ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 12/2009
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 12/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului
de față;
Din examinarea lucrărilor dosarului constată
următoarele :
Prin notificarea din
1 martie 2001 C.E.E. Constanța a solicitat Primăriei Municipiului Constanța
acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, în baza Legii nr. 10/2001,
pentru imobilul situat în Constanța, preluat de stat în baza Decretului nr.
612/1966.
Primarul
Municipiului Constanța prin dispoziția nr. 2001 din 28 iunie 2006 a respins
cererea cu motivarea că, în conformitate cu art. 8 din Legea nr. 10/2001,
modificată și completată nu intră sub incidența acestei legi imobilele care,
cum este cazul în speță, au aparținut comunităților minorităților naționale,
preluate de stat, având în vedere că regimul juridic al acestor imobile este
reglementat prin O.U.G. nr. 83/1999.
La data de 3
august 2006 petenta C.E.E. Constanța a formulat contestație și a solicitat
anularea dispoziției nr. 2001 din 28 iunie 2006 emisă de Primarul Municipiului
Constanța.
Ulterior, petenta
și-a completat contestația chemând în judecată Comisia specială de retrocedare
constituită prin O.U.G. nr. 94/2000, a solicitat să se constate că notificarea
a fost depusă în termenul legal și să fie obligată această pârâtă să
soluționeze notificarea.
Tribunalul Constanța,
secția civilă, prin sentința civilă nr. 1021 din 24 mai 2007 a admis excepția
lipsei calității procesuale pasive a Municipiului Constanța prin primar și a
respins cererea privind anularea dispoziției nr. 2001 din 28 ianuarie 2006
emisă de acesta. Față de Primăria Municipiului Constanța cererea a fost
respinsă ca nefondată.
Prin aceeași
sentință s-a stabilit natura contencios administrativ a cererii privind
formularea notificării în termenul prevăzut de O.U.G. nr. 94/2000 și a disjuns acest
capăt de cerere în contradictoriu cu Primăria Municipiului Constanța și Comisia
specială de retrocedare instituită prin O.U.G. nr. 94/2000.
Curtea de Apel
Constanța, secția civilă, prin decizia nr. 124/C din 28 mai 2008 a respins ca
nefondat apelul declarat de Comisia specială de retrocedare instituită prin
O.U.G. nr. 94/2000 împotriva sentinței civile nr. 1201 din 24 noiembrie 2007 a
Tribunalului Constanta.
Instanțele au
reținut că just Primarul Municipiului Constanța prin dispoziția nr. 2001 din 28
iunie 2006 a respins notificarea C.E.E. Constanța, aplicând corect dispozițiile
art. 8 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 astfel cum a fost modificată și
completată.
Cu privire la
natura juridică a celui de-al doilea capăt de cerere s-a reținut că potrivit
art. 1 alin. (4) din O.U.G. nr. 93/1999 în toate cazurile cererile de
restituire a imobilelor ce au făcut obiectul acestui act normativ se pot depune
la Comisia specială de retrocedare instituită în temeiul O.U.G. nr. 94/2000
privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase
din România, republicată, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a
legii de aprobare a prezentei ordonanțe de urgență.
S-a menționat
că art. 2 alin. (2) din aceeași ordonanță de urgență prevede că deciziile
Comisiei speciale de retrocedare pot fi atacate la instanța de contencios
administrativ în a cărei rază teritorială este situat imobilul solicitat în
termen de 30 de zile de la
comunicarea acestora. Hotărârea pronunțată de
instanța de contencios administrativ este supusă căilor de atac potrivit Legii
contenciosului administrativ nr. 554/2004.
În termen legal,
împotriva deciziei civile nr. 124/C din 28 mai 2008 a Curții de Apel Constanța,
secția civilă, a declarat recurs Comisia specială de retrocedare instituită
prin O.U.G. nr. 94/2000, a solicitat casarea în temeiul art. 304 pct. 9 C.
proc. civ. și a susținut în esență că: 1) instanța de apel ar fi trebuit să
constate că raportul juridic dedus judecății este de drept civil, fiind vorba
de o notificare depusă în temeiul Legii nr. 10/2001 și, fie să se pronunțe
asupra lipsei calității sale procesuale pasive fie să constate că este vorba de
o notificare depusă în temeiul O.U.G. nr. 83/1999 cu modificările și
completările ulterioare ipoteza în care instanța competentă este, conform cu
modificările aduse O.U.G. nr. 83/1999 de titlul III din Legea nr. 247/2005
Curtea de Apel Constanța; pe rolul Comisiei speciale de retrocedare a fost
formulată de către C.E. o cerere de retrocedare depusă în temeiul O.U.G. nr.
83/1999 și înregistrată sub nr. 44 din 17 iunie 2004 cu privire la același
imobil ce a făcut obiectul notificării în temeiul Legii nr. 10/2001 respectiv
imobilul situat în Municipiul Constanța; 2) greșit a fost obligată în apel la
plata sumei de 300 lei cheltuieli de judecată către Primăria Municipiului
Constanța și Municipiul Constanța prin Primar; 3) greșit s-a stabilit că
Municipiul Constanța prin primar nu are calitate procesuală pasivă.
Curtea urmează să
respingă recursul ca nefondat pentru următoarele considerente:
Primul capăt
de cerere având ca obiect anularea dispoziției nr. 2001 din 28 iunie 2006 a
fost formulat în contradictoriu cu emitentul acestui act, Primarul Municipiului
Constanța, având temei juridic Legea nr. 10/2001.
Instanțele de fond și
de apel au stabilit corect că acest capăt de cerere reprezintă „litigiu
civil". în acest capăt de cerere Comisia specială de retrocedare
instituită în baza O.U.G. nr. 94/2000 nu a fost chemată în judecată ca pârâtă
și, ca atare, nu se pune problema calității procesuale pasive a acesteia.
Primarul
reprezintă Municipiul Constanța iar Primăria Municipiului Constanța, care nu
are personalitate juridică asigură îndeplinirea actelor emise de primar în
numele unității administrativ-teritorial care are personalitate juridică.
În capătul de
cerere disjuns având ca temei juridic O.U.G. nr. 83/1999, republicată, „litigiu
de contencios administrativ"
recurenta poate invoca excepția
necompetenței materiale a tribunalului.
Respingându-se apelul
Comisiei speciale împotriva sentinței tribunalului, aplicând dispozițiile art.
274 C. proc. civ., corect Comisia specială de retrocedare a fost obligată la
cheltuieli de judecată către Primăria Municipiului Constanța.
Față de
considerentele menționate recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca
nefondat, recursul declarat de pârâta Comisia Specială de Retrocedare împotriva
deciziei nr. 124/C din 28 mai 2008 a Curții de Apel Constanța, secția civilă,
minori și familie, litigii de muncă și asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 6 ianuarie 2009.