ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție

Sursă originală

ÎCCJ 18.05.2011

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2048/2011

HOTĂRÂRE

18.05.2011

CAMERĂ

penal

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2011
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2048/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Ședința publică din 18 mai 2011

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 246 din 10 septembrie 2010, Tribunalul Tulcea, în temeiul art. 10 cu referire la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 lit. c) și 76 lit. a) C. pen., a dispus condamnarea inculpatului C.R.C., cu antecedente penale, la o pedeapsă de 8 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 25 C. pen. și raportat la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 lit. c), art. 76 lit. a) C. pen. a dispus condamnarea aceluiași inculpat la o pedeapsă de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea, de 8 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 71 C. pen., au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a menținut măsura arestării preventive a inculpatului începând cu data de 10 septembrie 2010.

În temeiul art. 88 C. pen. a scăzut din pedeapsa aplicată acestui inculpat perioada reținerii și arestului preventiv începând cu data de 13 noiembrie 2008 și până la rămânerea definitivă a hotărârii.

În temeiul art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2), cu aplicarea art. 74 lit. c) și art. 76 lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul I.P., fără antecedente penale, la o pedeapsă de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 25 C. pen. și raportat la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 lit. c), art. 76 lit. a C. pen. a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele aplicate acestui inculpat în pedeapsa cea mai grea, de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 71 C. pen. a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a menținut măsura arestării preventive a inculpatului, începând cu data de 10 septembrie 2010.

În temeiul art. 88 C. pen., a scăzut din pedeapsa rezultantă aplicată, perioada arestului preventiv, începând cu data de 25 aprilie 2009 și până la rămânerea definitivă a hotărârii.

În temeiul art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2), cu aplicarea art. 74 lit. c) și 76 lit. a) C. pen. a condamnat pe inculpatul M.E., zis ”M.”, cetățean român, studii 4 clase, necăsătorit, fără ocupație, fără loc de muncă, la o pedeapsă de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 25 C. pen. și raportat la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 lit. c), 76 lit. a) C. pen., a condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 33 lit. a) - 34 lit. b C. pen., a contopit pedepsele aplicate acestui inculpat în pedeapsa cea mai grea, de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 71 C. pen. a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a menținut măsura arestării preventive a inculpatului, începând cu data de 10 septembrie 2010.

În temeiul art. 88 C. pen., a scăzut din pedeapsa aplicată acestui inculpat, perioada arestului preventiv, începând cu data de 30 mai 2009 și până la rămânerea definitivă a hotărârii.

În temeiul art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) și 76 lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul Ș.L.F., cetățean român, studii 10 clase, fără ocupație, fără loc de muncă, la o pedeapsă de 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 86

C. pen., a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate inculpatului, sub supraveghere, pe o durată de 5 ani.

În temeiul art. 86

C. pen., a obligat inculpatul ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsurii de supraveghere:

- să se prezinte la datele fixate de Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Tulcea, serviciu desemnat cu supravegherea inculpatului;

- să anunțe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

A atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor art. 86

C. pen.

În temeiul art. 350 alin. (3) lit. b) C. proc. pen., a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului Ș.L.F. de sub puterea mandatului de arestare preventivă din 21 noiembrie 2008, dacă nu este arestat în altă cauză.

Constată că în perioada 30 mai 2009 - 10 septembrie 2010, inculpatul Ș.L.F. s-a aflat în stare de arest preventiv.

În temeiul art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a), c) și art. 76 lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpata D.A., studii 8 clase, fără antecedente penale, la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare și 1 an și 6 luni, interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 86

C. pen., a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate inculpatei, sub supraveghere, pe o durată de 5 ani și 6 luni.

În temeiul art. 86

C. pen. a obligat inculpata ca pe durata termenului de încercare să se supună măsurilor de supraveghere prev. de art. 86

alin. (1) lit. a) - d) C. pen., încredințând măsura supravegherii Serviciului de probațiune de pe lângă Tribunalului Tulcea.

A atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 86

C. pen.

În temeiul art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 lit. c) - 76 lit. a) C. pen. a condamnat pe inculpatul M.L., cu antecedente penale, la o pedeapsă de 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 83 C. pen., a revocat beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei de 3 luni închisoare aplicate prin Sentința penală nr. 1430 din 18 decembrie 2007 a Judecătoriei Tulcea, precum și beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei de 4 luni închisoare aplicate prin Sentința penală nr. 1149 din 16 octombrie 2007 a Judecătoriei Tulcea.

A contopit pedepsele de 3 luni și 4 luni închisoare aplicate de Judecătoria Tulcea, în pedeapsa cea mai grea, de 4 luni închisoare, și a dispus executarea în întregime a acestei pedepse alăturat pedepsei aplicate prin prezenta hotărâre, urmând ca inculpatul să execute o pedeapsă de 3 ani și 4 luni închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

A interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 lit. a), c) și art. 76 lit. a) C. pen. a condamnat pe inculpatul B.A., la o pedeapsă de 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 25 C. pen. și raportat la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 lit. a), c), art. 76 lit. a) C. pen., a condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 33 lit. a) - art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 86

C. pen., a dispus suspendarea executării pedepsei, sub supraveghere, pe o durată de 6 ani.

A încredințat măsura supravegherii Serviciului de probațiune de pe lângă Tribunalul Tulcea și a obligat inculpatul ca pe durata termenului de încercare să se supună măsurilor de supraveghere prev. de art. 86

alin. (1) lit. a) - d) C. pen.

A atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor art. 86

C. pen.

În temeiul art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 lit. a), c) și art. 76 lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul I.I., fără antecedente penale, la o pedeapsă de 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 86

C. pen., a dispus suspendarea executării pedepsei, sub supraveghere, pe o durată de 5 ani.

alin. (1) lit. a) - d) C. pen.

A atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor art. 86

C. pen.

În temeiul art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 lit. a), c) și art. 76 lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul N.R.P., fără antecedente penale, la o pedeapsă de 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 86

C. pen., a dispus suspendarea executării pedepsei, sub supraveghere, pe o durată de 5 ani.

alin. (1) lit. a) - d) C. pen.

A atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor art. 86

C. pen.

În temeiul art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și art. 74 lit. c) și art. 76 lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul B.C.L., recidivist, la o pedeapsă de 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 61 C. pen., a revocat beneficiul liberării condiționate pentru restul de pedeapsă de 393 zile, rămas neexecutat din pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 234/2004 a Judecătoriei Tulcea și contopește acest rest cu pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre, urmând ca inculpatul să execute o pedeapsă de 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

A interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 lit. a), c) și art. 76 lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul O.G., fără antecedente penale, la o pedeapsă de 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 86

C. pen., a dispus suspendarea executării pedepsei, sub supraveghere, pe o durată de 5 ani.

alin. (1) lit. a) - d) C. pen.

A atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor art. 86

C. pen.

În temeiul art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 lit. c) și art. 76 lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul D.G.C., cu antecedente penale, la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare și 1 an și 6 luni interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 86

C. pen. a dispus suspendarea executării pedepsei, sub supraveghere, pe o durată de 5 ani și 6 luni.

alin. (1) lit. a) - d) C. pen.

A atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor art. 86

C. pen.

În temeiul art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 lit. a), c) și art. 76 lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul B.I., fără antecedente penale, la o pedeapsă de 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 86

C. pen., a dispus suspendarea executării pedepsei, sub supraveghere, pe o durată de 5 ani.

alin. (1) lit. a) - d) C. pen.

A atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor art. 86

C. pen.

A interzis inculpaților ale căror pedepse au fost suspendate sub supraveghere drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen., a suspendat executarea pedepselor accesorii aplicate acestor inculpați pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepselor închisorii.

În temeiul art. 17 din Legea nr. 143/2000, a confiscat de la inculpați sumele de bani obținute din valorificarea drogurilor, astfel: de la inculpatul C.R.C. suma de 13.000 euro, de la inculpatul M.L., suma de 3.500 euro, de la inculpatul B.A. suma de 2.300 euro, de la inculpatul M.E. suma de 6.400 euro, de la inculpatul B.I., 1.000 euro, de la inculpatul I.I., 3.000 euro, de la inculpatul O.G., 300 euro, de la inculpatul B.C.L., 4.600 euro, de la inculpatul D.G.C., 3.800 euro, de la inculpatul I.P., suma de 11.750 euro, de la inculpatul Ș.L.F., suma de 4.250 euro, de la inculpata D.A., suma de 8.700 euro.

În temeiul art. 191 alin. (1) C. proc. pen. a obligat inculpații la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în cuantum de 14.950 RON, câte 1.150 RON fiecare, din care suma de 3.000 RON, reprezentând onorarii avocat oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției către Baroul de Avocați Tulcea pentru avocați G.M., Ș.I., N.O., G.S. (câte 500 RON, fiecare) și D.M. (1.000 RON).

Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul din 5 mai 2009, D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Constanța a trimis în judecată pe următorii inculpați: C.R.C. pentru infracțiunea prev. de art. 10 din Legea nr. 143/2000 în referire la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 și art. 25 C. pen., raportat la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., I.P. pentru infracțiunea prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și infracțiunea prev. de art. 25 C. pen., raportat la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., D.A. pentru infracțiunea prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; M.L. pentru infracțiunea prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000; B.A. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, art. 25 C. pen. rap. la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; I.I., N.R.P., O.G., B.I., pentru săvârșirea, fiecare, a unei infracțiuni prev. de art. 2 alin. (2) din Legea Nr. 143/2000, și inculpatul B.C.L. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen.

Prin acest rechizitoriu s-a dispus disjungerea cauzei față de inculpatul M.E.; Ș.L.F. și D.G.C.

Prin rechizitoriul din 22 iunie 2009, același Serviciu Teritorial Constanța din cadrul D.I.I.C.O.T. a trimis în judecată pe inculpatul M.E. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 25 C. pen. raportat la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 precum și pe inculpatul Ș.L.F. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000.

Ulterior, prin rechizitoriul din 12 mai 2010, D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Constanța a trimis în judecată și pe inculpatul D.G.C., cercetat inițial în Dosarul nr. 52 D/P/2009, în care s-a dispus disjungerea cauzei întrucât inculpatul era arestat preventiv în Spania pentru o infracțiune de furt calificat, trimiterea în judecată făcându-se pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000.

Toate cele trei rechizitorii au fost înaintate Tribunalului Tulcea care, prin Încheierea din 8 decembrie 2009, a dispus reunirea Dosarului nr. 1575/88/2009 cu Dosarul nr. 829/88/2009, iar prin Încheierea din 31 august 2010, a dispus reunirea Dosarului nr. 1528/88/2010 cu Dosarul nr. 829/88/2009.

În esență, în cele trei rechizitorii s-a reținut că în cursul anului 2008, sub organizarea, conducerea și finanțarea inculpatului C.R.C., inculpații au efectuat, fiecare, după caz, unul sau mai multe transporturi de cocaină ingerate în stomac din Republica Dominicană în Europa, fiecare primind pentru un oval de cocaină ingerat și predat destinatarului, 50 euro.

Examinând probele administrate în cursul urmăririi penale, și anume: declarațiile inculpaților, ale martorilor O.I., M.A.M. și M.M., înscrisurile transmise de Parchetul de pe lângă Tribunalul de Mare Instanță Creteil - Franța, aferente procedurii judiciare demarate cu ocazia surprinderii în flagrant pe Aeroportul Orly din Paris, la data de 9 noiembrie 2008 a inculpaților I.P., M.E. și Ș.L.F., proces-verbal de redare scrisă a convorbirilor telefonice interceptate, procese-verbale de efectuare a percheziției informative în unitățile de stocare a datelor informatice aparținând calculatoarelor lui C.R.C. și M.M.; proces-verbal de percheziție domiciliară la locuința lui C.R.C., procesul-verbal de percheziție corporală a aceluiași inculpat; lista de pasageri pentru zboruri cu aeronave aparținând Companiei „B.”, desfășurător al convorbirilor telefonice purtate de la numerele de telefon utilizate de C.R.C., copii de pe pașapoartele inculpaților C., D. și B., coroborând aceste probe cu declarațiile inculpaților și ale martorilor audiați în timpul cercetării judecătorești, instanța a reținut următoarea situație de fapt:

Martora O.I. a fost trimisă în judecată prin rechizitoriul nr. 52/D/P/2008 al D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Tulcea pentru comiterea infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc și introducerea în România de droguri de mare risc, fapte prev. de art. 2 alin. (2) și de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000.

În sarcina acesteia s-a reținut că la data de 23 iunie 2008 a introdus, fără drept, 9,9 grame de cocaină, ambalate într-o punguță de material plastic transparent și într-un deget de mănușă chirurgicală, drog pe care a încercat să-l comercializeze în municipiul Tulcea.

Întrucât O.I. a denunțat mai multe persoane, toate domiciliate în județul T. și coordonate de un anume C. să transporte ovule de cocaină ingerate în stomac din Republica Dominicană în Olanda, în beneficiul acesteia au fost reținute dispozițiile art. 16 din Legea nr. 143/2000.

Denunțul făcut de O.I. a fost înregistrat la D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Tulcea la nr. 62/D/P/2008 și întrucât existau indicii de comitere a unor infracțiuni de trafic transfrontalier de droguri de mare risc, prin Ordonanța nr. 9A din 8 septembrie 2009, a fost autorizat un investigator sub acoperire pentru o perioadă de 30 de zile, pentru a culege date și informații privind existența respectivelor infracțiuni și identificarea persoanelor implicate.

În baza informațiilor obținute, Serviciul de Combatere a Criminalității Organizate - Tulcea a reușit identificarea participanților la primul transport, aceștia fiind C.R.C., I.P., M.L., D.G.C., B.A. și D.A.

La data de 24 septembrie 2008, Biroul Teritorial Tulcea din cadrul D.I.I.C.O.T. a dispus începerea urmăririi penale față de participanții la primul transport, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu referire la art. 10 din aceeași lege.

Denunțul formulat de O.I. a fost reunit cu Dosarul nr. 170 D/P/2008 al D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Constanța, care privea aceleași persoane și aceleași fapte.

La data de 10 septembrie 2009, la Serviciul Teritorial Constanța, la nr. 170 D/P/2008, fusese înregistrat procesul-verbal de sesizare din oficiu al Direcției Poliției de Frontieră Constanța - Biroul de Combatere a Traficului cu Substanțe Interzise, din care rezultă că o persoană de sex masculin, „C.” racola persoane de pe raza municipiilor Constanța și Tulcea, dispuse să participe la transporturi de cocaină ingerate în stomac, din Republica Dominicană în Olanda.

În acest proces-verbal de sesizare din oficiu s-a reținut că fuseseră identificate două persoane care efectuaseră astfel de transporturi, I.P. și M.E., cei doi urmând să facă o nouă călătorie în Republica Dominicană cu scopul de a aduce în Olanda ovule cu cocaină ingerate în stomac.

La data de 10 septembrie 2008, întrucât cercetarea ar fi fost întârziată, având în vedere că deja se organiza un nou transport, s-a solicitat Tribunalului Constanța autorizarea pentru o perioadă de 30 de zile a interceptării și înregistrării convorbirilor telefonice efectuate de la mai multe posturi telefonice utilizate de inculpații I.P. și M.E., cerere ce a fost admisă.

Toate convorbirile telefonice au fost redate în procesul-verbal existent în volumul 4 al dosarului de urmărire penală, în acest volum regăsindu-se și convorbirile telefonice efectuate de inculpații C.R.C. și Ș.L.F., convorbiri interceptate în baza altor autorizații emise de Tribunalul Cosntanța.

Aceste convorbiri telefonice evidențiază elemente concrete despre activitatea infracțională a inculpaților.

Inculpatul C.R.C. a avut, așa cum au arătat deja, rolul de organizator și finanțator în România, acesta a fost în permanență în legătură cu numitul T., rămas neidentificat, despre care s-a stabilit că era expeditorul drogurilor. Lui C.R.C. îi revenea sarcina să se ocupe de rezervarea biletelor de avion din România în Olanda sau Franța și din Franța în Republica Dominicană, de cazarea în Republica Dominicană și de plata acestor servicii, care se făcea anticipat pentru obținerea rezervării.

La data de 25 octombrie 2010, inculpatul C.R.C. a avut mai multe convorbiri cu o agenție de turism și o companie aeriană, reușind să facă rezervări din Franța pentru Republica Dominicană atât pentru avion, cât și pentru cazare. Pentru că a existat o problemă cu plata acestor servicii prin folosirea cărții de credit, inculpatul s-a deplasat personal la Paris, la data de 26 octombrie 2008, plecând de pe Aeroportul Băneasa, cu o cursă „B.”, însoțit de fratele său, C.B.C. și de un prieten, B.V.

Inculpatul C.R.C. a ținut legătura cu inculpații I.P., M.E. și Ș.L.F., care au plecat din București la data de 31 octombrie 2008 cu destinația Bruxelles, unde s-au întâlnit toți patru, împreună plecând la Paris, de unde I.P., M.E. și Ș.L.F. au luat un avion spre Republica Dominicană. Acești trei inculpați au ținut legătura telefonic sau prin internet cu prietenele lor din România, care erau îngrijorate cu privire la întoarcerea lor, acestea știind în ce sunt implicați. Din convorbirea telefonică a surorilor M.M. (prietena inculpatului M.E.) și M.A.M. (prietena lui Ș.L.F.) din 6 noiembrie 2008, a rezultat că în Tulcea se vorbește că inculpații, prietenii lor, sunt plecați și că toată lumea știe ce fac.

Inculpatul C.R.C. devenise prietenul inculpatei D.A. cu care vorbea la telefon, amândoi manifestându-și îngrijorarea cu privire la riscul la care se expuneau.

Cunoscând din convorbirile telefonice ale inculpaților momentul întoarcerii inculpaților I.P., M.E. și Ș.L.F. din Republica Dominicană în Franța, autoritățile române au informat autoritățile franceze pentru a le efectua controale corporale acestora la coborârea din avion.

Astfel, la data de 9 noiembrie 2008, pe Aeroportul Orly din Paris, imediat după ce au coborât din avionul cu care au călătorit pe ruta Santa Domingo - Paris, cei trei inculpați au fost opriți și depistați având în organism ovule de cocaină.

Din actele anexă la denunțul oficial al autorităților judiciare franceze a rezultat că, inițial, când au fost opriți de lucrătorii vamali, niciunul din cei trei inculpați nu a recunoscut că ar avea asupra lor sau în organism obiecte sau substanțe interzise.

La un control amănunțit al bagajelor și al inculpaților, într-un pantof care se afla în bagajul de mână al inculpatului I.P. a fost găsit un ovul cu un praf care, testat fiind, a reacționat pozitiv la cocaină, context în care I.P. a recunoscut că deține ovule asemănătoare în organismul său. Din acest motiv, cei trei au fost conduși la o unitate de urgențe medico-judiciare din Paris, unde, toți au început să elimine ovule de același fel cu cel care fusese găsit în pantoful lui I.P.

Cu această ocazie, inculpatul I.P. a declarat autorităților franceze că a înghițit 97 de ovule cu cocaină, inculpatul M.E. a declarat că a înghițit 76 de ovule, iar inculpatul Ș.L.F., 85 de ovule, pe care, ulterior, le-au eliminat sub supraveghere medicală într-o unitate medico-judiciară.

Conținutul ovulelor eliminate de cei trei au fost analizate pentru a se stabili natura substanței. Din raportul întocmit de Laboratorul de Poliție Științifică din Lyon, Franța, a rezultat că praful recoltat din ovulele eliminate de cei trei inculpați conține cocaină.

Revenind la firul evenimentelor astfel cum rezultă din probatoriul administrat, inculpatul C.R.C. i-a așteptat pe I.P., M.E. și Ș.L.F. pe Aeroportul din Paris pentru a-i duce la Amsterdam, unde să elimine și să predea drogurile și, văzând că aceștia nu au venit la întâlnire, a bănuit că s-au ascuns de el pentru a încerca să vândă drogurile ingerate pe cont propriu, pentru a avea un beneficiu material mult mai mare decât li s-ar fi cuvenit doar pentru un transport.

Aceeași bănuială a avut-o și T., expeditorul cocainei, care a contactat-o prin internet pe M.M., prietena inculpatului M.E., susținând că drogurile sunt ale lui, iar ceea ce au făcut cărăușii este foarte grav și a amenințat-o că se va răzbuna pe familiile acestora.

M.M. și sora sa au primit amenințări și de la inculpatul C.R.C., care le-a povestit că la transportul anterior de droguri, N.R.P. a văzut cum T. și ai lui „l-au mierlit pe unul, la zece metri de hotel, pe un italian!”. În aceeași convorbire, inculpatul C.R.C. i s-a plâns prietenei lui Ș.L.F. că din cauza celor trei va suferi și el, fiind primul care va fi tras la răspundere (convorbirea din 11 noiembrie 2008).

După ce a aflat că cei trei au fost opriți de poliție, inculpatul C:R.C., pentru a-și recupera banii cheltuiți cu cărăușii, a sunat-o pe prietena sa, D.A. (convorbirea de la data de 10 noiembrie 2008) și i-a spus că va trebui să-l ia cu ea pe I.I. și să facă un nou transport de droguri din Republica Dominicană în Olanda, propunere acceptată de prietena sa.

La data de 12 noiembrie 2008, C.R.C. a revenit în România, pe Aeroportul Băneasa, fiind oprit de polițiști din cadrul Direcției Poliției de Frontieră Constanța și condus la sediul D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Constanța, unde a fost audiat prima dată la 13 noiembrie 2008 și a recunoscut săvârșirea faptelor, nominalizându-i pe toți cei care au participat și precizând că au existat trei transporturi de cocaină ingerate în stomac. Inculpatul a afirmat în acea declarație că fiecare dintre cărăuși primea de la destinatarul drogurilor câte 50 euro pentru fiecare ovul de cocaină, el câștigând câte 1.000 de euro de pe urma fiecărei persoane racolate care transporta cocaină.

Inculpatul C.R.C. a fost reținut începând cu 13 noiembrie 2008 și arestat preventiv prin Încheierea Tribunalului Constanța din 14 noiembrie 2008.

Inculpații I.P., M.E. și Ș.L.F. au fost arestați preventiv în lipsă, prin Încheierea din 21 noiembrie 2008, ulterior fiind predați autorităților române și încarcerați la data de 24 aprilie 2009, inculpatul I.P., și la data de 30 mai 2009, ceilalți doi inculpați.

În declarațiile date de cei trei inculpați autorităților franceze, aceștia nu au divulgat la început identitatea lui C.R.C., însă după ce le-au fost prezentate informațiile despre recrutarea lor, și-au reconsiderat poziția procesuală, recunoscând implicarea lui C.R.C. în activitatea infracțională.

Din declarațiile celor trei inculpați a rezultat că inculpatul i-a testat, în sensul că i-a pus să înghită bucăți de morcov pentru a vedea dacă sunt apți să înghită și să transporte în stomac ovule cu cocaină, antrenându-i pentru a fi apți să înghită cel puțin 75 de ovule de cocaină.

A mai rezultat că, în cursul anului 2008, au avut loc trei transporturi de ovule, la primul transport participând inculpații B.A., I.P., D.G.C., D.A., M.L. și martora O.I., toți fiind instigați de C.R.C. și racolați de B.A., zis „P.”.

La data de 18 aprilie 2008, aceste persoane au plecat împreună din România de pe Aeroportul București - Băneasa, cu o cursă aparținând companiei „B.” cu destinația Bruxelles, biletele fiind plătite de inculpatul C.R.C.

Din Bruxelles, C.R.C. i-a condus cu trenul până în Olanda, la Amsterdam, unde i-a cazat în apartamentul unui anume G., destinatarul cocainei. De aici, inculpatul C.R.C. i-a condus cu trenul în Franța, la Paris, unde i-a cazat o noapte la hotel. A doua zi, „cărăușii” au plecat împreună cu organizatorul lor, C.R.C., spre Republica Dominicană, cu avionul, toate costurile deplasării, inclusiv cazarea și masa fiind suportate de C.R.C.

Inculpații au intrat în Republica Dominicană pe data de 21 aprilie 2008, inculpatul C.R.C. i-a cazat la hotel, în două camere, însă nu a locuit împreună cu ceilalți inculpați, dar îi vizita destul de des. Aici, „cărăușii” l-au cunoscut pe expeditorul cocainei ce trebuie transportate, acel T. la care am făcut deja referire în paragrafele anterioare.

După ce se cazau la hotel, C.R.C. le cerea cărțile de identitate și pașapoartele de pe care T. făcea copii pentru a le cunoaște identitatea și a ști pe cine și unde să cauze în ipoteza în care s-ar fi ivit probleme neplăcute cu marfa sa.

Cât timp au stat acolo, inculpatul C.R.C. i-a mai supus la câte un test cu morcovi pentru a vedea dacă sunt apți să înghită ovule cu cocaină. Din probe a rezultat că drogurile erau ambalate în mai multe straturi de folie și un ambalaj din cauciuc provenit de la un deget de mănușă chirurgicală, fiecare ovul conținând aproximativ zece grame de cocaină.

Înainte de a se întoarce în Europa, inculpații care au participat la primul transport au fost mutați la un alt hotel. Primii care au plecat au fost I.P., care a înghițit 20 de ovule, și D.G.C., care a înghițit 75 ovule. Cei doi au ajuns singuri în Amsterdam, unde au fost așteptați de G., care i-a cazat în apartamentul său, aici eliminând ovulele.

Următorii care au plecat din Republica Dominicană au fost D.A., M.L. și B.A. Inculpata a ingerat aproximativ 80 de ovule, iar 10 ovule le-a băgat într-un prezervativ pe care și l-a introdus în vagin. M.L. a transportat 75 de ovule, iar B.A., 50 de ovule. Și acești trei inculpați au călătorit cu avionul până la Paris, din Paris până la Amsterdam, unde au fost așteptați de primii „cărăuși”, I.P. și D.G.C., toți mergând în apartamentul lui G., unde au eliminat ovulele.

În Olanda a ajuns și C.R.C., a doua zi după ce prietena sa și inculpații M.L. și B.A. ajunseseră. La Amsterdam, inculpatul B.A. le-a cerut bani celorlalți inculpați pe care îi prezentase lui C.R.C., după ce G. le dăduse câte 50 euro pentru fiecare ovul cu cocaină predat.

Martora O.I. nu a putut să înghită ovulele de cocaină înghițite de ceilalți, astfel că a rămas în Republica Dominicană.

La data de 9 iunie 2008, inculpatul C.R.C. s-a reîntors în Republica Dominicană însoțit din nou de inculpatul I.P., dar și de alte persoane, M.E., I.I. și B.I. La data de 13 iunie 2009, aici au sosit și D.A., N.R.P., B.C.L. și O.G. Așadar, la acest al doilea transport, au participat I.P. și D.A., care căpătaseră deja experiență după primul transport.

Celelalte persoane au fost recrutate și instigate la traficul de droguri în maniera care a rezultat din coroborarea probelor, de către C.R.C., cu precizarea că M.E. și N.R.P. i-au fost prezentați lui C.R.C. de I.P., iar I.I., B.I., B.C.L. și O.G. i-au fost prezentați de B.A.

Din România, aceste persoane au călătorit în două grupuri, până în Olanda, la fel din Olanda în Franța și de aici în Republica Dominicană, cheltuielile de transport fiind suportate tot de inculpatul C.R.C.

Cei care erau noi în această activitate au fost, de asemenea, testați de același C.R.C., fiind puși să înghită bucăți de morcov.

Inculpații I.P. și D.A. au fost învățați de martorul lor, C.R.C., să-și schimbe pașapoartele pentru a nu mai exista pe ele vize de călătorie în Republica Dominicană și pentru a nu da de bănuit autorităților din țările tranzitate că aceste persoane, cetățeni români, fac vizite atât de apropiate una de alta în timp, sfat care i-a fost urmat.

Mai mult, inculpatul C.R.C. i-a învățat pe ceilalți inculpați să își distrugă pașapoartele, chiar dacă o să mai facă un alt transport, pentru a nu exista dovezi că au fost în Republica Dominicană, îndemn pe care cei mai mulți inculpați l-au urmat.

În Republica Dominicană au fost cazați în hotel ca și la primul transport, toți declarând că acolo l-au cunoscut pe T.

După aproximativ o săptămână s-au întors în Europa, I.P., care a înghițit aproximativ 115 ovule, M.E., care a înghițit 120 ovule, și B.I., care a ingerat 75 de ovule. Aceștia au călătorit cu avionul până la Paris, iar de acolo cu trenul până la Amsterdam, unde au fost așteptați de G. pe care I.P. îl cunoștea deja, și care i-a condus în apartamentul său pentru a elimina drogurile. După ce le-au eliminat, fiecare a primit câte 50 de euro pentru fiecare ovul predat, iar apoi s-au întors în România.

După o altă săptămână, au plecat spre Olanda, I.I., care a înghițit 61 de ovule, și martora O.I., care a înghițit 80 de ovule. Aceștia au fost așteptați la Paris de I.P., care i-a adus în apartamentul lui G. din Amsterdam pentru a elimina ovulele. Până să ajungă în Amsterdam, O.I. a eliminat involuntar 17 ovule pe care le-a băgat în poșetă, predând 16 ovule lui G., iar unul aducându-l în România.

În Amsterdam, și I.I. a predat drogurile lui G., ca și O.I., primind câte 50 de euro pentru fiecare ovul predat, după care I.I. s-a întors în România singur, lăsând-o pe O.I. în Olanda pentru că aceasta nu eliminase toate ovulele.

Ovulul adus de O.I. în România a fost găsit de poliție în timp ce încerca să vândă drogul în municipiul Tulcea, așa cum am arătat la începutul expunerii situației de fapt. Această substanță a fost expertizată în Dosarul nr. 52D/P/2008 al D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Tulcea, din raportul de constatare tehnico-științifică din 11 august 2008 al Laboratorului de Analize și Profil al Drogurilor, precursori din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Constanța, rezultând că este cocaină.

Ceilalți care au rămas în Republica Dominicană au întârziat plecarea spre Europa datorită faptului că inculpatul C.R.C. le spusese că au existat probleme cu autoritățile, în sensul că a fost capturat un vapor care aducea cocaină în Republica Dominicană. Există deci probabilitatea ca inculpații să fi stat în această țară până când T. putea procura din nou cocaină de pe piața locală pentru a o expedia spre Europa cu ajutorul „cărăușilor români”.

Astfel, după încă 40 de zile, au plecat spre Europa, inculpații D.A. și O.G., prima înghițind aproximativ 84 de ovule cu cocaină, iar al doilea, 74 de ovule. Aceștia au călătorit cu avionul din Santa Domingo - Republica Dominicană până în Zurich - Elveția, unde s-au cazat la un hotel și l-au așteptat pe C.R.C. După sosirea acestuia, toți trei au plecat la Paris, acolo C.R.C. predând ovulele eliminate de cei doi inculpați, unei alte persoane decât lui G. C.R.C. i-a dat lui O.G. doar 300 de euro pentru ovulele transportate, întrucât acesta pierduse în fața lui C.R.C. o sumă mare de bani la cărți în Republica Dominicană.

Inculpatul N.R.P. a stat în Republica Dominicană 3 luni de zile, răstimp în care a jucat cărți cu C.R.C. și pierzând 4.000 de euro, bani pe care nu-i avea, astfel că inculpatul C.R.C: i-a spus că o să-i oprească ce urma să câștige din transportul drogurilor.

Inculpatul N.R.P. a plecat spre Europa, împreună cu B.C.L., aceștia fiind ultimii care rămăseseră în Republica Dominicană.

Inculpatul B.C.L. a înghițit 96 de ovule, iar N.R.P., 103 ovule, din care, pe timpul călătoriei cu avionul către Franța, acesta din urmă a eliminat involuntar 23 de ovule, pe care nu le-a mai recuperat. Cei doi inculpați au fost așteptați pe Aeroportul din Paris de C.R.C., care i-a condus cu trenul la Zurich, unde s-au cazat la o pensiune și au eliminat drogurile pe care C.R.C. le-a predat unei persoane necunoscute. C.R.C. a revenit în România, lăsându-i pe BC.L. și N.R.P. în Elveția, aceștia primind banii pentru transportul realizat de la o persoană rămasă neidentificată, pe care o întâlniseră în Dominica. Imediat după primirea banilor, N.R.P. a fost contactat de C.R.C., care i-a spus să îi trimită urgent 1.500 de euro din banii pe care i-a primit, având în vedere că avea la el o datorie de 4.000 de euro la jocul de cărți și în plus că a pierdut 23 de ovule cu cocaină, lăsându-l să înțeleagă că îi rămâne dator.

Despre cel de-al treilea transport organizat și condus de C.R.C. și realizat de I.P., M.E. și Ș.L.F. am arătat deja, activitatea infracțională putând continua dacă n-ar fi fost curmată de organele judiciare, din convorbirea telefonică dintre C.R.C. și prietena sa, D.A., rezultând că pentru a-și recupera pierderea suferită, C.R.C. intenționa să o trimită pe aceasta să facă un nou transport.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații I.P., B.C.L. și M.E., care au invocat netemeinicia sentinței sub aspectul individualizării pedepselor aplicate, solicitând reducerea acestora.

Apelanții inculpați M.L. și B.A. au solicitat achitarea în baza art. 10 lit. a) C. proc. pen., motivând că nu s-a probat că aceștia au transportat droguri de mare risc, iar apelantul-inculpat B.I. a solicitat să se dispună suspendarea condiționată a executării pedepsei, în baza art. 81 C. pen.

Instanța de apel a apreciat criticile ca nefondate.

Sub aspectul individualizării pedepselor s-a reținut că aceasta este corectă, fiind avute în vedere, pentru fiecare inculpat în parte, condițiile concrete în care au comis faptele, datele personale ale acestora, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Cât privește solicitarea de achitare formulată de inculpații M.L. și B.A., s-a apreciat că nu este întemeiată, din probele administrate în cauză rezultând fără dubii că aceștia au transportat diferite cantități de drog de mare risc, chiar dacă unii dintre ei nu au fost surprinși în flagrant.

În consecință, Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, prin Decizia penală nr. 130/P din 14 decembrie 2010, a respins, ca nefondate, apelurile formulate de inculpați.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs inculpații B.C.L., B.A. și M.L.

Toți recurenții-inculpați au solicitat, invocând cazurile de casare prevăzute de art. 385

pct. 12 și 18 C. proc. pen., achitarea în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen., motivând că la dosarul cauzei nu există nicio probă prin care să se fi stabilit conținutul capsulelor transportate, lipsind astfel unul din elementele constitutive ale infracțiunii.

Inculpatul B.C.L., în subsidiar, a invocat și cazul de casare prevăzut de art. 385

pct. 14 C. proc. pen., solicitând reducerea pedepsei cel puțin la 3 ani închisoare, astfel cum s-a stabilit pentru coinculpatul M.L.

Recursurile sunt neîntemeiate.

Înalta Curte, analizând decizia penală recurată, atât prin prisma criticilor formulate de recurenții-inculpați, cât și în conformitate cu prevederile art. 385

alin. (3) C. proc. pen., apreciază că aceasta este legală și temeinică.

Înalta Curte reține ca observație preliminară că, deși inculpații au indicat cazurile de casare prev. de art. 385

pct. 12 și 18 C. proc. pen., în fond au dezvoltat o singură critică, motivând că fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, întrucât nu s-a stabilit în mod cert conținutul capsulelor transportate.

În aceste condiții, critica vizează doar cazul de casare prev. de art. 385

pct. 12 C. proc. pen., Înalta Curte apreciind, însă, că este nefondată.

Din probele administrate a reieșit că sub coordonarea, conducerea și finanțarea lui C.R.C., persoanele cercetate în acest dosar au efectuat în cursul anului 2008 transporturi de ovule cu cocaină ingerate în stomac din Republica Dominicană în Olanda prin Franța.

La primul transport au participat și recurenții-inculpați B.A. și M.L., alături de coinculpații I.P., D.G.C., D.A. și O.I.

Din declarațiile pe care fiecare dintre acești inculpați le-au dat în cauză a rezultat că toți cunoșteau în detaliu faptele pentru care erau racolați, inclusiv că ovulele pe care trebuiau să le înghită conțineau cocaină.

Probele au evidențiat că B.A. le dădea coinculpaților detalii, iar ulterior, acestea erau confirmate de C.R.C., în prezența căruia erau și testați, dându-li-se să înghită bucăți de morcovi de dimensiunea ovulelor cu cocaină ce trebuiau să le transporte în stomac.

Tot C.R.C. le-a adus la cunoștință că pentru a fi profitabilă activitatea pe care acceptă să o desfășoare, fiecare trebuie să fie apt să înghită în Republica Dominicană cel puțin 75 de ovule cu cocaină, urmând să primească în schimb 50 de euro pentru fiecare ovul predat în Olanda.

Inculpatul C.R.C. a recunoscut faptele integral, declarând că în cursul anului 2008 au existat trei transporturi de cocaină ingerată în stomac.

Chiar dacă pentru transportul efectuat de inculpații-recurenți nu a existat o prindere în flagrant care să facă posibilă expertizarea capsulelor, în schimb au fost depistați în flagrant în Franța I.P., M.E. și Ș.L.F.

În denunțul oficial al autorităților judiciare franceze și înscrisurile anexate acestuia, înregistrat la data de 3 martie 2009 la D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Constanța, se reține că la data de 9 noiembrie 2008 cetățenii români I.P., M.E. și Ș.L.F., după ce au coborât dintr-un avion pe aeroportul Orly din Paris, venind din Republica Dominicană, au fost depistați având în organism ovule cu cocaină.

La un control amănunțit al bagajelor, dar și al celor trei, într-un pantof care se afla în bagajul de mână al lui I.P. a fost găsit un ovul cu un praf care, testat, a reacționat pozitiv la cocaină.

Inculpatul a recunoscut că deține ovule asemănătoare în organismul său, astfel că toți trei au fost conduși la o unitate de urgențe medico-judiciare din Paris, unde toți au început să elimine ovule de același fel.

Conținutul ovulelor eliminate de cei trei au fost analizate pentru a se stabili natura substanței. Din raportul întocmit de Laboratorul de Poliție Științifică din Lyon - Franța rezultă că praful recoltat din ovulele eliminate de cele trei persoane conțin cocaină.

Împrejurarea că drogurile transportate de toți inculpații racolați de C.R.C. conțineau cocaină mai este dovedită și de raportul de constatare tehnico-științifică din 11 august 2008 al Laboratorului de Analize și Profil al Drogurilor, Precursori din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Constanța.

Prin acest raport s-a constatat că unul din ovulele pe care inculpata O.I. l-a adus în țară, încercând să-l vândă în municipiul Tulcea, a fost analizat și s-a constatat că este cocaină.

Toate aceste probe contrazic apărarea inculpaților cu referire la conținutul ovulelor transportate, astfel că, sub acest aspect, în mod corect s-a constatat întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii pentru care inculpații au fost condamnați.

Nici critica subsidiară, invocată de inculpatul B.C.L., privind individualizarea pedepsei, nu poate fi primită (caz de casare prevăzut de art. 385

pct. 14 C. proc. pen.).

La individualizarea pedepsei aplicate acestui inculpat s-au avut în vedere, în principal, antecedentele penale, acesta fiind condamnat în mai multe rânduri la pedepse privative de libertate, spre deosebire de inculpatul M.L., care a fost anterior condamnat la pedepse a căror executare a fost suspendată.

Fapta pentru care a fost condamnat în acest dosar a fost comisă de inculpatul B.C.L. în timpul liberării condiționate dintr-o pedeapsă anterioară, ceea ce a condus la condamnarea sa în condițiile aplicării art. 61 C. pen.

Pentru considerentele mai sus expuse, Înalta Curte, în baza art. 385

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpați, cu obligarea acestora la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

Onorariile parțiale pentru avocații din oficiu, desemnați până la prezentarea avocatului ales, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații B.C.L., B.A. și M.L. împotriva Deciziei penale nr. 130/P din 14 decembrie 2010 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie.

Obligă recurenții-inculpați la plata sumei de câte 350 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 50 RON, reprezentând onorariile apărătorilor desemnați din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 18 mai 2011.

§ Cauze similare