ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1971/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1971/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față,
Examinând
actele dosarului constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 29/F din 17
martie 2009, Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și
de familie, a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petentul M.R.M.
împotriva rezoluției nr. 239/P/2007 din 10 ianuarie 2008 a Parchetului de pe
lângă Curtea de Apel Pitești, privind pe intimatul V.I.
Prin
Rezoluția din 10 ianuarie 2008, pronunțată în dosarul nr. 239/P/2007,
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești a dispus neînceperea
urmăririi penale față de executorul judecătoresc V.I. pentru infracțiunile
prevăzute de art. 246 și art. 289 C. pen., în baza art. 228 alin. (1) și art. 10
lit. b) C. proc. pen., faptele fiind inexistente.
Soluția
de neîncepere
a urmăririi penale a fost confirmată de Procurorul general al aceluiași Parchet
prin respingerea plângerii formulate de petent, prin Rezoluția nr. 1025/11/2/2008
din 16 decembrie 2008.
S-a reținut
că executorul judecătoresc V.I. și-a îndeplinit atribuțiile legale și a
respectat procedura de executare silită a debitorului M.M.,
conform titlului executor depus de creditoarea T.E.
Astfel a emis somația nr. 115 din 9
octombrie 2006 prin care a încunoștiințat pe debitorul M.M. să fie prezent la
data de 3 noiembrie 2006 la terenul ce face obiectul executării silite, dar
debitorul a refuzat. Contestația la executare formulată de debitor a fost
respinsă, ca nefondată prin sentința civilă nr. 104 din 5 februarie 2007 a
Judecătoriei Costești.
În final, procurorii au constatat că au
fost respectate prevederile art. 578 și urm. C. proc. civ. referitoare la
executarea silită, instanța respingând contestația la executare formulată de
debitor.
Împotriva soluției de neîncepere a
urmăririi penale, petiționarul M.M. a formulat plângere în baza art. 278
1
C. proc. pen., susținând, în esență, că intimatul și-au încălcat atribuțiile de
serviciu
săvârșind și infracțiunea de fals
intelectual prevăzută de art. 289 C. pen.
Curtea de Apel Craiova, prin sentința
menționată a respins, ca nefondată, plângerea petentului, menținând rezoluțiile
atacate.
Examinând recursul declarat de petent, în
raport cu actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că nu este
fondat, pentru motivele ce urmează:
Potrivit
art. 129 din Constituție, împotriva hotărârilor judecătorești, părțile
interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în
condițiile legii.
Așa cum corect au reținut procurorii care
au soluționat plângerea penală, precum și instanța de fond care a respins
plângerea formulată de petent în baza art. 278
1
C. proc. pen.,
acesta nu a dovedit că intimatul executor judecătoresc și-ar fi încălcat
atribuțiile de serviciu și ar fi săvârșit un fals intelectual, cu prilejul
executării silite privind pe debitorul M.M.
Dimpotrivă, instanța de control judiciar,
examinând, la cererea debitorului, îndeplinirea procedurii de executare silită
de către executorul
judecătoresc V.I., a
respins, ca nefondată, contestația la executare
formulată de M.M.
În
consecință, reținând că sentința atacată, prin care s-a menținut rezoluția
Parchetului privind soluția de neîncepere a urmăririi penale împotriva
intimatului V.I., este conformă legii, Înalta Curte va respinge, ca nefondat,
recursul declarat de petent.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,
recurentul petiționar va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către
stat, în sumă de 200 lei.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
nefondat, recursul declarat de petiționarul M.R.M. împotriva sentinței penale
nr. 29/F din 17 martie 2009 a Curții de Apel
Pitești, secția
penală pentru cauze cu minori și de familie.
Obligă recurentul petiționar la plata
sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată
în ședință publică, azi 26 mai 2009.