ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2262/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Comisia de Arbitraj a C.N.A.S.,

petiționara SC C. SRL a solicitat anularea măsurii dispusă de pârâta C.A.S.

Mehedinți de reziliere a contractului de furnizare de medicamente cu și fără

contribuție personală în tratament ambulatoriu în cadrul sistemului de

asigurări de sănătate și decontarea medicamentelor eliberate de farmacie în

perioada 25 septembrie 2006 – 20 octombrie 2006.

Hotărârea arbitrală.

Prin hotărârea nr. 9/2007

pronunțată în dosarul nr. 3/2007 al Comisiei Centrale de Arbitraj al C.N.A.S.,

C.M.R., O.A.M.M.R., s-a admis cererea reclamantei SC C. SRL Drobeta Turnu

Severin în contradictoriu cu pârâta C.A.S. Mehedinți și s-a dispus anularea

măsurii de reziliere a contractului de furnizare de medicamente din 2006

comunicată prin notificarea din 30 noiembrie 2006 și obligarea la decontarea

medicamentelor eliberate de farmacie în perioada 25 septembrie 2006 – 20

octombrie 2006.

Comisia de Arbitraj a

reținut în considerentele hotărârii arbitrale că relațiile contractuale dintre

casele de asigurări de sănătate și furnizorii de servicii medicale sunt

reglementate anual prin contractul - cadru aprobat prin hotărâre a guvernului și

prin normele metodologice de aplicare a acestuia, aprobate prin ordin al

ministerului sănătății și al președintelui C.N.A.S. A mai reținut că la data de

25 septembrie 2006 SC C. SRL în calitate de vânzător și SC H.P. SRL în calitate

de cumpărător a încheiat contract de vânzare - cumpărare prin care vânzătorul

s-a obligat să transmită dreptul de proprietate asupra fondului de comerț al

Farmaciei C. cumpărătorului iar acesta din urmă s-a obligat să plătească și să

preia bunurile care constituiau fondul de comerț.

Contractul a fost

înregistrat la O.R.C. București conform Încheierii nr. din 26 octombrie 2006

din care rezultă că s-au făcut mențiuni cu privire la fondul de comerț și la

sediu.

Comisia de Arbitraj a mai

reținut că la data de 22 noiembrie 2006, SC H.P. SRL i-a solicitat pârâtei C.A.S.

Mehedinți transferarea acreditării Farmaciei C. pe numele Farmaciei H. precum

și transferul contractului de furnizare de medicamente din 2006, iar C.A.S.

Mehedinți i-a trimis ca răspuns la această cerere, notificarea de reziliere a

contractului începând cu data de 25 septembrie 2006 pentru motivul că nu s-au

respectat prevederile art. 7 lit. r) din acel contract.

Din analiza clauzelor

contractului, Comisia de Arbitraj a stabilit că prin art. 5.1 din contractul din

25 septembrie 2006 s-a stipulat transmiterea drepturilor și obligațiilor

izvorâte din contractul încheiat de reclamantă cu C.A.S. Mehedinți prin

încheierea unui act adițional la contractul din 2006. Având în vedere aceste

considerente, pretențiile reclamantei au fost admise așa cum au fost formulate,

reținându-se că SC C. SRL a funcționat legal până la data de 20 septembrie 2006

și că se impune decontarea medicamentelor eliberate în cadrul sistemului de

asigurări de sănătate.

Acțiunea în anulare.

Sentința Curții de Apel București.

Împotriva hotărârii

arbitrale a formulat acțiune în anulare C.A.S. Mehedinți reiterând aceleași susțineri

pe care le-a făcut în fața Comisiei de Arbitraj care vizau fondul litigiului.

Acțiunea în anulare a fost

soluționată prin sentința nr. 12 din 25 ianuarie 2008 pronunțată de Curtea de

Apel București, secția comercială, care a reținut că reclamanta nu a respectat

prevederile art. 364 C. proc. civ. pentru susținerea acestei acțiuni.

Sub aspectul fondului,

Curtea a procedat la examinarea contractului de vânzare cumpărare din 2006 și a

stabilit că acesta a produs efecte de la data de 26 octombrie 2006 când a fost

înregistrat la Registrul Comerțului, dată care marchează schimbarea

comerciantului proprietar al produselor farmaceutice. Până la acea dată, Curtea

a stabilit că SC C. SRL a funcționat legal ca și comerciant și că actele

săvârșite de acesta referitoare la obiectul de activitate sunt conforme actelor

de constituire a societății. Prin urmare a considerat că activitatea

desfășurată în perioada 25 septembrie 2006 – 20 octombrie 2006 este legală.

Până la data pronunțării Hotărârii nr. 58511 din 26 octombrie 2006, Curtea a

stabilit că și contractul din 2006 încheiat între SC C. SRL și C.A.S. Mehedinți

este valabil, rezilierea producând efecte numai pentru viitor.

Recursul declarat de C.A.S.

Mehedinți.

Împotriva sentinței nr. 12/2008

pronunțată de Curtea de Apel București a declarat recurs C.A.S. Mehedinți, prin

care a criticat modul de soluționare a fondului. Recurenta a reluat susținerile

și apărările făcute în fața Comisiei de Arbitraj și a Curții de Apel pentru a

critica soluțiile anterior pronunțate. Potrivit recurentei, SC C. SRL nu putea

să elibereze medicamente cu și fără contribuție personală din data de 25

septembrie 2006, data la care s-a încheiat contractul de vânzare - cumpărare

dintre SC H.P. SRL și SC C. SRL. A citat în continuare prevederile art. 18 lit.

f) din H.G. nr. 706/2006 și a susținut în concluzie că furnizorul de servicii

farmaceutice nu și-a respectat obligațiile contractuale întrucât nu a notificat

casei de asigurări de sănătate modificările contractuale intervenite. În consecință

a solicitat modificarea soluțiilor anterioare și respingerea acțiunii.

Recursul este nefondat.

Potrivit reglementării

actuale, recursul este cale de atac extraordinară de reformare, nedevolutivă

care poate fi promovată în condițiile procedurale exprimate concret în titlul V

intitulat „Căile extraordinare de atac”, capitolul I ”Recursul”.

Din acest punct de vedere

este de reținut că promovarea acestui recurs de către C.A.S. Mehedinți, s-a

făcut cu nerespectarea cerințelor art. 3021 lit. c) nr. 304 pct. 1 - 9 C. proc.

civ. întrucât din cuprinsul său se poate observa că nu au fost indicate

„motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor (...)”.

Se poate observa din redarea

succintă a criticilor că a fost readus spre analiză fondul litigiului cu

argumentele și susținerile care au fost făcute în fața Comisiei arbitrale

reluate apoi în acțiunea în anulare.

Faptul că prin recurs s-a

atacat sentința pronunțată în acțiunea în anulare nu înlătură obligația de a

respecta regulile procedurale înscrise în dispozițiile citate întrucât recursul

nu-și propune o reanalizare a fondului într-o devoluțiune nepermisă de normele

procedurale.

Concluzia aceasta se impune

cu atât mai mult cu cât acțiunea în anulare promovată împotriva unei hotărâri arbitrale

este limitată sub aspectul posibilităților de promovare și susținere, numai la

motivele procedurale înscrise în art. 364 lit. a) - i) C. proc. civ. Se observă

din sentința pronunțată în acțiunea în anulare că instanța a remarcat faptul că

nu a fost invocat niciun motiv prevăzut pentru această procedură și cu toate

acestea a trecut la examinarea fondului analizat de Comisia de arbitraj deși

această obligație nu rezultă din dispozițiile care reglementează promovarea și

judecata acțiunii în anulare.

Faptul că instanța investită

cu soluționarea acțiunii în anulare a examinat aspecte de fond și a ajuns la

concluzia că soluția Comisiei de Arbitraj este temeinică și legală nu dă

dreptul la critici în recurs care să depășească prevederile art. 364 a) - i) și

obligațiile prevăzute de art. 3021 lit. c) pentru susținerea acestei căi de

atac. În caz contrar s-ar admite că, în această situație recursul a dobândit

caracter devolutiv, ceea ce nu este permis. Nu în ultimul rând trebuie reținut

faptul că recurentul nu poate beneficia nici de dispozițiile art. 3041 C. proc.

civ., întrucât nu se află în ipoteza acestor dispoziții, acțiunea în anulare

nefiind asimilată cu o altă cale de atac și nici cu o soluție de primă instanță

pentru care s-ar putea susține limbajul că nu poate fi atacată decât cu recurs

pentru motivul că a fost suprimat apelul.

Revenind la motivele de

recurs se constată că acestea nu îndeplinesc cerințele art. 3021 lit. c) și art.

304 pct.1 - 9 C. proc. civ. întrucât nu vizează niciun motiv de nelegalitate,

ci reiterează chestiuni de fond care nu se încadrează în dispozițiile art. 364 lit.

a) – i) C. proc. civ.

Așa fiind, recursul,

potrivit art. 312 C. proc. civ. va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de reclamanta C.A.S. Mehedinți împotriva sentinței nr. 12 din 25 ianuarie 2008

pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 20 iunie 2008.