu conținutul mesajelor primite pe telefonul mobil procurat în ziua plecării sale din Turcia către Ucraina, în care i se comunicau informații cu privire la locul și persoanele cu care trebuia să se întâlnească, precum și cu plăcuța de înmatriculare găsită în cabina autocamionului, ce nu aparținea autovehiculului cu care circula și pentru care nu a putut prezenta acte justificative, rezultă că inculpatul a acționat, așa cum au reținut instanțele, în baza dispozițiilor unei rețele internaționale de traficanți de droguri și, chiar dacă nu a urmărit traficarea internațională a heroinei în cantitate de 127,818 kg, a acceptat acest lucru.

Poziția procesuală constantă de nerecunoaștere și apărările inculpatului au fost infirmate de probele administrate prin care s-au dovedit detaliile transportului efectuat de inculpat. Nici critica referitoare la individualizarea pedepsei aplicată inculpatului nu este fondată. În raport de gradul de pericol social deosebit de ridicat al faptelor săvârșite, reflectat de modul în care inculpatul a realizat transportul unei cantități mari de heroină, caracteristic rețelelor internaționale specializate în traficul de droguri către Europa de Vest, precum și de atitudinea nesinceră a acestuia, instanțele au individualizat în mod just pedeapsa aplicată. Neexistând nici alte temeiuri de casare care pot fi luate în considerare din oficiu, urmează ca recursul inculpatului O.M.

să fie respins, ca nefondat, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul inculpat O.M. împotriva deciziei penale nr. 2/A din 15 ianuarie 2009 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori. Deduce din cuantumul pedepsei aplicată recurentului inculpat, durata reținerii și a arestării preventive de la 4 ianuarie 2008 la 12 martie 2009. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 600 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Onorariul interpretului de limba turcă se va suporta din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 12 martie 2009.