ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1772/2008

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor

dosarului, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată

la 6 iulie 2006 reclamanții C.G., P.A., A.M. și M.L. au solicitat ca în

contradictoriu cu SC C.I.E.J. SRL să se dispună în principal anularea hotărârii

nr. 1 din 26 iunie 2006 a A.G.O.A. SC J. SRL redactată și semnată de asociatul

M.C., iar în subsidiar anularea pct. 1 și 5 din hotărâre cu obligarea pârâtei

la cheltuieli de judecată.

Pârâta SC J. SRL, prin

reprezentant M.C. a formulat cerere reconvențională prin care a solicitat

instanței să constate că, potrivit art. 6 din actul adițional nr. 3/2001 la

actele constitutive ale societății, doar asociații prezenți la Adunarea

Generală din 26 iunie 2006 au avut dreptul la vot și că Hotărârea nr. 1 din 26

iunie 2006 semnată de reclamanți nu emană de la pârâtă și deci nu produce

efecte juridice.

M.C. a formulat cerere de

intervenție în interes propriu prin care a solicitat să se dispună anularea

hotărârii semnate de reclamanți, dizolvarea și lichidarea societății, precum

desemnarea lichidatorilor.

Tribunalul Comercial Mureș,

prin sentința nr. 335/ C din 19 decembrie 2006, a admis în parte acțiunea și a

anulat hotărârea nr. 1 din 26 iunie 2006 a A.G.O.A. SC J. SRL, semnată și

redactată de asociatul M.C.; s-a respins capătul subsidiar al cererii și pârâta

a fost obligată la 39,3 lei cheltuieli de judecată.

S-a respins excepția privind

nulitatea cererii reconvenționale și, pe fond s-a respins cererea

reconvențională formulată de pârâtă, precum și cererea de intervenție în

interes propriu formulată de M.C., ca nefondate.

Apelul declarat de SC J. SRL

și M.C. împotriva sentinței tribunalului a fost respins prin decizia nr. 62/ A

din 24 septembrie 2007 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială, de

contencios administrativ și fiscal.

S-a reținut în

considerentele deciziei că în raport de dispozițiile art. 192 alin. (1) din

Legea nr. 31/1990 și art. 6 alin. (3) și (4) din actul adițional la statut, cea

de-a treia ședință a Adunării Generale se poate desfășura „indiferent de

numărul asociaților prezenți și de proporția capitalului social reprezentat de

aceștia, iar hotărârile se iau cu votul acționarilor reprezentând majoritatea

simplă a capitalului social reprezentat în societate”.

Deci asociații pot fi

reprezentați prin mandatar, iar prin mandatul dat de A.M. coasociatului C.G.,

votul a întrunit 56,919 % din capitalul social și majoritatea simplă a acestuia

a fost întrunită, astfel că hotărârea semnată de reclamanți exprimă voința

societății.

Aceasta rezultă și din

faptul că, deși în hotărârea nr. 1 din 26 iunie 2006, redactată și semnată de M.C.

la punctul 5, s-a consemnat aprobarea retragerii sale din societate și

dizolvarea SC J. SRL Târgu Mureș, la instanța de fond, acesta a renunțat la

judecarea capetelor de cerere privind retragerea sa și dizolvarea societății

conform încheierii din 13 februarie 2006.

Intervenientul M.C. s-a

declarat nemulțumit de faptul că nu a fost reales în funcția de administrator

pe care o îndeplinea la data de 26 iunie 2006, dar în raport de dispozițiile art.

132 alin. (4) din Legea nr. 31/1990, acesta nu putea ataca hotărârea adunării

generale.

Împotriva acestei decizii

pârâta SC J. SRL și intervenientul M.C. au declarat recurs în temeiul

dispozițiilor art. 304 pct. 5, 6, 7, 8 și 9 C. proc. civ. și au solicitat, în

principal, desființarea ambelor hotărâri și trimiterea cauzei spre rejudecare

la instanța de fond.

În subsidiar, s-a cerut

casarea hotărârii instanței de apel și trimiterea cauzei spre rejudecare

aceleiași instanțe, deoarece nu s-a pronunțat asupra motivelor de apel, cu

excepția celor de la pct. 1, 3 și 7 și nici asupra declarației asociatei M.L.

autentificată sub nr. 1694 din 19 septembrie 2007 prin care aceasta renunță la

judecată conform art. 246 C. proc. civ.

În final, recurenții au

solicitat admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței instanței de

fond în sensul respingerii acțiunii reclamanților, admiterea cererii

reconvenționale și a cererii de intervenție în interes propriu astfel cum au

fost formulate.

Recurenții au criticat în

principal sentința instanței de fond și au solicitat conform dispozițiilor art.

304 pct. 5, 6, 7, 8 și 9 C. proc. civ., casarea acesteia și trimiterea cauzei

spre rejudecare aceleiași instanțe.

Aceste motive nu puteau fi

invocate pe calea de atac a recursului decât cu încălcarea principiului „omisso

medio”, deoarece se referă la aspecte privind nelegalitatea soluției instanței

de fond.

Criticile recurenților în

sensul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor de apel, cu

excepția celor de la pct. 1, 3 și 7 vor fi înlăturate pentru următoarele

considerente:

Din cuprinsul deciziei

recurate rezultă că instanța de apel a răspuns criticilor invocate și a

stabilit că hotărârea instanței de fond a fost pronunțată cu aplicarea corectă

a dispozițiilor legale.

În speță, la data de 26

iunie 2006, au fost adoptate două hotărâri ale A.G.O.A. SC J. SRL și în mod

corect instanța de apel a reținut că hotărârea nr. 1 din 26 iunie 2006 semnată

de reclamanți exprimă voința societară, deoarece a întrunit votul asociaților

prezenți și reprezentați prin mandatar ce dețineau 56,919 % din capitalul social

fiind întrunită majoritatea simplă prevăzută de dispozițiile art. 192 alin. (1)

din Legea nr. 31/1990 și art. 6 alin. (3) și (4) din actul adițional la statut

la cea de-a treia ședință a Adunării Generale.

În raport de hotărârea

adoptată și semnată de reclamanți, de dispozițiile art. 113 din Legea nr. 31/1990,

suntem în prezența unei hotărâri a A.G.O. a SC J. SRL și nu Extraordinare așa

cum au susținut recurenții.

Referitor la cea de-a doua

hotărâre A.G.O.A. nr. 1 din 26 iunie 2006 semnată de recurentul-intervenient M.C.

aceasta nu a fost adoptată conform dispozițiilor art. 6 alin. (4) din actul

adițional nr. 3/2001 la actul constatator al pârâtei care prevede votul

acționarilor reprezentând majoritatea simplă a capitalului social reprezentat

în adunare deoarece acesta reprezintă numai 43,81 % din capitalul social.

Instanța de apel a reținut

că în ședința A.G.O.A. din 25 iunie 2006 prezidată de recurentul-intervenient M.C.

acesta nu a mai fost ales ca administrator și a formulat cerere de retragere

din societate și respectiv dizolvarea societății, care i-a fost respinsă, așa

încât nu a semnat procesul verbal întocmit la acea dată.

Susținerea acestuia că

nesemnarea procesului verbal de ședință de către președinte și secretar conform

art. 131 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 atrage nulitatea hotărârii adoptate de

intimații-reclamanți, nu poate fi reținută deoarece prin aceasta, nu s-a făcut

dovada cauzării unei vătămări a voinței societare.

Faptul că instanța de fond a

reținut numai în considerentele sentinței că prin admiterea acțiunii

reclamanților și anularea hotărârii nr. 1 din 26 iunie 2006 a A.G.O.A. semnată

de

recurentul-intervenient

M.C. se va menține,

în consecință, hotărârea semnată la aceeași dată de intimații-reclamanți, nu

înseamnă că s-a încălcat principiul disponibilității prevăzut de art. 304 pct. 6

C. proc. civ., așa cum a susținut recurenta.

Nu se poate reține nici

critica recurentei în sensul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

declarației asociatei M.L., prin care renunță la judecată conform art. 246 C. proc.

civ., deoarece declarația autentificată sub nr. 1694 din 19 septembrie 2007 la

Notariat a fost dată ulterior dezbaterilor ședinței din 17 septembrie 2007 când

părțile au pus concluzii privind judecata apelului.

Intimații-reclamanți au

anexat la întâmpinare un certificat constatator emis la 7 aprilie 2008, de O.R.C.

de pe lângă Tribunalul Mureș în care se menționează că

recurentul-intervenient

M.C. deține în prez

ent funcția de administrator cu puteri depline a SC C.I.E.J.

SRL în baza hotărârii A.G.A. din 20 aprilie 2007.

Așa fiind, interesul

acestuia în promovarea recursului este discutabil și pentru considerentele

reținute urmează ca potrivit art. 312 alin. (1) C. proc. civ., să se respingă,

ca nefondat, recursul declarat de pârâtă și intervenient.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de pârâta SC J. SRL CORUNCA și intervenientul în nume propriu M.C. împotriva

deciziei nr. 62 A din 24 septembrie 2007 a Curții de Apel Târgu-Mureș, secția comercială,

contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 23 mai 2008.