ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1464/2008
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1464/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 489 din 12 octombrie 2007
Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal,
a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul C.V. în contradictoriu cu
pârâta RA R.A.R. și, în consecință, a fost obligat pârâtul la întocmirea fișei
de constatare tehnică, la poansonarea seriei sașiu original a autoturismului VW
Sharan TDI, înmatriculat în Republica Moldova, în locul seriei false existente;
totodată, a fost obligat pârâtul la emiterea cărții de identitate a
autoturismului.
În motivarea sentinței
instanța de fond a reținut următoarele.
Prin Ordonanța procurorului
din 14 martie 2005 din dosarul nr. 9A/III/1/2005 al D.I.I.C.O.T., biroul teritorial
Cluj, s-a dispus ca RA R.A.R. să poansoneze seria sașiu original a
autoturismului VW Sharan TDI, înmatriculat în republica Moldova, în locul
seriei existente și să fie înmatriculat autoturismul în cauză, cu mențiunea de
autovehicul declarat furat în Germania, la data de 1 octombrie 2002.
Pentru a dispune astfel,
procurorul a reținut că autoturismul în discuție a fost declarat furat în
Germania, însă reclamantul este un cumpărător de bună credință, dovedind prețul
plătit și proveniența banilor folosiți la achiziția acestuia.
Potrivit art. 21 alin. (3)
din H.G. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a O.U.G.
195/2002 privind circulația pe drumurile publice pot fi înmatriculate
autovehiculele pentru care organul de urmărire penală a emis o dispoziție prin
care se permite înmatricularea până la finalizarea cercetărilor.
În speță, ordonanța
procurorului a respectat acest text legal, iar starea de fapt acolo consemnată
nu a fost contestată de părți.
În consecință, instanța a
admis acțiunea astfel cum a fost formulată.
Împotriva acestei sentințe a
formulat recurs pârâta RA R.A.R., susținând că hotărârea atacată este nelegală
și netemeinică, întrucât instanța de fond nu a ținut seama de apărările sale în
fapt și în drept.
Astfel, recurentul susține,
în esență, că refuzul său de rezolvare a cererii reclamantului-intimat privind
înmatricularea autoturismului este justificat de împrejurarea că respectivul
autovehicul este blocat în baza de date a RA R.A.R. de către organele de
poliție (I.G.P.R.), care nu au comunicat nici până în prezent deblocarea, iar
consecința acestui fapt este aceea că RA R.A.R
.
nu mai poate efectua
nici o prestație în legătură cu autovehiculul (poansonarea unui număr,
efectuarea inspecției tehnice, emiterea unei cărți de identitate etc).
În drept, recurentul a
reiterat prevederile art. 21 din H.G. nr. 1391/2006 pentru aprobarea
Regulamentului de aplicarea a O.U.G. nr. 195/2006 privind circulația pe drumurile
publice, potrivit cărora:
(1) Autovehiculul,
tramvaiul, remorca sau mopedul ce nu poate fi identificat din cauza lipsei,
alterării sau distrugerii elementelor de identificare poansonate sau stanțate
de constructor, precum si autovehiculul sau remorca asamblate din piese ce nu
pot fi identificate sau cele pentru care nu se poate stabili identitatea unuia
sau mai multor deținători ori proprietari succesivi nu pot fi omologate în
vederea admiterii în circulația pe drumurile publice. Se exceptează
autovehiculul si remorca pentru care politia poate stabili proveniența legala a
acestora.
(2) Autovehiculele si
remorcile reclamate ca fiind furate în România sau în străinătate si date în
urmărire de I.G.P.R. nu se înmatriculează.
(3) Fac excepție de la
prevederile alin. (2) autovehiculele si remorcile pentru care organul de
urmărire penala a emis o dispoziție prin care se permite înmatricularea până la
finalizarea cercetărilor, caz în care în certificatul de înmatriculare si în
cartea de identitate a vehiculului se înscrie mențiunea "Autovehicul
declarat furat din (tara) la data de (…)”.
Analizând actele și
lucrările dosarului de fond, precum și motivele de recurs invocate, ce se încadrează
în prevederile art. 304 pct. 9 și 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că
recursul este nefondat pentru următoarele considerentele.
În mod corect instanța de
fond a reținut că prin Ordonanța D.I.I.C.O.T., biroul teritorial Cluj, din 14
martie 2005 cercetările în legătură cu autoturismul deținut de reclamant au
fost încheiate, stabilindu-se atât împrejurările în care a fost furat acest
autoturism din Germania, seria originală a motorului și persoanele care au condus
vehiculul până în Republica Moldova cât și calitatea de dobânditor de
bună-credință a reclamantului.
Față de rezultatul acestor
cercetări, refuzul RA R.A.R. de a rezolva cererea reclamantului-intimat a fost
considerat nejustificat, deoarece, pe de o parte acesta este privat de
folosința bunului său, iar pe de altă parte, informațiile și dovezile privind
tragerea la răspundere penală sau (și) civilă a autorului furtului au fost deja
obținute, astfel cum rezultă din conținutul ordonanței procurorului, care, de
altfel, a și dispus poansonarea seriei sașiu originală și înmatricularea
autovehiculului cu mențiunea „declarat furat în Germania la data de 1 octombrie
2002”.
Conform prevederilor art. 28
alin. (4) din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația
pe drumurile publice, pot da dispoziții prin care să se permită înmatricularea
autovehiculelor și remorcilor până la finalizarea cercetărilor organele de
cercetare ale poliției, când procurorul exercită supravegherea acestora și
procurorul, când acesta efectuează urmărirea penală în mod obligatoriu, conform
art. 209 alin. (1) și (3) C. proc. pen.
Pentru considerentele
menționate față de prevederile art. 1 din Legea nr. 554/204 cu referire la art.
21 alin. (3) din H.G. nr. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare
a O.U.G. nr. 195/2002, privind circulația pe drumurile publice, Înalta Curte
constată că soluția instanței de fond este legală și temeinică, iar în baza art.
312 alin. (1) C. proc. civ. recursul urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de RA R.A.R. împotriva sentinței civile nr. 489 din 12 octombrie 2007 a Curții
de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca
nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință
publică, astăzi 4 aprilie 2008.