ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție

ÎCCJ

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 759/2012

CAMERĂ

penal

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 759/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra recursurilor de față,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 3/MF din 27 aprilie 2011 a Tribunalului Argeș s-au hotărât următoarele:

În baza art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul R.I., în prezent deținut în Penitenciarul C., la pedeapsa închisorii de 12 ani și 8 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) și e) C. pen..

În baza art. 13 alin. (1) și (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul R.I. și la pedeapsa închisorii de 14 ani și 8 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) și e) C. pen..

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (3) C. pen., au fost contopite pedepsele și i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 14 ani închisoare, cu executare în condițiile art. 57 C. pen. și 8 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) și e) C. pen..

În baza art. 71 alin. (1) și (2) C. pen., au fost interzise inculpatului, pe durata executării pedepsei, drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) și e) C. pen..

S-a dedus din pedeapsă durata reținerii și a arestării preventive, din 21 iulie 2009, până în prezent.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a fost menținută măsura arestării preventive luate față de inculpat.

În temeiul dispozițiilor art. 118 lit. f) C. proc. pen. rap. la art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, s-a dispus confiscarea specială în folosul statului de la inculpatul R.I. a sumei de 1.450 RON, consemnată la Banca C.E.C. prin recipisa din 23 iulie 2009

În baza art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul M.G., la pedeapsa închisorii de 10 ani și 8 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) și e) C. pen..

În baza art. 13 alin. (1) și (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen., inculpatul M.G. a fost condamnat și la pedeapsa închisorii de 11 ani și 8 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) și e) C. pen..

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) și art. 35 alin. (3) C. pen., s-au contopit pedepsele și a fost aplicată inculpatului pedeapsa cea mai grea de 11 ani închisoare, cu executare în condițiile art. 57 C. pen. și 8 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) și e) C. pen..

În baza art. 71 alin. (1) și (2) C. pen., s-au interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei, drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) și e) C. pen..

Conform art. 88 C. pen., a fost dedusă din pedeapsă durata reținerii și a arestării preventive, din 21 iulie 2009, până la 24 noiembrie 2010.

S-a respins cererea inculpatului P.M., de schimbare a încadrării juridice a faptei, din infracțiunea prevăzută de art. 13 alin. (1) și (3) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen..

În baza art. 13 alin. (1) și (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul P.M. la pedeapsa închisorii de 7 ani și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) și e) C. pen..

În baza art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (1) C. pen., a fost condamnat și inculpatul P.M., la pedeapsa închisorii de 3 ani și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) și e) C. pen..

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (3) C. pen., s-au contopit pedepsele și a fost aplicată inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 7 ani închisoare, cu executare în condițiile art. 57 C. pen. și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) și e) C. pen..

În baza art. 71 alin. (1) și (2) C. pen., au fost interzise inculpatului, pe durata executării pedepsei, drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) și e) C. pen..

Conform art. 88 C. pen., a fost dedusă din pedeapsă durata reținerii și a arestării preventive, din 21 iulie 2009, până la 18 octombrie 2010.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a fost menținută măsura obligării de a nu părăsi localitatea luată față de inculpat, prin decizia penală nr. 657/R din 18 octombrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Pitești.

Instanța luat act că părțile vătămate N.N.M., V.S.I., R.M.R., P.C.M., T.S.F., Ș.D.E., G.A.G., P.E.H. și A.R.N., nu s-au constituit părți civile în cauză.

S-a luat act că partea civilă G.M.A. a renunțat la pretențiile civile.

În baza art. 14 și 346 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 998 și urm. C. civ., cu referire la art. 17 alin. (3) C. proc. pen., au fost obligați în solidar inculpații R.I. și P.M. la plata a câte 5.000 RON, daune morale către fiecare din părțile vătămate T.S.F. și Ș.D.E..

În baza art. 14 și 346 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 998 și urm. C. civ., cu referire la art. 17 alin. (3) C. proc. pen., au fost obligați în solidar inculpații R.I. și M.G. la plata a câte 5.000 RON daune morale către fiecare din părțile vătămate V.S.I., R.M.R., P.C.M., G.A.G. și P.E.H..

A fost menținută măsura sechestrului asigurător asupra sumei de 1.450 RON, ridicată de la inculpatul R.I. și consemnată la Banca C.E.C. prin recipisa din 23 iulie 2009.

În baza art. 191 alin. (1), (2) C. proc. pen., au obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că, în perioada februarie 2008 - iulie 2009 inculpații R.I., zis „R.Ț.” și M.G., zis „Y”, au racolat tinere minore și majore din baruri aflate lângă unitățile de învățământ unde acestea erau eleve.

Cei doi coinculpați le urmăreau în special pe cele care proveneau din familii dezorganizate și, profitând și de naivitatea acestora, de insuficienta experiență de viață, dar și de educația precară, le atrăgeau în locuri izolate sau puțin circulate unde, după ce le înfrângeau voința, le obligau să întrețină raporturi sexuale cu ei sau cu alți bărbați.

Ca mod de operare, tinerele racolate erau violate, filmate în timpul actelor sexuale orale, apoi erau determinate prin șantajarea lor cu distribuirea filmulețelor către părinți sau către unitățile de învățământ ale căror cursuri le frecventau, să se prostitueze în folosul inculpaților. Una din locațiile unde se consumau partidele de sex era situată într-un apartament din municipiul Pitești, unde tinerele erau transportate în baza unei înțelegeri prealabile dintre cei doi inculpați.

S-a stabilit că uneori inculpatul M.G., după consumarea unei partide de sex, oferea unora dintre tinere sume de bani „cadou”, apoi le obliga să semneze contracte de împrumut și, prin șantaj cu publicarea acestor acte de împrumut către cunoscuți, până la întoarcerea datoriei le determina să se prostitueze.

De asemenea, același material probator a mai relevat faptul că în perioada martie - iulie 2009 inculpatul R.I. le-a cazat la domiciliul său pe părțile vătămate minore T.S.F. și Ș.D.E. și pe partea vătămată majoră C.I.A., pe care le determina să se prostitueze, clienții fiind racolați prin intermediul inculpatului P.M., în baza unei înțelegeri prealabile.

Astfel, în vara anului 2008, inculpații R.I. și M.G. le-au racolat prin înșelăciune și prin violență pe părțile vătămate N.N.M. și V.S.I. (minoră), pe când se aflau într-un bar situat în municipiul Curtea de Argeș. Amândouă au fost transportate de inculpatul M.G. într-un apartament situat în municipiul Pitești, despre care ulterior s-a stabilit că îi aparținea martorului M.V.. Aici, pe lângă proprietarul apartamentului și cei doi inculpați se mai aflau și alți bărbați, respectiv martorul M.C., taximetrist, nepotul inculpatului R.I., și alți doi bărbați.

Părțile vătămate au fost obligate, prin violență exercitată asupra lor de cei doi inculpați, să întrețină raporturi sexuale normale și orale cu bărbații aflați în apartament, iar în timp partea vătămată N.N.M. făcea sex oral cu inculpatul M.G., acesta îi cerea să zâmbească, după ce o lovise.

Cealaltă fată, V.S.I., a fost obligată să întrețină raporturi sexuale cu inculpații M.G. și R.I., dar și cu martorul M.V., care i-a dat în dimineața care a urmat suma de 30 de RON.

În dimineața ce a urmat, cele două au plecat în oraș cu inculpatul R.I., care s-a întâlnit cu un bărbat brunet și care, în urma acestei întâlniri, a obligat-o pe partea vătămată V.S.I. să întrețină un raport sexual cu acel bărbat.

La circa două săptămâni de la aceste evenimente, pe când partea vătămată V.S.I. își serba ziua de naștere într-o discotecă din comuna Domnești, au venit inculpații R.I. și M.G., care au luat-o cu forța din acea incintă, inculpatul R.I. recurgând chiar la lovituri în fața refuzului acesteia de a-l însoți, și au dus-o la Hotelul V. din municipiul Curtea de Argeș. Aici, inculpatul R.I. a obligat-o să întrețină un raport sexual oral cu el, timp în care a filmat-o cu telefonul mobil.

Martorii audiați în cauză au confirmat că inculpatul R.I. a mai încercat să o ia cu forța de două ori pe partea vătămată V.S.I. din discoteca din Domnești, o dată fiind salvată de M.T., zis T., agent de pază la acea discotecă, iar altă dată - de intervenția unui prieten, pe nume C..

Într-o altă împrejurare, în cursul lunii februarie 2008, inculpații R.I. și M.G. le-au luat pe părțile vătămate minore R.M.R., P.C.M. și G.A.G. dintr-un bar din Zigoneni și le-au transportat în mașina inculpatului M.G., până în apartamentul lui M.V., situat în municipiul Pitești. Pe drum, partea vătămată R.M.R. a fost lovită de inculpatul R.I., deoarece se opunea să îl însoțească.

În apartamentul lui M.V. se mai aflau: proprietarul, cei doi inculpați și numiții M.C., N.P.M., T.B.I. și O.M.. Aici, cele trei părți vătămate au fost obligate de cei doi inculpați să întrețină raporturi sexuale normale, orale și anale cu toți cei șapte bărbați.

Anterior acestor evenimente, în iarna anului 2008, pe când partea vătămată R.M.R. era elevă în clasa a IX-a, a fost luată prin violență de inculpatul R.I., care a dus-o într-o garsonieră dintr-un bloc de nefamiliști din Curtea de Argeș iar aici, prin violență, a fost obligată să întrețină cu inculpatul un raport sexual oral. În tot acest timp, un alt bărbat care se afla în încăpere a filmat-o cu telefonul mobil, în vreme ce inculpatul îi spunea să zâmbească, deși minora plângea. A rămas în acea cameră până dimineața, iar de câte ori încerca să părăsească garsoniera era amenințată de inculpat că va mai chema alți băieți cu care să întrețină raporturi sexuale. Partea vătămată a declarat că a încercat să se arunce de la etajul IV, dar a renunțat, după ce inculpatul i-a pus cuțitul la gât. Inculpatul a mai căutat-o apoi frecvent la Liceul din Curtea de Argeș, ceea ce a determinat-o pe minoră să abandoneze cursurile școlare, mai ales că a văzut la colegii ei de clasă filmul în care ea și o altă parte vătămată întrețineau un raport sexual oral cu inculpatul R.I..

La rândul său, partea vătămată P.C.M. l-a cunoscut pe inculpatul R.I. prin intermediul colegei sale G.A.G., iar acesta le-a luat pe amândouă din fața liceului prin violență și le-a dus într-o garsonieră din blocul de nefamiliști din Curtea de Argeș. Aici, cele două victime au fost obligate să întrețină raporturi sexuale orale cu inculpatul, în vreme ce acesta le filma cu telefonul mobil, după care au fost amenințate cu difuzarea filmului, în cazul în care acestea ar fi reclamat fapta la poliție.

A urmat apoi episodul consumat în apartamentul din Pitești, după care, la scurt timp, inculpatul R.I. a așteptat-o în fața liceului și a luat-o pe partea vătămată P.C.M., dar și pe colega ce o însoțea, pe nume N., și le-a dus în aceeași garsonieră din blocul de nefamiliști, unde le-a obligat să întrețină cu el raporturi sexuale orale, timp în care au fost filmate cu telefonul mobil.

Partea vătămată a fost nevoită să abandoneze cursurile școlare și să se mute la bunica maternă, iar după ce a fost găsită și aici, s-a mutat la tatăl natural.

Partea vătămată G.A.G. l-a cunoscut pe inculpatul R.I. pe când acesta o aștepta pe minora R.M.R. la poarta Grupului Școlar din Curtea de Argeș și l-a observat în mai multe rânduri pe inculpat așteptând pe terasa barului situat vis-a-vis de Grupul Școlar din Curtea de Argeș, după care a constatat că prietena ei a abandonat cursurile școlare și că, după evenimentele consumate în apartamentul din Pitești al lui M.V., are o stare de neliniște permanentă, un somn agitat și cunoaște că a fost și spitalizată, datorită unui atac de panică; această situație este dovedită și prin înscrisurile medicale depuse la dosar.

O altă parte vătămată minoră, P.E.H., l-a cunoscut pe inculpatul R.I., care a venit acasă la ea în cursul anului 2008, împreună cu inculpatul M.G.. Aceștia erau însoțiți și de o altă fată, pe nume A.I., dar și de un bărbat, pe nume P.. Aici, cei doi inculpați au întreținut cu cele două fete toate tipurile de raporturi sexuale, partea vătămată fiind forțată să întrețină raporturi sexuale și cu celălalt bărbat, pe nume P.

Într-o altă împrejurare, după ce partea vătămată P.E.H. a ajuns în apartamentul lui M.G. împreună cu numita A.I., a fost obligată de acesta să întrețină raporturi sexuale cu numitul M.V., aflat în acel apartament, după care a întreținut un raport sexual anal și unul oral cu inculpatul M.G..

După un timp, acasă la partea vătămată au poposit atât inculpații R.I. și M.G., însoțiți de alți bărbați, cât și A.I. și martora S.E.A.. Aici, inculpatul M.G. a întreținut prin violență raporturi sexuale cu martora S.E.A., care a țipat și a încercat să se arunce de la etajul IV dar, pentru că inculpatul o amenința cu un cuțit, a acceptat că întrețină cu acesta un raport sexual oral, după care a întreținut un raport sexual și cu inculpatul R.I..

Anterior acestui episod, în luna aprilie 2008, martora îl cunoscuse pe inculpatul M.G. prin intermediul prietenei sale A.R.N., iar după câteva zile inculpatul sus-numit a împrumutat-o cu suma de 150 de RON și a dus-o în apartamentul părții vătămate P.E.H., unde s-au întâmplat cele mai sus prezentate. Ulterior, martora a fost urmărită de inculpatul R.I. care i-a solicitat să-i restituie lui M.G. suma împrumutată, iar în fața acestei situații, la care s-a mai adăugat și șantajul la care era supusă din partea lui M.G., care o amenința că va distribui pe internet filmul în care ea este dezbrăcată, martora i-a restituit acestuia suma de 400 de RON.

Altă parte vătămată, G.M.A., l-a cunoscut în cursul anului 2007 pe inculpatul M.G., prin intermediul verișoarei sale I.. La primul raport sexual cu acesta, inculpatul i-a dat suma de 50 de RON. Partea vătămată că a mai întreținut cu inculpatul și alte raporturi sexuale, iar în decembrie 2008 inculpatul a acostat-o pe partea vătămată pe stradă, a luat-o cu forța în mașină și a dus-o la Pitești. Ajunsă aici, a fost urcată în apartamentul numitului M.V., iar aici a fost forțată de inculpat să întrețină raporturi sexuale, atât cu el cât și cu M.V., în contul unei datorii mai vechi.

Inculpatul R.I. a racolat-o în cursul anului 2008 și pe partea vătămată A.R.N., care a forțat-o să întrețină cu el un raport sexual oral, pe care l-a filmat cu telefonul mobil, obligând-o să zâmbească la cameră. După acest episod, inculpatul a amenințat-o, spunându-i că dacă va spune cuiva ce s-a întâmplat, îi va mai aduce alți patru bărbați și va distribui filmul porno.

Ulterior, partea vătămată l-a cunoscut și pe inculpatul M.G., cu care a întreținut raporturi sexuale anale și normale, acesta cerându-i să aibă raporturi sexuale, pe motiv că el este cel care a salvat-o din mâna inculpatului R.I..

În primăvara anului 2008, inculpatul R.I. transportat-o pe partea vătămată A.R.N. în garsoniera lui, alături de părțile vătămate G.A.G. și P.C.M.. Inculpatul i-a arătat filme în care cele două minore și partea vătămată R.M.R. consumau un raport sexual oral cu el. La domiciliul părții vătămate A.R.N., R.M.R. și-a tăiat venele, refuzând să-l însoțească pe inculpatul R.I. .

Ulterior, inculpatul M.G. a împrumutat-o pe partea vătămată A.R.N. cu suma de 500 de RON, după care a invitat-o la Pitești, în apartamentul lui M.V., unde se aflau mai mulți bărbați și unde a fost obligată de inculpat să întrețină raporturi sexuale cu toți aceștia.

Partea vătămată a mai fost adusă și într-o altă împrejurare, împreună cu martora L.L.I., în apartamentul lui M.V., unde ambele au fost obligate de inculpatul M.G. să întrețină raporturi sexuale orale cu bărbații aflați acolo. Cu acea ocazie, inculpatul i-a dat martorei L.L.I. suma de 50 de RON. Martora l-a cunoscut pe M.G. tot prin intermediul lui A.R.N., iar după câteva zile de la prima lor întâlnire a avut loc alta, în cursul căreia inculpatul M.G. a transportat-o cu forța la Pitești, unde a obligat-o să întrețină cu el un act sexual normal.

Partea vătămată A.R.N. era șantajată cu „datoria” pe care o avea la M.G. și, de câte ori acesta din urmă îi solicita, făcea sex oral cu bărbații pe care el îi aducea. Coinculpatul R.I. i-a arătat părții vătămate înregistrări video cu mai multe tinere cu tinere dezbrăcate în timpul unor acte sexuale, unul din filme fiind recuperat de organele de urmărire penală de pe telefonul acestei părți vătămate.

Deși partea vătămată, în cursul judecății, a revenit asupra celor declarate la urmărirea penală, instanța a considerat că aceste din urmă declarații nu corespund adevărului, în condițiile în care motivele oferite pentru a justifica schimbarea de atitudine sunt neplauzibile, iar martorii L.L.I. și D.R. au confirmat situația de fapt relatată de această parte vătămată în cursul urmăririi penale.

Și martora B.A.M. a fost victima manevrelor inculpatului M.G. care, după ce a împrumutat-o pe aceasta cu suma de 50 de RON, i-a cerut să întrețină cu el, în mod repetat, raporturi sexuale. Ulterior, inculpatul i-a cerut să întrețină raporturi sexuale și cu alți bărbați aduși de el, între care cu unul din ei, pe nume P., a întreținut raporturi sexuale într-un hotel din municipiul Curtea de Argeș.

Declarațiile martorelor A.N.R., B.F. și P.M.A. confirmă că inculpatul R.I. în mod obișnuit practica racolarea prin violență a unor tinere, pe care le obliga să întrețină cu el raporturi sexuale normale, orale sau anale, inculpatul arătându-le martorelor înregistrări, cu filmulețe în care mai multe fete întrețineau cu inculpatul raporturi sexuale orale.

Martora P.M.A. a relatat că a fost șantajată cu un filmuleț în care ea întreținea un act sexual oral cu inculpatul și că în felul acesta a fost determinată să se prostitueze în beneficiul acestuia. Aceeași mod de operare a avut-o inculpatul și față de martorele D.R.V. (minoră) și S.R..

Inculpatul M.G. a cunoscut-o, prin intermediul martorului M.V., în apartamentul acestuia, pe minora N.A.E.. Pentru început i-a împrumutat suma de 100 de euro, pentru care a obligat-o să întrețină, prin violență, raporturi sexuale orale și anale neprotejate.

Într-o altă împrejurare, după ce i-a mai împrumutat încă 100 de euro, inculpatul M.G. a obligat-o pe minoră să întrețină raporturi sexuale și cu inculpatul R.I., acte ce s-au consumat într-o cameră din Hotelul M. din municipiul Pitești.

După un timp, victima a fost așteptată de inculpatul R.I. pe când ieșea de la școală, luată cu forța de pe stradă, din fața liceului, și dusă de acesta într-un apartament din Curtea de Argeș unde locuia cu chirie. Aici, minora a fost obligată să întrețină cu el raporturi sexuale; într-o altă zi, inculpatul R.I. a dus-o pe minoră într-un apartament al unui bărbat de etnie romă, cu care a obligat-o să întrețină raporturi sexuale. Partea vătămată că s-a supus solicitărilor inculpatului, după ce acesta o șantajase că le va spune părinților ei despre raporturile sexuale consumate atât cu R.I., cât și cu M.G..

Martorele G.A.E., B.C., S.N.Ș. și D.M.M., audiate fiind, au confirmat și ele că au fost racolate de coinculpații R.I. și M.G., pentru a fi obligate să întrețină raporturi sexuale, sau să plece în străinătate în același scop, dar au refuzat.

Alți martori au declarat că inculpatul R.I. le determina mai multe tinere să întrețină raporturi sexuale împotriva voinței acestora, ba cu el, ba cu diverși bărbați. Astfel, martorul I.R. a arătat că inculpatul R.I. i-a oferit o tânără cu care să întrețină raporturi sexuale, însă în două rânduri a refuzat și că l-a văzut într-o zi pe inculpatul R.I. într-un autoturism alături de patru fete, despre care bănuia că le-a adus pentru a se prostitua.

Alt martor, D.R., fostul prieten al părții vătămate A.R.N., a relatat că victima i-a povestit cum inculpatul R.I. a luat-o cu forța, a obligat-o să întrețină raporturi sexuale orale, a fost filmată și mai apoi șantajată, pentru a se prostitua. Martorul a fost căutat de inculpatul M.G. și amenințat de acesta să stea în banca lui și să nu mai intervină pentru fete, iar inculpatul R.I. i-a arătat pe telefonul mobil un film, în care le-a recunoscut pe prietena sa, A.R.N., pe B.F., pe R.M.R., pe C.C., dar și pe verișoara sa, S.E.A., în care mai multe fete întrețineau raporturi sexuale orale cu un bărbat.

Același martor cunoaște despre faptul că S.E.A. a încercat să se sinucidă, că a fost racolată de M.G. într-un bar, că a fost îmbătată și apoi dusă într-un apartament, unde a fost obligată să facă sex oral. Martorul D.R. a fost de față când inculpatul R.I. a lovit-o cu pumnii în cap și a amenințat-o cu un cuțit, pentru că aceasta refuza să-l însoțească.

La percheziția domiciliară efectuată la data de 21 iulie 2009 la locuința inculpatului R.I. au fost identificate părțile vătămate minore T.S.F., Ș.D.E. și partea vătămată majoră C.I.A., pe care inculpatul le-a determinat prin violență să se prostitueze, iar banii rezultați de pe urma unor asemenea practici erau însușiți de inculpat.

Primele două părți vătămate au relatat că, de multe ori, clienții erau găsiți și prin intermediul inculpatului P.M., taximetrist, care lua legătura în acest sens cu inculpatul R.I..

La rândul său, partea vătămată T.S.F. a declarat că le-a cunoscut la începutul anului 2009 pe Ș.D.E. și C. în barul A., unde acestea din urmă lucrau, iar prin intermediul Ș.D.E. a ajuns în apartamentul inculpatului R.I.. Inculpatul a acceptat să o găzduiască pe partea vătămată, cerându-i în schimbul contribuției la cheltuielile de întreținere și la plata chiriei să se prostitueze. Banii rezultați de pe urma practicării prostituției erau păstrați în portofelul inculpatului R.I., iar clienții partidelor de sex erau găsiți de inculpatul P.M., taximetrist, el fiind și cel care o transporta pe de la locuința inculpatului R.I. la locațiile unde se consumau partidele de sex și înapoi. Partea vătămată a „produs” pentru inculpat, timp de două luni, suma de 7.500 RON.

Și partea vătămată minoră Ș.D.E., care se mutase în apartamentul inculpatului R.I. înaintea venirii părții vătămate Ș.D.E., s-a prostituat pentru inculpatul R.I. timp de patru luni.

Cele două părți vătămate au oferit servicii de natură sexuală și martorilor cu identitate protejată S.V. și I.C., care au relatat că cel care le-a oferit fete spre a consuma cu acestea partide de sex a fost inculpatul P.M., acesta era cel care negocia prețurile acestor servicii, pe lângă cele de taximetrie și cel care îi transporta pe ei și pe fete în locațiile unde se desfășurau aceste partide și înapoi.

Activitățile desfășurate de inculpatul P.M. în colaborare cu inculpatul R.I., care le-au avut drept victime pe părțile vătămate minore T.S.F. și Ș.D.E. au făcut obiectul unor acțiuni de supraveghere operativă conduse de doi investigatori sub acoperire, B.M. și P.C..

În declarațiile lor, martorii au arătat că în seara zilei de 20 iulie 2009 l-a contactat telefonic pe inculpatul P.M., cu care au convenit să le facă rost de două tinere, pentru a întreține cu acestea raporturi sexuale. S-au întâlnit cu acesta în jurul orelor 22,00, iar inculpatul le-a spus că o partidă de sex costă 200 RON de persoană, iar lui trebuie să-i achite suma de 50 de RON. După ce au convenit asupra prețului, cei doi investigatori s-au deplasat împreună cu inculpatul la blocul unde locuiau cele două părți vătămate, le-au luat și au revenit la Hotelul M. din Pitești. Fetele au cerut banii dinainte, câte 200 RON fiecare, iar în timpul conversațiilor s-au prezentat ca fiind una Ș.D.E., iar cealaltă T.S.F.. Cele două au evitat să le spună celor doi bărbați dacă predau banii proveniți de pe urma practicării prostituției altor persoane, au evitat să spună dacă sunt sau nu majore.

Victima C.I.A. a declarat că a fost determinată, ca și celelalte fete, prin violență, să se prostitueze pentru a contribui la întreținere, iar banii rezultați erau păstrați într-un portofel al inculpatului; de multe ori, ea a fost injuriată și amenințată de inculpat atunci când nu era liberă să deservească clientul pe care îl recomanda el, iar într-o împrejurare a fost nevoită să vină de urgență la Pitești și să aibă raporturi sexuale cu un cetățean italian găsit de inculpatul R.I..

Intenția pe care o avea inculpatul de a le trimite pe ea și pe Ș.D.E. în Elveția a fost confirmată de victimă, cum și de înscrisurile intitulate „contract d`engagement d`artistes”, ridicate de organele de urmărire penală cu ocazia efectuării percheziției domiciliare de la locuința inculpatului R.I.. La aceeași percheziție domiciliară au mai fost ridicate agende, un portofel în care s-au găsit: două bancnote de 200 de RON, trei de 50 de RON, dintre care două aveau serii identice cu seriile bancnotelor înmânate investigatorilor sub acoperire, 12 bancnote de câte 100 de RON, dintre care două aveau aceleași serii cu cele ce au fost înmânate investigatorilor sub acoperire. Au mai fost identificate și ridicate mijloace informatice de stocare a informațiilor, respectiv 2 CD-uri și 8 telefoane mobile.

Tot astfel, la percheziția domiciliară efectuată la inculpatul M.G. au fost identificate mai multe înscrisuri, mijloace informatice și de stocare a informațiilor care au fost ridicate, respectiv telefoane mobile, 33 CD-uri și DVD-uri, 5 casete video, 4 filme, mai multe carduri, actele de identitate în original sau copii ale unor persoane, respectiv B.E.R., S.N.Ș., S.F., S.C., C.M., R.E.E., înscrisuri privind ridicarea sau depunerea unor sume de bani, înscrisuri privind transferuri monetare prin W.U., înscrisuri privind diferite tranzacții cu sume de bani, cum și evidența acestora, diferite tipuri de contracte (împrumut, donație) în formă olografă și tipizată, 2 laptop-uri și o unitate centrală, o bancnotă de 100 euro, 2 bancnote de câte 100 zlotych, o bancnotă de 500 zlotych.

La percheziția domiciliară efectuată la inculpatul P.M., au fost găsite două bancnote de câte 50 RON, care aveau serii identice cu seriile bancnotelor înmânate investigatorilor sub acoperire, una - în buzunarul pantalonului inculpatului, iar alta - sub prețul scaunului de la șofer în autoturismul marca S..

La rândul lor, perchezițiile informatice asupra sistemelor informatice, a mijloacelor de stocare a informațiilor ridicate de la inculpații R.I. și M.G. și la telefonul mobil marca L. au relevat date cu numele mai multor tinere, mesaje și zeci de fișiere tip imagine, cu diverse persoane de sex masculin și feminin în diverse ipostaze.

La percheziția domiciliară efectuată la inculpatul R.I., pe lângă cele două contracte pe numele părții vătămate Ș.D.E. și a martorei C.E.A., care au fost încheiate cu „C.N.T” din Elveția, au mai fost identificate un raport de credit pentru O.S., încheiat de Biroul de credit de la B., un carnețel scris de partea vătămată Ș.D.E., în care pe prima pagină apar consumațiile făcute de ea la Clubul A., evidența ciclului menstrual al ei și al T.S.F., copie după agenda telefonică a inculpatului R.I., dar și cheltuielile efectuate pentru „Ș.D.E. pașaport, sexi pașaport, buletin Ș.D.E.”, acte care le-ar fi fost necesare pentru plecarea în Elveția, înscrisurile intitulate „Contracte de angajare” găsite la percheziția domiciliară, un înscris în care Ș.D.E. îi spune inculpatului că dorește să nu se mai certe, prin care se dovedește că inculpatul o lovea pe partea vătămată, aspect care rezultă din interceptări, cât și din declarația martorului B.D.I..

Având în vedere materialul probator administrat, judecătorul fondului a apreciat că s-a dovedit atât existența faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, cât și vinovăția inculpaților în comiterea acestora sub forma intenției directe.

În drept, faptele inculpatului R.I., căruia i-au căzut victime părțile vătămate majore N.N.M., A.R.N. și martorele majore C.I.A., B.A.M., A.N.R., întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 12 alin. (1), 2 lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen..

Elementul material al laturii obiective constă în acțiuni de racolare prin înșelăciune sau violență a victimelor, cu care mai întâi întreținea raporturi sexuale, timp în care filma desfășurarea acestor acte, după care, prin șantaj, le determina pe acestea să se prostitueze în folosul său sau al altora. Actele materiale, la care s-a adăugat și activitatea de a o caza pe martora C.I.A., s-au consumat în baza unei rezoluții infracționale unice și în baza unei înțelegeri prealabile cu inculpații M.G., pentru victimele N.N.M., A.R.N. și B.A.M. și, respectiv, P.M., pentru victima C.I.A. și s-au întins în perioada iarna anului 2008-vara anului 2009.

Urmarea imediată constă în starea de pericol creată pentru libertatea de mișcare și sexuală a victimelor, iar între elementul material și urmarea imediată există un raport direct de cauzalitate.

Faptele inculpatului R.I., căruia i-au căzut victime minorele V.S.I., R.M.R., P.C.M., G.A.G., P.E.H., Ș.D.E., T.S.F. și martorele minore L.L.I., B.F., P.M.A. și N.A.E., întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 13 alin. (1), 3 din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art 41 alin. (2) C. pen., elementul material al laturii obiective constând în activități de șantaj asupra victimelor care, după ce întrețineau raporturi sexuale cu inculpatul, în timp ce erau filmate, erau determinate apoi la activități de prostituție în folosul inculpatului sau al celuilalt inculpat, M.G.. Actele materiale s-au consumat în baza unei rezoluții infracționale unice și în baza unei înțelegeri prealabile cu inculpații M.G., pentru victimele V.S.I., R.M.R., P.C.M., G.A.G., P.E.H., L.L.I. și N.A.E. și, respectiv, P.M., pentru victimele T.S.F. și Ș.D.E., cărora le-a oferit cazare și s-au întins în perioada iarna anului 2008-vara anului 2009.

Urmarea imediată a constat în starea de pericol creată pentru libertatea de mișcare și sexuală a victimelor, iar între elementul material și urmarea imediată există un raport direct de cauzalitate.

Toate faptele au fost comise de inculpat cu vinovăție sub forma intenției directe, prevăzute de art. 19 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. pen., această formă de vinovăție degajându-se din modul în care s-au derulat acțiunile ce au compus latura obiectivă.

Având în vedere condamnarea anterioară de 4 ani închisoare cu executare în condițiile art. 57 C. pen. pe care inculpatul a suferit-o prin sentința penală nr. 240/2000 pronunțată de Tribunalul Argeș, definitivă, pedeapsă din care a executat în regim de detenție intervalul 26 februarie 2004 - 01 august 2006, cu un rest de 573 de zile, instanța a constatat că acesta a comis faptele deduse judecății în stare de recidivă postexecutorie, motiv pentru care se va reține și aplicarea prevederilor art. 37 lit. b) C. pen..

Faptele inculpatului M.G., căruia i-au căzut victime părțile vătămate majore A.R.N., N.N.M., G.M.A. și martorele majore B.A.M., S.E.A., întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 12 alin. (1), 2 lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen..

Elementul material al laturii obiective a constat în activități de transport al acestor victime, prin exercitarea unor acte de violență în scopul exploatării sexuale în locațiile unde se consumau partidele de sex. Actele materiale, la care s-a adăugat și activitatea de a o obliga să se prostitueze pe partea vătămată G.M.A. pentru a returna o datorie inexistentă, s-au consumat în baza unei rezoluții infracționale unice și în baza unei înțelegeri prealabile cu inculpatul R.I. pentru victimele N.N.M., A.R.N. și B.A.M. și s-au întins în perioada iarna anului 2008 - vara anului 2009.

Faptele inculpatului M.G., căruia i-au căzut victime părțile vătămate minore V.S.I., R.M.R., P.C.M., G.A.G., P.E.H. și martorele minore L.L.I., N.A.E., au fost încadrate în prevederile art. 13 alin. (1), (3) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen..

Elementul material al laturii obiective a constat în acțiuni de determinare a victimelor la activități de prostituție, pentru a returna niște datorii inexistente sau de valori mult mai mari decât erau în realitate și în acțiuni de transport, prin exercitarea unor acte de violență în locațiile unde se consumau partidele de sex. Actele materiale s-au consumat în baza unei rezoluții infracționale unice și în baza unei înțelegeri prealabile cu inculpatul R.I., pentru victimele V.S.I., R.M.R., P.C.M., G.A.G., P.E.H., L.L.I. și N.A.E. și s-au întins în perioada iarna anului 2008 - vara anului 2009.

Având în vedere condamnarea anterioară de 3 ani închisoare cu executare în condițiile art. 57 C. pen. pe care inculpatul a suferit-o prin sentința penală nr. 199 din 19 noiembrie 1998 pronunțată de Tribunalul Argeș, pedeapsă din care a executat în regim de detenție intervalul 18 martie 1998 - 15 iunie 1998 și 08 noiembrie 2000 - 16 iulie 2001, faptele deduse judecății au fost comise în stare de recidivă postexecutorie, potrivit art. 37 lit. b) C. pen..

Faptele inculpatului P.M., care în perioada aprilie - iulie 2009 a transportat pe părțile vătămate T.S.F. și Ș.D.E. de la domiciliu până la locațiile unde se consumau partidele de sex și înapoi, de a găsi clienții partidelor de sex cu care negocia prețul, toate acestea în baza înțelegerii prealabile pe care o avea cu inculpatul R.I., întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 13 alin. (1), (3) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen..

Nu a fost primită încadrarea juridică solicitată de inculpat, dată fiind calitatea de minore a victimelor, cât și dispozițiile art. 16 din Legea nr. 678/2001.

Faptele aceluiași inculpat de a înlesni practicarea prostituției pentru partea vătămată Ș.D.E., după ce aceasta devenise majoră, și pentru martora majoră C.I.A., întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen..

La individualizarea judiciară a pedepselor, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de textele incriminatoare, gradul de pericol social concret, reliefat de modul și mijloacele folosite, ce au constat în folosirea violenței, a șantajului cu răspândirea unor filmulețe înregistrate în urma consumării unor raporturi sexuale ale unor victime cu inculpatul R.I., aspect ce denotă un grad mare de perversitate, în constrângerea unor victime de a returna împrumuturi fictive sau de o valoare mult mai mare, împrejurările în care au fost comise, respectiv pe o perioadă relativ îndelungată de timp, numărul mare al actelor materiale, calitatea de minore a victimelor sau vârsta tânără a celorlalte, profitarea de pe urma naivității acestora, a lipsei experienței de viață, a faptului că proveneau din familii dezorganizate, urmările produse, ce au constat în restrângerea libertății de mișcare și sexuale a victimelor, traumele psihice cauzate multora din ele, abandonul școlar căruia i-au dat curs multe din victime, persoana celor trei inculpați, din care doi sunt cunoscuți cu antecedente penale, iar cel de-al treilea a suferit deja o condamnare încă nedefinitivă, pentru comiterea unei fapte de aceeași natură cu cele deduse judecății, atitudinea acestora pe parcursul procesului.

În termen legal, sentința a fost atacată cu apel de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. Serviciul Teritorial Pitești, cum și de către inculpați.

În apelul său, procurorul a adus sentinței următoarele critici: 1) instanța de fond a reținut în mod greșit art. 37 lit. b) față de inculpatul P.M., în condițiile în care nu rezultă starea de recidivă din fișa de cazier; 2) dispunând interzicerea unor drepturi, instanța de fond nu a făcut distincție cu privire la pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 lit. a) C. pen., în sensul criteriilor stabilite prin decizia penală nr. 74/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție; 3) greșita soluționare a laturii civile, prin obligarea inculpaților la plata daunelor morale către părțile vătămate.

Dezvoltând aceste motive, a susținut apelantul că inculpatul P.M., deși nu este recidivist, a fost arestat preventiv într-un alt dosar, aflat pe rolul D.I.I.C.O.T. Bacău, iar cu privire la pedepsele accesorii, a apreciat că nu se impunea interzicerea drepturilor inculpaților de a alege.

De asemenea, instanța de fond a luat act că părțile vătămate V.S.I., R.M.R., P.C.M., G.A.G. și P.E.H. nu s-au constituit părțile civile și, cu toate acestea, i-a obligat pe inculpați să le plătească despăgubiri, în condițiile în care părțile vătămate au devenit pe parcursul procesului penal majore și au declarat explicit că nu se constituie părți civile în cauză.

Într-o asemenea situație, nu se justifică acordarea daunelor morale, în contra voinței manifestate de părțile vătămate.

Inculpații au criticat sentința pentru următoarele motive:

este o hotărâre lovită de nulitate absolută, pe motiv că, la termenul de judecată din data de 23 februarie 2010, în cuprinsul încheierii de ședință s-a menționat că inculpatul R.I. lipsea, acesta fiind la acel moment arestat. Cu toate acestea, ședința de judecată s-a desfășurat, deși prezența inculpatului arestat era obligatorie, lipsa acestuia de la dezbateri atrăgând sancțiunea nulității.

În susținerea acestui motiv, a fost invocat și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Un al doilea motiv de apel, invocat de inculpatul M.G., este greșita condamnare,

apelantul-inculpat solicitând a se ține seama de faptul că elementul material al laturii obiective al infracțiunii de trafic de persoane are un conținut alternativ, ce poate fi realizat în modalități distincte. Actul de inculpare se referă la transportarea unei persoane, dar legea nu incriminează transportarea unei persoane pur și simplu, ci incriminează transportarea unei persoane în împrejurarea în care acest lucru, respectiv deplasarea dintr-un loc în altul are loc prin amenințare, violențe sau alte forme de constrângere.

Nici prin îndeplinirea acestei condiții nu se realizează elementul material al laturii obiective, întrucât este necesar ca transportarea persoanei prin amenințare, violențe sau alte forme de constrângere să se realizeze în scopul exploatării unei persoane.

În acest sens, art. 2 pct. 2 din lege definește ce se înțelege prin exploatarea unei persoane, respectiv obligarea la practicarea prostituției, iar probatoriul existent la dosarul cauzei arată că în actul de inculpare se face referire la o singură parte vătămată, A.R.N., care ar fi fost transportată prin constrângere la locul unde urma să întrețină relații sexuale. Spre deosebire de declarația dată de aceasta la urmărire penală, în declarația dată la instanță aceasta revine asupra celor declarate anterior, precizând că a întreținut raporturi sexuale cu inculpatul M.G., dar nu a fost determinată de către inculpat să practice prostituția, iar suma de bani primită cu titlu de împrumut nu a avut nici o legătură cu întreținerea de raporturi sexuale.

A mai susținut apelantul că declarațiile martorilor cu identitate protejată pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care coroborate cu datele și probele administrate în cauză rezultă elemente care să-l incrimineze pe inculpat.

De aceea, a solicitat instanței de apel să dispună achitarea sa, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., întrucât faptei îi lipsește unul dintre elementele constitutive ale infracțiunii, respectiv elementul material al laturii obiective, iar cu privire la latura civilă, inculpatul a susținut că nu poate fi obligat la repararea pagubei materiale și a daunelor morale, având în vedere că manifestarea de voință a părților vătămate de renunțare la pretențiile civile, nu justifică acordarea daunelor morale.

Un alt motiv de apel este greșita individualizare a pedepsei care i-a fost aplicată, pe care o consideră excesivă, solicitând reducerea acesteia.

La rândul său,

inculpatul-apelant P.M. a solicitat achitarea sa, iar în subsidiar - diminuarea pedepsei aplicate sub minimul special și aplicarea dispozițiilor privind suspendarea pedepsei. Cât privește latura civilă, a solicitat înlăturarea despăgubirilor acordate de instanța de fond.

apreciat inculpatul că instanța trebuie să aibă în vedere elementul material prevăzut de art. 12 alin. (1), modalitatea transportului și să analizeze dacă inculpatul P.M. a realizat sau nu infracțiunea de trafic de persoane, pentru că acest transport trebuia făcut cu scopul exploatării unei persoane.

Art. 13 alin. (3) din lege vorbește despre amenințare, violență și alte forme de constrângere. Or, cele două părți vătămate minore transportate nu s-au prezentat în fața instanței în vederea audierii, iar din declarațiile date la urmărirea penală nu rezultă că P.M. a acționat în condițiile art. 13 alin. (3). Declarațiile martorilor sub acoperire nu vorbesc nici ele despre acest element material, la care face trimitere art. 13 alin. (3) din Legea nr. 678/2001, astfel nu se poate vorbi că inculpatul a săvârșit infracțiunea de trafic de persoane.

În ceea ce le privește pe martorele G.A. și Ș.D.E., se reține că inculpatul ar fi săvârșit infracțiunea de proxenetism, sub forma îndemnului practicării prostituției și a obținerii de foloase de pe urma acesteia. Cu toate acestea, martorii sub acoperire nu au precizat niciodată ce reprezintă acea sumă de bani pe care au dat-o taximetristului, întrucât inculpatul s-a apărat, precizând că acea sumă de bani a reprezentat contravaloarea transportului efectuat, a așteptării și a luării fetelor și a ducerii lor la respectivul hotel. În aceste condiții, se demonstrează din nou că această infracțiune nu este probată tot sub aspectul laturii obiective, respectiv a elementului material și a folosului obținut de pe urma practicării prostituției.

De aceea, s-a solicitat achitarea inculpatului P.M., iar în subsidiar -diminuarea pedepsei aplicate acestuia, sub minimul special și înlăturarea obligării sale la plata despăgubirilor civile, deoarece nu au fost dovedite.

În fine, inculpatul R.I. a solicitat admiterea apelului pe care l-a promovat, desființarea sentinței penale și rejudecarea cauzei de către instanța de fond, având în vedere nulitatea absolută invocată la acest termen de judecată, pentru lipsa de la instanță a inculpatului arestat.

De asemenea, acesta a criticat și modul de individualizare a pedepsei, solicitând redozarea acesteia, pe motiv că este prea mare.

Prin decizia penală nr. 83/R-MF din 15 septembrie 2011 Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a admis apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. Serviciul Teritorial Pitești și inculpații-apelanți R.I., M.G. și P.M., împotriva sentinței penale nr. 3/MF din data de 27 aprilie 2011, pronunțată de Tribunalul Argeș în Dosarul penal nr. 2732/109/2009.

A desființat în parte sentința penală.

Rejudecând, a descontopit pedepsele rezultate aplicate apelanților-inculpați și a respus în individualitatea lor pedepsele componente, fiind înlăturat sporul aplicat inculpatului R.I..

A înlăturat prevederile art. 37 lit. b) C. pen. reținute față de inculpatul P.M..

A redus pedepsele aplicate inculpaților, astfel:

Pentru inculpatul R.I. de la 12 ani la 8 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 12 alin. (1),2 lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen., de la 14 ani la 10 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 13 alin. (1) și (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen..

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 C. pen., a contopit cele două pedepse și a dispus executarea pedepsei celei mai grele, de 10 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 1 an, în total 11 ani închisoare.

Pentru inculpatul M.G., de la 10 ani la 7 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 12 alin. (1),2 lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen. și de la 11 ani la 9 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 13 alin. (1), (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen..

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 C. pen., a contopit cele două pedepse și a dispus executarea pedepsei celei mai grele, de 9 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 1 an, în total 10 ani închisoare.

A redus pedeapsa aplicată inculpatului P.M., pentru infracțiunea prev. de art. 329 alin. (1) C. pen., de la 3 ani închisoare, la 2 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 C. pen., a recontopit pedepsele aplicate acestui inculpat și a dispus executarea pedepsei celei mai grele, de 7 ani închisoare.

A înlăturat dispoziția de obligare a inculpaților R.I., P.M. și M.G., la plata despăgubirilor.

A menținut starea de arest a inculpatului R.I. și a dedus la zi prevenția.

A menținut în rest dispozițiile hotărârii atacate.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de prim control judiciar după analiza întregului material probator a apreciat corect reținută situația de fapt de către instanța de fond, vinovăția inculpaților fiind pe deplin dovedită.

Referitor la solicitarea apelanților-inculpați de a se constata că sentința atacată este lovită de nulitate absolută, pe motiv că la termenul de judecată din data de 23 februarie 2010, când inculpatul arestat a lipsit justificat, fiind internat în spital și s-a procedat la audierea părții vătămate sub rezerva reaudierii, a fost considerată nefondată, întrucât inculpatul nu a formulat solicitarea de a fi reaudiate victimele, nici la instanța de fond și nici în fața instanței de apel, ci a învederat acest aspect cu ocazia susținerii motivelor de apel. Instanța a apreciat că nu s-a dovedit o vătămare conform art. 197 alin. (1) C. proc. pen., inculpatul a achiesat prin declarația dată în etapa apelului la acuzațiile aduse de procuror, însușindu-și comiterea faptelor în legătură cu care s-a dispus condamnarea sa.

Instanța de prim control judiciar a considerat că în mod greșit s-a aplicat inculpatului P.M. prevederile art. 37 lit. b), acesta nefiind recidivist la data condamnării sale, și a dispus înlăturarea acestor dispoziții.

De asemenea, a procedat la o reindividualizare a pedepselor aplicate inculpatului R.I., M.G. și P.M., apreciind că pedepsele aplicate de instanța de fond sunt extrem de severe.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs, în termen legal, inculpații R.I., M.G. și P.M..

Inculpații R.I., M.G. și P.M. au criticat decizia penală nr. 83/R-MF din 15 noiembrie 2011 a Curții de Apel Pitești prin prisma cazurilor de casare prev.de art. 385

alin. (1) pct. 5 C. proc. pen. (judecata a avut loc fără participarea inculpatului când aceasta era obligatorie potrivit legii), art. 385

alin. (1) pct. 4 C. proc. pen. (ședința de judecată nu a fost publică, în cazurile când legea prevede altfel), art. 385

alin. (1) pct. 18 (când s-a comis o eroare gravă de fapt, având drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite), art. 385

alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. când s-au aplicat pedepse greșit individualizate, în raport cu prevederile art. 72 C. pen., solicitând casarea sentinței și deciziei și trimiterea cauzei pentru rejudecare, iar în subsidiar reducerea cuantumului pedepselor aplicate.

Concluziile apărătorilor inculpaților, ale reprezentantului Parchetului, precum și ultimul cuvânt al inculpaților au fost consemnate în practicaua prezentei hotărâri.

Înalta Curte de Casație și Justiție, examinând recursurile declarate prin prisma motivelor invocate și din oficiu, conform art. 385

alin. (3) C. proc. pen., le consideră fondate prioritar pentru cazul de casare prev.de art. 385

alin. (1) pct. 4 C. proc. pen., respectiv instanța de apel a încălcat dispozițiile privind publicitatea ședinței de judecată.

În Titlul II, Capitolul I „Dispoziții generale" din Partea specială a C. proc. pen. sunt prevăzute, în art. 287 - 312, o serie de norme cu caracter de principii comune, respectiv reguli de bază ale fazei de judecată și care asigură realizarea acestui tip de activitate procesuală în condiții de obiectivitate și imparțialitate. Acestea sunt: publicitatea, nemijlocirea, contradictorialitatea și oralitatea.

Publicitatea ședinței de judecată este unul din cele mai importante principii ale dreptului procesual penal, întrucât asigură, pe de o parte, punerea în valoare a celorlalte principii ale

§ Cauze similare