ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4364/2008

Asupra

recursurilor de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 3306

din 12 decembrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 5268/2/2007, Curtea de Apel București,

secția de contencios administrativ și fiscal, a respins excepțiile privind

lipsa calității procesuale pasive, lipsa procedurii prealabile și inadmisibilității

acțiunii, invocate de pârât, a constatat refuzul pârâtului S.S.P.R. privind

recunoașterea reclamantei S.E. la acordarea indemnizației lunare reparatorii

prevăzute de Legea nr. 42/1990, în vigoare la acea dată și în consecință a

obligat pârâtul la acordarea indemnizației către reclamantă, în calitate de

soție supraviețuitoare a defunctului S.I.

Pentru

a se pronunța astfel, Curtea de Apel București a reținut, în ceea ce privește

excepțiile invocate, că Legea nr. 554/2004 nu obligă la îndeplinirea procedurii

prealabile în cazul refuzului nejustificat, că excepția inadmisibilității nu

poate fi primită, realizarea dreptului fiind posibilă, numai după constatarea

îndeplinirii condițiilor de către reclamantă și că obiectul acțiunii îl

reprezintă constatarea calității de persoană îndreptățită să primească indemnizația

prevăzută de Legea nr. 341/2004 și nu plata efectivă a indemnizației.

Pe

fondul cauzei, s-a apreciat că reclamanta este urmaș al soțului decedat în împrejurările

Revoluției Române din decembrie 1989 și că nu are relevanță împrejurarea că

soțul nu a beneficiat de titlul de „erou-martir” actele depuse la dosar făcând

dovada indirectă a acestei calități.

Instanța

de fond a considerat că Legea nr. 341/2004 limitează beneficiul măsurilor

reparatorii numai la persoanele care sunt posesoarele certificatului prevăzut

de Legea nr. 42/1990 și pentru acest motiv este discriminatorie, încălcând

prevederile constituționale și pe cele ale C.E.D.O.

Împotriva

acestei sentințe a formulat recurs pârâtul, pentru motivele prevăzute de art. 304

pct. 9 și art. 304

1

C. proc. civ.

Se

invocă:

1.

Greșita soluționare a excepției lipsei procedurii prealabile, prin ignorarea

prevederilor Legii nr. 554/2004 și analizarea superficială a obiectului acțiunii.

2.

Greșita soluționare a excepției lipsei calității procesuale pasive a

recurentului-pârât, deoarece plata indemnizațiilor se suportă conform art. 13

1

din Legea nr. 341/2004, pârâtul neavând nici o atribuție în acest sens.

de recurs referitoare la fondul cauzei.

În

speță nu există nici o dovadă că reclamanta a solicitat eliberarea

certificatului de urmaș de erou-martir, așa cum prevede art. 9 din Legea nr. 341/2004.

Legea

nr. 341/2004 nu prevede posibilitatea acordării de noi titluri pentru

persoanele care nu au dobândit un titlu în temeiul Legii nr. 42/1990, ci doar preschimbarea

certificatelor doveditoare care au fost eliberate de comisia pentru aplicarea

Legii nr. 42/1990 și de

c

omisia

pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din decembrie 1989, în

perioada 1990 – 1997.

Instanța

de fond a făcut abstracție de faptul că reclamanta poate primi indemnizația reparatorie

doar în baza unui titlu Erou Martir, titlu pe care, defunctul soț trebuia să-l

obțină în baza Legii nr. 42/1990.

Intimata

- reclamantă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea

recursului ca nefondat, deoarece soțul său a decedat în împrejurările

Revoluției din Decembrie 1989, moartea fiind violentă, astfel încât i se cuvine

plata indemnizației conform Legii nr. 42/1990 și Legii nr. 341/2004.

Recursul

este fondat.

Obiectul

acțiunii formulate de reclamantă îl reprezintă constatarea calității acesteia de

persoană îndreptățită la acordarea indemnizației lunare reparatorie, în

calitate de soție supraviețuitoare a defunctului S.I.

Temeiul

de drept al acțiunii este art. 4 alin. (1) din Legea nr. 341/2004.

Reclamanta

a formulat reclamație administrativă adresată pârâtului încă din anul 2001,

prin cererea nr. 18/2762 din 19 martie 2001. La ceastă cerere pârâtul a răspuns

(fila 26 dosar fond), însă cererea nu a fost soluționată pozitiv.

După

adoptarea Legii nr. 341/2004, la 19 iulie 2007, reclamanta a formulat cerere

direct în instanță, solicitând aceleași drepturi.

Cererea

reclamantei este urmare a refuzului pârâtului de a-i constata calitatea de

beneficiar al indemnizației reparatorii.

Din

acest motiv, aflându-ne în prezența unui refuz considerat nejustificat de către

reclamantă sunt aplicabile prevederile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004

modificată și completată și nu cele ale art. 7 din aceeași lege, plângerea

prealabilă nefiind obligatorie.

Rezultă

astfel, că critica adusă de recurent privind soluționarea excepției lipsei

procedurii prealabile este nefondată.

Față

de obiectul acțiunii – constatarea calității de persoană îndreptățită la

acordarea indemnizației lunare reparatorii și nu acela de obligare a pârâtului

la plata indemnizației, cum a afirmat recurentul, se va constata că acesta are

calitatea procesuală pasivă în cauză, critica fiind nefondată.

Critica

adusă hotărârii Curții de Apel București asupra soluționării fondului pricinii

este întemeiată.

Prin

dispozițiile Legii nr. 341/2004 s-a reglementat preschimbarea certificatelor

doveditoare care au fost eliberate de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990

și de Comisia pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din Decembrie

1989, în perioada 1990 – 1997, iar nu acordarea de noi titluri sau calități de revoluționar.

Astfel

de titluri au fost acordate numai până la data de 31 mai 1997.

Limitarea

preschimbării certificatelor de revoluționar numai pentru acele persoane care

dețin deja această calitate nu poate fi considerată discriminatorie, în raport

de prevederile constituționale și cele ale C.E.D.O., deoarece cele două acte

normative, Legea nr. 42/1990 și Legea nr. 341/2004, au obiecte de reglementare

distincte.

Reclamanta

avea obligația să depună cererea sub imperiul Legii nr. 42/1990, la comisiile

îndreptățite să acorde asemenea titluri și certificate, deoarece art. 4 alin.

(1) din Legea nr. 341/2004 nu privește acordarea acestora.

În

mod greșit instanța de fond a apreciat că reclamanta are dreptul să i se acorde

indemnizația, în raport de înscrisurile depuse la dosar, dovezi indirecte, cum

afirmă însăși instanța.

Înscrisurile

depuse la dosar fac dovada contrarie a celor susținute de reclamantă și Curtea

de Apel, deoarece soțul reclamantei deși a decedat în timpul evenimentelor din

decembrie 1989, decesul a survenit ca urmare a răzbunării unor persoane,

infractori de drept comun, anchetate de acesta.

Titlul

de Erou - Martir se acordă însă de organul administrativ competent. Refuzul

nejustificat al acestui organ este supus cenzurii instanței de contencios

administrativ, însă reclamanta nu a înțeles să urmeze calea legală, ci a încercat

să ocolească prevederile Legii nr. 42/1990, solicitând direct instanța de

judecată să îi constate calitatea de urmaș fără ca pentru soțul decedat să

obțină în prealabil titlu de erou – martie, ceea ce nu poate fi admis.

În

concluzie, se va constata că motivele de recurs sunt întrunite, critica pe fond

este întemeiată, urmând ca în temeiul art. 312 alin. (1) teza I și alin. (3) C.

proc. civ., art. 20 din Legea nr. 554/2004 modificată și completată să se

dispună admiterea recursului, casarea sentinței recurate și respingerea

acțiunii reclamantei ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

S.S.P.R. din decembrie 1989, împotriva sentinței civile nr. 3306 din 12 decembrie

2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și

fiscal.

Casează sentința atacată și,

în fond, respinge acțiunea formulată de S.E., ca neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 27 noiembrie 2008.