ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5575/2009

Asupra recursului civil de față.

Analizând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin sentința nr. 381 din 16

iunie 2003, Tribunalul

Teleorman

a respins excepția lipsei de calitate procesuală

pasivă a

Primăriei Roșiorii de Vede.

A respins ca nefondată

contestația formulată de V.M.

împotriva dispoziției nr. 419 din 24 octombrie 2002

a

Primăriei Roșiorii de Vede.

Tribunalul a reținut că, prin cererea de chemare în

judecată, reclamantul V.M. a formulat contestație

împotriva dispoziției nr. 419 din 24

octombrie 2002, emisă

de P.M.R.V.,

în contradictoriu

cu Primăria Roșiorii de Vede și D.G.F.P.

Prin dispoziția atacată,

P.M.R.

V. a oferit

reclamantului măsuri reparatorii în sumă de

148.184.256 lei, reprezentând diferența de valoare

pentru

terenul expropriat.

Primăria Roșiorii de Vede are

calitate procesuală pasivă,

deoarece P.M.R.V. a emis

dispoziția ca reprezentant al autorității căreia i s-a transmis notificarea.

Cât privește fondul cauzei, tribunalul a reținut că

dispoziția atacată a răspuns tuturor cererilor

formulate de

reclamant.

Prin decizia civilă nr. 476

din 24 martie 2004, Curtea de

Apel

București, secția a IV-a civilă, a respins apelul declarat

de reclamant, reținând că din actele

aflate la dosar a rezultat

că

de la autorul reclamantului a fost expropriată suprafața de

450,25 mp teren și construcțiile aferente,

acordându-se

despăgubiri

pentru construcție în cuantum de 40.000 lei.

Terenul nu poate fi

restituit în natură, pentru că este

ocupat de blocuri de

locuințe, motiv pentru care i s-au acordat măsuri reparatorii.

Cuantumul despăgubirilor indicat de reclamant nu

poate fi luat în considerare, în condițiile în

care acesta nu a

înțeles să solicite

efectuarea unui raport de expertiză.

Prin decizia nr. 7438 din 26 septembrie 2006, Înalta

Curte de Casație și Justiție a admis recursul

declarat de reclamant împotriva deciziei, pe care a casat-o și a trimis

cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de apel.

Instanța supremă a reținut

că în cauză sunt aplicabile

dispozițiile

art. 11 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, republicată,

deoarece lucrările pentru care s-a dispus

exproprierea ocupă

funcțional întregul teren afectat.

În această situație, măsurile

reparatorii se stabilesc prin

echivalent, valoarea

măsurilor reparatorii stabilindu-se conform art. 11 alin. (7) din legea

specială.

În cauză, a reținut Înalta

Curte, că este necesară efectuarea

unei expertize pentru a

se stabili valoarea măsurilor

reparatorii

cuvenite pentru construcție și pentru teren.

După rejudecare, prin decizia nr. 344 din 29 aprilie

2008, Curtea de Apel București, secția a IV-a

civilă, a admis

apelul declarat de

reclamant în contradictoriu cu Primăria

Roșiorii de Vede și M.E.F. și a

schimbat în tot sentința atacată.

A admis contestația

formulată împotriva dispoziției nr.

419/2002.

A modificat în

parte dispoziția, în sensul că a stabilit în

favoarea contestatorului măsuri reparatorii în

echivalent în

cuantum de

84.654 euro (echivalentul în lei la data plății),

reprezentând

contravaloarea terenului în suprafață de

450,25

mp și construcțiilor demolate, din care s-a scăzut

contravaloarea actualizată a despăgubirilor primite

la data

demolării, în cuantum de 40.000 ROL.

A menținut

celelalte măsuri din cuprinsul dispoziției.

A obligat pe pârâți la 1.000 lei cheltuieli de judecată

către reclamant.

Curtea de apel a reținut că, potrivit concluziilor

raportului de expertiză efectuat conform

îndrumărilor din

decizia de casare, valoarea terenului expropriat și a

construcțiilor demolate, calculate potrivit art. 11 pct. 4 și 7

din Legea nr. 10/2001, potrivit valorii de piață

de la data

soluționării notificării, stabilită potrivit standardelor

internaționale de evaluare, din care s-a scăzut

valoarea

actualizată a

despăgubirilor primite de autorul reclamantului,

este de 84.654 euro.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat

recurs D.G.F.P., în numele

M.E.F.

Invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

, recurentul a arătat că M.E.

F. nu are

calitate procesuală pasivă, deoarece

poate

statua proces numai în condițiile art. 28 alin. (3) din

Legea nr.

10/2001, republicată.

Calitatea procesuală nu este

justificată nici de faptul că

reclamantul a optat pentru

titluri de valoare nominală,

deoarece

despăgubirile se acordă în condițiile Legii nr.

247/2005.

A mai arătat recurentul, că

despăgubirile se stabilesc de

C.C.S.D., iar cuantumul

despăgubirilor se stabilește prin raportul de

evaluare

întocmit potrivit Legii nr. 247/2005.

Criticile formulate permit

încadrarea recursului în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și

sunt fondate, pentru cele ce se vor arăta

în continuare.

Calitatea procesuală pasivă presupune existența

identității între persoana chemată în judecată și

cel obligat în

raportul juridic dedus judecății.

În cauza de față, instanțele au fost sesizate cu o

contestație formulată împotriva dispoziției emise

de P.M.R.V., prin care s-au stabilit măsuri

reparatorii în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 10/2001.

În cadrul procedurii

soluționării contestației împotriva

deciziei sau dispoziției emise de unitatea deținătoare, raportul

juridic se stabilește între persoana

îndreptățită și persoana

juridică care a soluționat

notificarea.

În prezenta cauză, între contestator și M.

E.F. (în prezent, M.F.

P.) nu există un raport juridic stabilit în baza

Legii nr.

10/2001, deoarece acest

pârât nu a emis dispoziția atacată, în

calitate

de unitate deținătoare, această dispoziție fiind emisă

de Primăria

Roșiorii de Vede.

În condiții strict reglementate de art. 28 alin. (3) din

Legea nr. 10/2001, republicată, poate fi chemat

în judecată

Statul Român, prin M.F.P. și nu

M.F.P., în nume propriu, iar, în cauză,

acțiunea nu a fost formulată în baza acestui text.

Prin urmare, nefiind persoană juridică omologată în

raportul juridic dedus judecății, M.F.P.

nu

are nici calitate procesuală pasivă.

De aceea, se va admite

recursul declarat de acest pârât,

fără a mai fi necesară analizarea criticilor care privesc fondul

cauzei, se va casa în parte decizia

atacată, în sensul că se va

respinge

contestația formulată împotriva pârâtului M.

E.F. (în prezent, M.F.

P.) și se va înlătura obligarea acestui pârât la

plata

cheltuielilor de judecată.

Restul dispozițiilor deciziei

privitoare la admiterea

contestației

în contradictoriu cu Primăria Roșiorii de Vede

vor fi

menținute.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I

D E

Admite recursul

declarat de pârâtul M.

E.F. (în prezent, M.F.

P.),

prin D.G.F.P. Teleorman.

Casează în parte decizia nr. 344 din 29 aprilie 2008 a

Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, în sensul că respinge

contestația formulată de reclamantul V.M.

în

contradictoriu cu pârâtul M.E.

F. (în prezent, M.F.P.) și

înlătură obligarea acestui pârât de la plata

cheltuielilor de

judecată.

Menține restul dispozițiilor deciziei.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 mai 2009.