ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3657/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3657/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului penal de
față ;
În baza lucrărilor din
dosar, constată următoarele :
Prin încheierea de la 29 octombrie 2009 Curtea de
Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, a dispus în baza art. 300
2
și art. 160
b
alin. (1) și (3) C. proc. pen. menținerea măsurii
arestării preventive față de inculpatul C.I.
Pentru a dispune astfel
instanța de fond a susținut că temeiurile care au determinat arestarea
inculpatului se mențin și nu au intervenit elemente noi care să impună punerea
sa în libertate.
Împotriva acestei încheieri,
în termen legal a declarat recurs inculpatul C.I., solicitând judecarea sa în
stare de libertate susținând că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la
luarea măsurii arestării preventive.
Critica adusă nu este
fondată.
Analizând legalitatea și
temeinicia încheierii recurate sub aspectul motivelor de recurs invocate cât și
din oficiu conform art. 385
6
alin. (3) C. proc. pen. sub toate celelalte
aspecte de fapt și de drept, Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că
recursul inculpatului nu este fondat urmând a fi respins ca atare pentru
considerentele ce urmează.
Se reține că inculpatul C.I.
a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea
infracțiunii de tentativă la omor calificat prevăzută de art. 20 raportat la art.
174-175 lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. constând în aceea
că la data de 16 august 2008, în urma unui conflict cu partea vătămată D.V. l-a
lovit în cap cu o sapă cauzându-i leziuni care au necesitat 45-50 zile de
îngrijiri medicale, leziuni ce i-au pus viața în primejdie.
În mod corect a apreciat
instanța de fond că în cauză subzistă temeiurile avute în vedere la luarea
măsurii arestării preventive nu s-au schimbat, și impun în continuare privarea
de libertate a inculpatului.
Astfel, în cauză sunt
întrunite dispozițiile art. 143 C. proc. pen. existând la dosar probe temeinice
din care rezultă presupunerea că inculpatul a comis fapta ce i se reține în
sarcină, relevante în acest sens fiind declarațiile martorilor E.C.M., D.C., B.A.,
L.I., L.F., raportul de expertiză medico-legală, toate coroborate cu
declarațiile inculpatului.
Și cerințele prevăzute de art.
148 lit. f) C. proc. pen. sunt întrunite în cauză atât sub aspectul cuantumului
pedepsei cât și sub aspectul pericolului pe care l-ar prezenta, pentru ordinea
publică, lăsarea în libertate a inculpatului, pericol analizat în raport de
gravitatea faptei comise, modalitatea și împrejurările comiterii faptei,
respectiv atitudinea agresivă a inculpatului nejustificată, constând în lovirea
victimei cu o lopată în cap, leziuni ce i-au pus victimei viața în pericol.
De asemenea atitudinea
adoptată de inculpat de nerecunoaștere a faptei ca și antecedența penală a
inculpatului care a comis fapta în stare de recidivă postcondamnatorie sunt tot
atâtea elemente de natură a nu justifica punerea în libertate a inculpatului.
Nu în ultimul rând Curtea
reține că inculpatul C.I. a fost condamnat prin sentința penală nr. 74 din 9
iunie 2009 a Tribunalului Olt, secția penală, la pedeapsa de 7 ani și 6 luni
închisoare, în prezent cauza aflându-se la Curtea de Apel Craiova pentru
soluționarea apelului declarat de inculpat împotriva sentinței penale
menționate.
Reținând că în cauză nu s-au
schimbat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive și fac
necesară în continuare privarea de libertate a inculpatului, Înalta Curte de
Casație și Justiție urmează ca în baza art. 385
15
pct. 1 lit. b) C.
proc. pen. să respingă ca nefondat recursul inculpatului.
Văzând și dispozițiile art. 192
alin. (2) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de inculpatul C.I. împotriva încheierii din 29 octombrie 2009 a Curții
de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în Dosarul
nr. 3649/104/2008.
Obligă recurentul inculpat la plata
sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de
100 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din
fondul M.J.L.C.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 6 noiembrie 2009.