ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 307/2009
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 307/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursurilor de față;
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului,
constată următoarele :
Prin acțiunea înregistrată la
data de 27 aprilie 2005 reclamanta SC S.I. SA Galați a chemat în judecată
pârâta SC M.S. SA solicitând ca în baza sentinței ce se va pronunța să fie
obligată la plata sumei de 16.237.231.397 lei reprezentând penalități de întârziere
pentru neachitarea la termen a produselor livrate precum și cheltuieli de
judecată.
În susținerea cererii reclamanta
a arătat că prin actul adițional nr. 164 din 9 octombrie 2001 la contractul de
factoring nr. 150/2001 SC S.C. SA Călărași a subrogat-o în toate drepturile de
emitent al facturilor specificate în valoare totală de 5.013.352.379 lei,
debitorul acestora fiind SC S. SA Galați (actual M.S. Galați SA) stabilit între
cele două societăți prin contractul 2/D din 1 mai 2001.
În susținerea cererii reclamanta
a arătat că prin sentința nr. 1216 din 15 septembrie 2004 a Tribunalului Galați
a fost admisă acțiunea SC S.I. SA și obligată debitoarea la plata sumei de
5.013.352.379 lei cu titlu de preț, actualizată în raport cu rata inflației,
reținându-se că la data de 30 noiembrie 2001 obligația pârâtei era exigibilă.
Hotărârea pronunțată de
Tribunalul, având caracter executoriu potrivit art. 720/8 C. proc. civ. a fost
executată prin poprire la data de 25 noiembrie 2004 când a fost preluată din
contul debitoarei suma de 9.921.947.319 lei, sumă actualizată de executorul
judecătoresc în condițiile art. 371 alin. (3) C. proc. civ. pe baza unei
expertize contabile.
În virtutea prevederilor din
contractul nr.2 D/2001 datorează și penalități de întârziere la valoarea sumei
achitate cu întârziere (după trecerea a cinci zile de la expirarea perioadei de
90 de zile calendaristice pentru fiecare zi în plus de întârziere la plata
prețului).
Tribunalul Galați, prin sentința
nr.853 din 29 iulie 2005 a admis în parte acțiunea obligând pârâta la plata
sumei de 821.187,1 lei, cu titlu de penalități de întârziere și a sumei de
59.624,21 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel,
instanța de fond a reținut că data acordării penalităților de întârziere este
data expirării unui număr de 5 zile după expirarea perioadei de 90 de zile
calendaristice de la ultima factură, respectiv 1 decembrie 2001.
Termenul până la care s-au
calculat zilele de întârziere este de 25 noiembrie 2004 data executării prin
poprire a sentinței nr.1216 a tribunalului Galați în total 1091 zile.
Instanța de fond
interpretând dispozițiile alin. (2) al Cap. V din contractul de
vânzare-cumpărare nr. 2 D/2001, a apreciat că penalitățile trebuie plătite
pentru fiecare zi de când trebuia făcută plata (deci de la scadență) și pentru
sumele datorate la scadență.
Împotriva acestei soluții au promovat apel ambele
părți.
Reclamanta SC S.I. Galați și-a
exprimat nemulțumirea față de baza de calcul avută în vedere de prima instanță
pentru calcularea penalităților de întârziere.
Pârâta SC M. Galați a
reiterat apărările făcute la prima instanță de fond și pe cale de excepție, și
pentru prima oară în apel se prevalează în susținerea nelegalității hotărârii
criticate de încălcarea normelor imperative privitoare la competența materială.
In acest context, s-a
susținut de către pârâtă, că în raport de clauza compromisorie conținută în
contractul pe care-și întemeiază reclamanta pretențiile, este exclusă
competența instanțelor judecătorești.
Prin decizia nr. 17 din 7 februarie
2006 Curtea de Apel Galați, secția comercială maritimă și fluvială, a respins
apelurile ca nefondate.
Pentru a se pronunța
astfel, instanța de control judiciar a reținut că nu se justifică activarea
clauzei compromisorii atâta timp cât reclamanta a renunțat la beneficiul
acestei convenții, iar pârâta formulându-și apărarea, fără a invoca excepția de
necompetență, au investit instanța cu soluționarea cauzei.
D
e asemenea a înlăturat și criticile referitoare la
excepțiile ridicate la judecata fondului apreciind soluția adoptată legală și
temeinică.
Cu privire la apelul reclamantei
s-a reținut că judecătorul fondului a dat o interpretare corectă clauzei penale
cuprinsă în contractul încheiat, baza de calcul a penalităților fiind suma
facturată cu titlu de preț marfa, adică valoarea neachitată la data scadenței,
la acea dată fiind și de drept în întârziere.
Părțile au declarat recurs
împotriva soluției pronunțate de instanța de apel criticile făcând referire la
aspecte de nelegalitate fiind invocate dispozițiile art.304 pct.8 și 9 C. proc.
civ.
Astfel M.S. Galați SA arată că
decizia este lipsită de temei legal, întrucât nu se întemeiază pe nicio normă
juridică de drept material, neputându-se stabili dacă legea s-a aplicat corect.
Criticile reclamantei SC S.I. SA
Galați fac referire la modul de interpretare a clauzei penale prevăzute în
contract.
Se susține că părțile au
stabilit că neîndeplinirea de către pârâtă a obligației era penalizată în
condițiile prevăzute în Capitolul
V
din contractul nr. 2D/2001 situație în care
total nejustificat s-a refuzat calcularea penalităților raportate la valoarea
obligației neîndeplinite de către pârâtă care fusese definitiv stabilită la o
judecată anterioară.
Se consideră că s-a
încălcat puterea lucrului judecat privitor la chestiunea ca suma întârziată la
plata datorată de pârâtă este de 9.921.947.319 lei și nu 5.013.352.379 lei, caz
în care urma să se stabilească că penalitățile de întârziere sunt în sumă de
16.237.231.391 lei.
Părțile au solicitat
judecarea cauzei după soluționarea recursului ce formează obiectul dosarului
nr. 4455/44/2006 ce are ca obiect debitul principal.
În aceste condiții prezentul
recurs a avut în vedere modul cum s-a soluționat debitul principal având ca
obiect plata sumei de 9.921.947.319 lei.
Criticile formulate de părți urmează a fi
înlăturate.
Astfel prin actul adițional nr.
164 din 9 octombrie 2001 la contractul de factoring nr. 150/2001 SC S.C. SA
Călărași a subrogat-o în toate drepturile de emitent al facturilor emise
debitorul acestora fiind M.S. Galați SA, stabilite între cele două societăți
prin contractul 2D din 1 mai 2001.
Criticile privind
nevalabilitatea contractului și actului adițional motivat de faptul că a fost
semnat cu obiecțiuni nu pot fi reținute întrucât factoringul este o vânzare de
creanțe care are loc între aderent și factor. Ca urmare, factorul preia în
proprietate de la aderent creanțele acestuia asupra debitorilor cedați
rezultate din contractele de vânzare de mărfuri sau prestări de servicii
anterior încheiate.
Neîndeplinirea unor formalități
între aderent și factor nu afectează validitatea contractului de factoring, iar
cele 6 facturi confirmă drepturi provenind din contractul nr. 2D/2001.
Prin sentința nr. 1216 din 15
septembrie 2004 a Tribunalului Galați a fost admisă acțiunea SC S.I. SA fiind
obligată debitoarea la plata sumei de 5.013.352.379 lei cu titlu de preț
actualizată în raport de rata inflației reținându-se că la data de 30 noiembrie
2001 obligația pârâtei era exigibilă.
Această sentință a rămas
irevocabilă prin decizia nr. 2834 din 10 octombrie 2008 (fila 125).
Criticile privind modul de
interpretare a clauzei penale nu pot fi reținute.
Data acordării
penalităților de întârziere este data expirării unui număr de 5 zile după expirarea
perioadei de 90 zile calendaristice de la ultima factură respectiv 1 decembrie
2001.
Justificat, coeficientul de
0,15% prevăzut de contract a fost aplicat la suma de 5.013.352.379 lei
contravaloarea celor 6 facturi la data scadenței.
Așa cum a reținut
instanța de fond apare ilogic raționamentul reclamantei recurente de a solicita
penalități începând cu data de 1 decembrie 2001 la o sumă actualizată la 25
noiembrie 2004.
Contrar susținerilor
recurentei pârâte decizia criticată cuprinde într-o formă prescurtată
principalele susțineri ale părților necesare raportării lor la mijloacele de
probă administrate și la soluția pronunțată în faza controlului judiciar,
cerințele art. 261 C. proc. civ. nefiind încălcate.
Valabilitatea
contractului de factoring nu mai poate fi contestată acest aspect fiind
soluționat cu puterea lucrului judecat în decizia nr. 2834 din 10 octombrie
2008.
Față de cele arătate văzând
dispozițiile art. 312 C. proc. civ.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
IN
NUMELE LEGII
D
E C I D E
Respinge recursurile declarate de reclamanta SC S.I. SA
GALAȚI și pârâta SC A.M.S. SA GALAȚI (fostă
I.S. SA GALAȚI), împotriva deciziei nr. 17 din 7
februarie
2006, pronunțată de Curtea
de Apel Galați, secția comercială, maritimă și
fluvială, ca nefondate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 5 februarie 2009.