ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1868/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 21 iunie 2007, reclamanta SC B.T. SRL a chemat în judecată pe pârâta I.G.C.T.I. și A.R.R. solicitând anularea parțială a actului administrativ, reprezentând „Rezultatele finale ale etapei de atribuire electronică, trafic județean, ședința mai 2007”, existent pe site-ul A.R.R. și completarea lui în sensul declarării SC B.T. SRL, câștigătoarea licitației electronice din data de 2 mai 2007 pentru oferta nr.221 traseul 1 Bocșa – Reșița. S-a mai solicitat de către reclamantă atribuirea de către I.G.C.T.I. a traseului și emiterea licenței de traseu de către A.R.R., începând cu 2 mai 2007, suspendarea actului „Rezultatele finale ale etapei de atribuire electronică, trafic județean ședința din 2 mai 2007”, în sensul ca traseul Bocșa-Reșița să nu participe la o nouă atribuire organizată de I.G.C.T.I.

În motivarea solicitărilor sale reclamanta a arătat că la data de 19 aprilie 2007 a accesat site-ul de licitații al A.R.R. în vederea depunerii electronice a ofertei pentru traseul Bocșa-Reșița cu nr. ofertă 221, însă nu i-a fost permisă depunerea ofertei, întrucât deși deține un număr de 4 autovehicule, sistemul îi afișa numai 3 autovehicule. A mai arătat că s-a adresat pârâtei pentru cuprinderea în listă și a celui de-al 4 lea autovehicul dar situația nu a fost soluționată până la oprirea depunerii ofertelor în vederea atribuirii traseului Bocșa-Reșița, fiind astfel în imposibilitate de a depune oferta,și exclusă în mod nelegal de la depunerea ofertei. Prin sentința nr. 75 din 3 septembrie 2007, Curtea de Apel Pitești, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a A.R.R.

și a respins acțiunea față de aceasta, a admis cererea de suspendare a actului administrativ până la soluționarea definitivă și irevocabilă a prezentei cauze și, în parte, acțiunea formulată de reclamantă. Drept urmare, s-a dispus anularea parțială a actului administrativ și a fost obligat pârâtul I.G.C.T.I. la reluarea etapei de atribuire electronică a traficului județean și refacerea rezultatelor oficiale ale acesteia, cu luarea în considerare a microbuzului VL-04-NAU al reclamantei. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că în raport de obiectul cererii, respectiv anularea actului administrativ „rezultatele finale ale etapei de atribuire electronică trafic județean, ședința din 2 mai 2007”, excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de A.R.R.

apare ca justificată întrucât A.R.R. nu este emitenta acestui act administrativ și nu deține atribuții în ce privește stabilirea rezultatelor finale ale atribuirii, acestea revenind exclusiv pârâtei I.G.C.T.I. potrivit art. 51 din OMTCI nr. 1892/2006. A fost admisă în parte acțiunea reclamantei întrucât pârâta A.R.R., prin înscrisurile depuse la dosarul de fond (filele 47,48) a arătat că reclamanta figurează în evidențele sale ca deținătoare în parcul auto licențiat, a unui număr de 4 microbuze, inclusiv pe cel cu nr. VL–04-NAU, îndeplinind astfel cerințele cuprinse în art. 54 din OMTCI nr. 1892/2006. Instanța a respins însă solicitarea reclamantei de completare a actului administrativ, în sensul de a fi declarată ca fiind câștigătoare a licitației electronice din data de 2 mai 2007, având în vedere că instanța nu se poate substitui în dreptul de decizie al autorității competente în această materie.

Cu privire la suspendarea actului administrativ, instanța de fond a reținut că sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 15 din Legea nr. 554/2004. Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs A.N.R.C.T.I. fost I.G.C.T.I., solicitând în esență modificarea sentinței atacate în sensul respingerii ca neîntemeiată a acțiunii reclamantei, actul administrativ atacat fiind legal. În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta-pârâtă A.N.R.C.T.I. a susținut că sentința pronunțată de instanța de fond, de admitere a acțiunii reclamantei SC B.T. SRL este în totală neconcordanță cu realitatea de fapt și de drept, din cauză.

Reluând pe scurt argumentele reclamantei-intimate prezentate în susținerea cererii de chemare în judecată formulate, recurenta-pârâtă a arătat că instanța de fond, în mod nelegal le-a considerat ca fiind întemeiate, primind de altfel, în mod nejustificat și susținerile petentei A.R.R., în sensul lipsei calității procesuale pasive a acestei entități. Cu privire la acest aspect, recurenta a indicat că instanța de fond greșit a apreciat că A.R.R. nu are calitate procesuală pasivă, în condițiile în care culpa pentru situația produsă și dedusă judecății îi aparține exclusiv, ea fiind cea care furnizează informațiile privind parcul auto, informații pe care recurenta doar le primește, fără a avea posibilitatea de-a interveni asupra respectivelor date primite.

A mai arătat recurenta că în condițiile în care a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a A.R.R., soluția instanței de fond nu este aplicabilă, ea neputând statua față de A.N.R.C.T.I., deoarece decizia includerii unui traseu într-o procedură de atribuire electronică aparține exclusiv A.R.R., autoritatea recurentă fiind obligată de lege să desfășoare procedura conform solicitării autorității competente. În fine, s-a mai arătat că la judecarea fondului cauzei nu s-a făcut dovada culpei autorității recurente în ceea ce privește actul administrativ atacat și nici nu a fost probată de către reclamantă vătămarea care i s-a adus printr-un act administrativ care nu îi este adresat, el fiind, în fapt, actul constatator de adjudecare al unei procedurii competitive la care nu a participat.

Intimata A.R.R. a formulat în cauză o întâmpinare la recursul A.N.R.C.T.I. solicitând în esență, respingerea acestuia, întrucât, instanța de fond, în raport de obiectul cererii de chemare în judecată corect a reținut că A.R.R. nu are calitate procesuală pasivă, nefiind emitentul actului administrativ contestat. S-a mai arătat că în mod corect a reținut instanța de fond situația de fapt creată, în condițiile în care, intimata-reclamantă, de la data accesării site-ului A.N.R.C.T.I., la 19 aprilie 2007 și până la oprirea depunerii ofertei pentru atribuirea traseului Bocșa-Reșița, la 21 aprilie 2007, s-a adresat exclusiv acestei instituții, prin corespondență expediată inclusiv prin poștă electronică, această din urmă autoritate refuzând și introducerea în parcul auto a autovehiculului pentru care reclamanta deținea copia conformă eliberată de instituția sa, seria CCP nr. 1013463 și care, de altfel, figura înregistrat în sistemul informatic al A.R.R.

A formulat întâmpinare în cauză și reclamanta-intimată SC B.T. SRL, solicitând la rândul său respingerea recursului recurentei A.N.R.C.T.I. și arătând că susținerile acesteia referitoare la modalitatea de soluționare a excepției lipsei calității procesuale pasive a intimatei A.R.R. precum și cele legate de fondul cauzei sunt nefondate, pentru argumentele reținute de instanța de fond. La data de 12 februarie 2008 recurenta A.N.R.C.T.I. a depus la dosar precizări la motivele de recurs solicitând a se lua act de transmiterea calității procesuale active a A.N.R.C.T.I. către A.S.S.I., potrivit dispozițiilor art. 5 alin. (1), (3) și (5) din O.U.G. nr. 25/2007, privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, cu modificările ulterioare.

Înalta Curte, examinând conținutul O.U.G. nr. 25/2007, reține, potrivit art. 5 alin. (3)și (5) că în adevăr, A.S.S.I., ca instituție publică nou creată, în subordinea Ministerului Comunicațiilor și Tehnologia Informației, preia pe baza unui protocol de predare-preluare încheiat cu A.N.R.C.T.I., pe lângă baza materială și personalul și drepturile și obligațiile fostului I.G.C.T.I. (devenit A.N.R.C.T.I.). Conform Protocolului de predare- preluare din data de 25 octombrie 2007, depus la dosarul de recurs (filele 32-38) rezultă că în baza legii a operat transmiterea calității și capacității procesuale active de la recurenta A.N.R.C.T.I., către A.S.S.I. Examinând recursul de față din această perspectivă procesuală, în raport de probele administrate, de prevederile legale incidente, incluzând art. 304 1 C. proc.

civ., dar și față de criticile recurentei și apărările intimatelor, Înalta Curte reține că acesta nu este fondat, astfel că va fi respins, în considerarea celor prezentate în cele ce urmează. După cum rezultă din cuprinsul acțiunii introductive de instanță și după cum corect a reținut și instanța de fond, actul administrativ a cărui anulare parțială a fost solicitată de către reclamanta-intimată se intitulează „Rezultatele finale ale etapei de atribuire electronică-trafic județean, ședința din 2 mai 2007” și nu a fost emis de către A.R.R., autoritate care de altfel nici nu deține atribuții în ceea ce privește stabilirea rezultatelor finale ale atribuirii electronice de traseu interjudețean/județean.

Cum astfel de atribuții revin recurentei, în temeiul prevederilor OMTCT nr. 1892/2006, privind aplicarea Normelor de organizare și efectuare a transporturilor rutiere și a activităților conexe acestora, Înalta Curte reține că nu pot fi primite criticile recurentei vizând modalitatea în care instanța de fond a soluționat excepția lipsei calității procesuale pasive a A.R.R. Nu poate fi primită nici susținerea referitoare la lipsa culpei în sarcina autorității recurente, câtă vreme, actele dosarului atestă, pe de o parte, că rezultatele finale ale atribuirii din data de 02 mai 2007 au fost stabilite exclusiv de A.N.R.C.T.I.

(I.G.C.T.I.) și afișate pe site-ul său, iar pe de alta, că reclamanta-intimată a solicitat separat autorității reclamante (adresele și corespondențele de la filele (17-22) încă din data de 20 aprilie 2007 să îi listeze și cel de-al patrulea vehicul deținut, cu nr. VL-04-NAU, pentru ca sistemul să îi permită depunerea ofertei, în condițiile prezentării copiei conforme nr. 1013463 pentru acest vehicul, fără succes însă. Înalta Curte reține că susținerile recurentei-pârâte nu pot fi primite și în considerarea faptului, de asemenea dovedit, în sensul că sistemul informatic al A.R.R. conținea listarea autovehiculului reclamantei, cu nr. VL-04-NAU, astfel că și din această perspectivă nu se poate reține culpa și implicarea A.R.R., ci numai a autorității recurente.

În fine, nefondate sunt și criticile vizând lipsa vătămării produse societății reclamante, câtă vreme în mod evident aceasta a fost lipsită de posibilitatea legală de a participa la o licitație electronică, deși formal îndeplinea condițiile pentru aceasta și drept urmare, în mod legal, A.R.R. nu a putut elibera licențele de traseu decât pentru societățile declarate câștigătoare prin care actul administrativ atacat, printre care nu se afla însă și reclamanta. Așa fiind, soluția instanția instanței de fond de anulare parțială a actului și de obligare la reluarea etapei de atribuire electronică a traficului județean, cu luarea în considerare a microbuzului VL-04-NAU cu privire la care reclamanta a dovedit că îi aparține, apare ca fiind legală și în concordanță cu probele administrate.

În consecință, în temeiul art. 312 C. proc. civ. se va respinge ca nefondat recursul de față.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de A.N.R.C.T.I. a cărei capacitate procesuală a fost preluată de către A.S.S.I., împotriva sentinței civile nr. 75 din 3 septembrie 2007 a Curții de Apel Pitești, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 13 mai 2008.