ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1061/2009

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Tribunalul Dolj, prin sentința

penală nr. 175 din 24 aprilie 2008, a condamnat pe inculpatul C.M., la 3 ani și

6 luni închisoare, pentru infracțiunea de loviri cauzatoare de moarte,

prevăzută de art. 183 C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a), b) și a art. 76 lit.

b) din același cod.

S-a făcut aplicarea art. 71

și a art. 64 lit. a) și b) C. pen.

În baza dispozițiilor art. 86

1

C. pen., s-a dispus suspendarea executării sub supraveghere, a pedepsei, pe

perioada termenului de încercare de 6 ani.

Potrivit dispozițiilor art. 86

3

C. pen., pe durata termenului de încercare, inculpatului i s-au stabilit

următoarele măsuri:

- să se prezinte, la datele

fixate, la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Dolj;

- să anunțe, în prealabil,

orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care

depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să justifice și să

comunice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de

natură a putea fi controlate mijloacele de existență.

În baza dispozițiilor art. 71

alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe

durata suspendării, sub supraveghere, a pedepsei principale.

Pe latură civilă, s-a luat

act că partea civilă O.P.V. a primit suma de 3.000 lei cu care s-a constituit

parte civilă și totodată, că ea a renunțat la orice alte pretenții civile față

de inculpat, sens în care în cauză s-a depus declarație autentificată sub nr. 1726/20

martie 2008.

Pentru a pronunța hotărârea,

instanța a reținut următoarele:

În jurul orelor 22,00, din

seara de 8 mai 2007, O.I. și soția sa, O.P.V., după ce au coborât dintr-un

taximetru, angajându-se în traversarea unei străzi din municipiul Craiova, în

momentul când se aflau la jumătatea arterei de circulație, s-a apropiat

autoturismul condus de inculpat, acesta frânând pentru a nu-i lovi. După ce a

oprit vehiculul, inculpatul și O.I. s-au înjurat reciproc. Enervându-se,

inculpatul a coborât, s-a îndreptat spre O.I. și l-a lovit de mai multe ori cu

pumnul în zona feței. O.I., persoană cu handicap la piciorul stâng, s-a dezechilibrat

și, în cădere, s-a lovit cu capul de îmbrăcămintea asfaltică a drumului.

Inculpatul, realizând că îl

cunoștea pe cel lovit, a încercat să-l deplaseze de pe partea carosabilă a

drumului și i-a descheiat cămașa.

Soția victimei, observată de

martorii care s-au aflat în imediata apropiere a incidentului, le-a detaliat

acestora cele întâmplate, la fel procedând și față de rudele victimei și

ginerele ei.

La raportul de expertiză

medico-legală, act ce se coroborează cu înscrierile echipajului S. solicitat la

incident, a reținut că moartea victimei a fost cauzată de insuficiența

cardio-respiratorie, consecința hemoragiei și dilacerării meningo-cerebrale,

urmare traumatismului cranio-cerebral cu fractură de boltă de craniu, existând

în cauză legătură directă și necondiționată între leziuni și deces.

Împotriva sentinței, au

formulat apeluri Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj și inculpatul.

Apelul parchetului a vizat

nelegalitatea și netemeinicia hotărârii primei instanțe, criticile referindu-se

la omisiunea pronunțării asupra obligării inculpatului la plata despăgubirilor

civile reprezentând cheltuieli de spitalizare a victimei, greșita reținere a

circumstanțelor atenuante și greșita stabilire a modalității de executare a

pedepsei.

Inculpatul a solicitat, în

apel, achitarea sa, în baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art.

10 lit. a) C. proc. pen., el susținând că victima s-a autoaccidentat în sensul

că singură s-a lovit cu capul de un autoturism staționat. În subsidiar,

inculpatul a cerut modificarea pedepsei, în sensul reducerii și dispunerii

suspendării condiționate a executării.

Curtea de Apel Craiova, prin

decizia penală nr. 144 din 3 noiembrie 2008, a admis apelul formulat de

parchet, a desființat sentința, a înlăturat aplicarea art. 86

1

, a art.

86

3

, a art. 86

4

și a art. 71 alin. (5) C. pen.

În baza art. 183 C. pen., cu

aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și b), a art. 76 alin. (1) din același cod,

inculpatul a fost condamnat la 3 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 64 lit. a) C.

pen. și a art. 71 din același cod, inculpatului i-a fost interzis, ca pedeapsă

accesorie, dreptul de a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în

funcții elective publice.

În baza art. 65 C. pen.,

inculpatului i s-a interzis, pe 2 ani, ca pedeapsă complementară, dreptul de a

alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice.

Apelul formulat de inculpat

a fost respins ca nefondat.

Împotriva hotărârii

instanței de apel, au declarat recursuri Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

Craiova și inculpatul, cazurile de casare fiind detaliate în prezenta.

Recursurile nu sunt fondate.

Recunoașterea

circumstanțelor atenuante este atributul instanței și, deci, lăsată la

aprecierea acesteia. În această apreciere, instanța are latitudinea de a se

raporta la gradul de pericol social al faptei, la urmările ei, la ansamblul

condițiilor în care a fost comisă, precum și la orice alte elemente privitoare

la persoana făptuitorului.

În cauză, deși nu este de

reținut culpa victimei, concurentă cu a inculpatului, faptul că O.I. a început

traversarea străzii prin loc nepermis și fără a se asigura, a determinat

iritarea inculpatului, mai ales că acesta, conducând un vehicul, dacă nu ar fi

avut atenția necesară evitării unui accident rutier, ar fi putut comite un

eveniment soldat cu două victime, O.I. fiind însoțit de soție.

În plus, alături de această

împrejurare de fapt, instanța a motivat reținerea circumstanțelor atenuante

prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., în dosar existând probe

în acest sens.

Dar, cu referire la

modalitatea de executare, instanța de apel, verificând apărările formulate de

inculpat în fața sa, a reținut și a motivat just că acesta, achitând

despăgubirile materiale soției victimei abia la sfârșitul cercetării

judecătorești, după ce ea și-a retractat, neverosimil și fără forță credibilă,

declarațiile anterioare, și, de asemenea, a folosit acte medicale în afara

procedurilor medico-legale reglementate strict și exclusiv, scopul pedepsei,

astfel cum este prevăzut în art. 52 C. pen., nu poate fi realizat fără privarea

sa de libertate.

Cum hotărârea instanței de

apel este legală și temeinică, recursurile declarate de parchet și de către

inculpat nefiind fondate, potrivit dispozițiilor art. 385

15

pct. 1 lit.

b) C. proc. pen., vor fi respinse.

În cauză, pentru termenul de

judecată 10 februarie 2009, apărarea inculpatului recurent intimat a fost

asigurată de avocat desemnat apărător din oficiu.

Conform dispozițiilor art. 192,

cu referire la art. 189 alin. (1) C. proc. pen., inculpatul va fi obligat la

plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate,

recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova și de

inculpatul C.M. împotriva deciziei penale nr. 144 din 3 noiembrie 2008 a Curții

de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă recurentul inculpat

să plătească statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care suma de

200 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din

fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 24 martie 2009.