ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 140/2008

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 27 ianuarie 2004 reclamanta SC D.I. SRL a chemat în judecată pârâta SC T.M. SRL solicitând ca în baza sentinței ce se va pronunța să se dispună rezilierea contractului de asociere în participațiune și repunerea acestora în situația anterioară. De asemenea s-a solicitat obligarea pârâtei la restituirea echivalentului în lei la data plății a sumei de 4.000 dolari S.U.A. reprezentând aportul firmei subscrise la investițiile efectuate în spațiul denumit generic „spaghetărie” situat în imobilul din Târgu Mureș cât și a sumei de 2.800 dolari S.U.A. cu titlu de cotă de participare a firmei subscrise la profitul reținut ca urmare a asocierii aferente perioadei 15 octombrie 2002 - 15 ianuarie 2004 cât și la plata penalităților de întârziere aferente cotei de participare la profit datorată de pârâtă.

În susținerea cererii reclamanta a arătat că s-a asociat cu pârâta și a adus ca aport la asociere imobilul arătat, iar cuantumul valoric al aportului adus la realizarea investițiilor și cotele de participare la profit a fiecărui asociat a fost stabilit pe cale convențională la suma de 4.000 dolari S.U.A. respectiv 25% și 75% în favoarea pârâtei. Potrivit art. 9 alin. (1) pct. 7 din contractul de asociere pârâta s-a obligat să-i achite lunar procentul de profit conform art. 3 alin. (2) stabilit convențional la o minimă de 200 dolari S.U.A. și să-i ramburseze până la data de 31 decembrie 2003. Mai precizează reclamanta că și-a îndeplinit întocmai obligațiile asumate prin contract însă după finalizarea lucrărilor pârâta a refuzat cu rea credință respectarea obligațiilor sale respectiv nu i-a achitat procentul din profit stabilit conform art. 9 alin. (1) din contract, iar suma de 4.000 dolari S.U.A.

nu i-a fost rambursată la data de 31 decembrie 2003. Tribunalul Comercial Mureș prin sentința nr. 378 din 4 mai 2005 a admis acțiunea astfel cum a fost precizată. În fundamentarea soluției, instanța de fond a reținut că la data de 15 octombrie 2002 s-a încheiat în formă autentică contractul de asociere în participațiune, contract în care s-a prevăzut obligația pârâtei de a rambursa cheltuielile și investițiile făcute de reclamantă pentru amenajarea spațiului în cuantum de 4.000 dolari S.U.A., până la 31 decembrie 2003, instanța apreciind că prin modul de formulare a acestei prevederi contractuale [art. 9 alin. (8)] pârâta recunoaște efectuarea și cuantumul investițiilor, situație confirmată și de martorii audiați care au punctat contribuția efectivă a reclamantei însă nu au precizat cuantumul.

Astfel, instanța a considerat că nu este necesar ca reclamanta să mai facă dovada plății acestei sume, întrucât părțile au cuprins în contract dovada precum și obligația de restituire. În ceea ce privește art. 3 alin. (2) din contract, instanța a reținut că părțile asociate au stabilit ca rezultatele obținute de pe urma acestei activități să fie împărțite în cotele convenite prin contract, respectiv 25 % pentru SC D.I. SRL și 75% pentru SC T.M. SRL, însă, prin prevederile art. 9 alin. (7) pârâta s-a obligat să achite procentul cuvenit din profit pe care părțile îl apreciază de comun acord la o minimă de 200 dolari S.U.A. Pârâta a apreciat că este vorba de o clauză leonină și a invocat nulitatea absolută a asocierii potrivit dispozițiilor art. 1513 alin. (2) C. civ., în virtutea prevederilor art. 1 alin. (2) și art. 251 C. com.

pentru faptul că reclamanta a fost scutită de a participa la vreo pierdere. Instanța a respins cererea de constatare a nulității absolute a contractului de asociere motivat de faptul că, clauza a fost consfințită de ambele părți în virtutea principiului libertății contractuale. Împotriva acestei soluții a promovat apel pârâta care pornind de la premiza nulității contractului, determinată de pretinsa existență a clauzei leonine și de negarea investițiilor de 4.000 dolari S.U.A.

a solicitat respingerea tuturor capetelor de cerere cu caracter pecuniar, inclusiv a celei privind daunele - interese, precizând că nu s-a dovedit folosirea vreunei manevre dolosive la încheierea contractului de închiriere cu titularii dreptului de proprietate și că intimata nu avea cum să sufere vreun prejudiciu ca urmare a încheierii contractului de închiriere, cu atât mai mult cu cât în contractul de asociere în participațiune nu s-a interzis în mod expres încheierea unui astfel de contract. Urmare probelor administrate inclusiv expertiză Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 68 din 15 septembrie 2006 a admis apelul a schimbat în parte sentința atacată în sensul că s-a admis în parte acțiunea și pârâta obligată la plata sumei de 2.943,47 dolari S.U.A.

reprezentând contravaloarea investițiilor și a sumei de 10.000 dolari S.U.A. cu titlu de daune interese, și a respins petitul de obligare la plata sumei de 2.800 dolari S.U.A. cotă participare la profit. De asemenea a respins și capetele de cerere privind plata penalităților de întârziere și cota de participare la profit. Pentru a se pronunța astfel, instanța de control judiciar coroborând textul clauzei contractuale privind rambursarea cheltuielilor cu rezultatele expertizei contabile și probele testimoniale a reținut că se dovedește doar suma de 2.943,47 dolari S.U.A. ca fiind valoarea investițiilor efectuate de reclamantă și care pot fi solicitate de aceasta în baza convenției părților.

În ceea ce privește procentul de profit s-a apreciat că această clauză nu poate fi pusă în discuție întrucât practic nu s-a desfășurat vreo activitate potrivit înțelegerii celor două asociate, pârâta - intimată desfășurând activitatea pe cont propriu, bazându-se pe încheierea unui contract de închiriere încheiat ulterior, pentru spațiul pe care reclamanta - apelantă l-a adus drept aport la asociere. S-a reținut culpa pârâtei în imposibilitatea realizării scopului pentru care s-a încheiat contractul de asociere fiind justificată aplicarea dispozițiilor art. 1020, art. 1021 C. civ. și s-a procedat la activarea clauzei privind plata daunelor - interese. Din moment ce a devenit exigibilă această clauză, nu se mai justifică acordarea penalităților de întârziere.

S-a mai reținut că evacuarea din spațiu este tot consecința manoperelor dolosive folosite de către pârâtă și care au dus la activarea clauzei penale în sensul obligării la daune interese și părăsirea spațiului de către pârâtă. Împotriva soluției instanței de apel au declarat recurs în termen și legal timbrat ambele părți. Invocând ca temei legal dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. recurenta - reclamantă consideră că s-a apreciat în mod eronat că clauza inserată la pct. 9 din contract potrivit căreia asociata activă SC T.M. SRL se obligă să restituie cheltuielile și investițiile făcute pentru amenajarea spațiului până la 31 decembrie 2003 în cuantum de 4.000 dolari S.U.A. este neclară și dă posibilitatea la interpretări din moment ce părțile au apreciat pe cale convențională cuantumul investițiilor efectuate.

Pe de altă parte, susține recurenta, în mod greșit s-a apreciat că titlu locativ al pârâtei - intimate l-a constituit contractul de închiriere din 5 februarie 2003 cu toate că s-a dovedit că respectivul contract a fost anulat irevocabil prin sentința nr. 2059 din 3 noiembrie 2004. S-au ignorat și cele convenite de părți la clauza 12 pct. d din contractul de asociere care prevedea expres că evidența contabilă a asocierii va fi ținută distinct de propria activitate de către pârâtă, raportul de expertiză fiind întocmit pe baza evidenței contabile proprii a asociatei pârâte. Criticile pârâtei SC T.M. SRL se referă la modul în care s-a soluționat excepția nulității contractului de asociere. Se consideră că asocierea invocată de către reclamantă este lovită de nulitate absolută întrucât aceasta a fost scutită de a participa la vreo pierdere fiind invocate dispozițiile art. 1513 alin. (2) C. civ.

Recursul reclamantei este întemeiat. Cu toate că instanța de apel a confirmat starea de fapt reținută la fond, a apreciat în mod cu totul eronat că în litigiu ar fi aspectele legate de titlul asupra spațiului precum și concordanța clauzelor contractuale cuprinse în contractul de asociere în participațiune. S-a apreciat eronat că, clauza inserată la pct. 9 din contractul de asociere în participațiune potrivit căreia asociata activă, SC T.M. SRL se obligă să restituie cheltuielile și investițiile făcute pentru amenajarea spațiului până la 31 decembrie 2003 în cuantum de 4.000 dolari S.U.A. este neclară, câtă vreme părțile au stabilit pe cale convențională cuantumul acestora. În felul acesta, instanța de apel a încălcat principiul libertății de voință și forței obligatorii a contractului prevăzut de dispozițiile art. 969 C. civ.

S-a apreciat greșit și asupra profitului prin omologarea raportului de expertiză, deși prin clauza 12 pct. d s-a reținut expres obligația pârâtei de a ține evidența contabilă a asocierii distinct de patrimoniul propriu. Activarea clauzei penale inserată la pct. 9 din contract nu înlătură răspunderea contractuală privitoare la totalitatea obligațiilor asumate prin contractul de asociere și nici nu se poate reține că titlul locativ al pârâtei - intimate l-a constituit contractul de închiriere din 5 februarie 2003 deși s-a făcut dovada că acest contract a fost anulat irevocabil. Recursul pârâtei privind aplicarea clauzei leonine nu este întemeiat atâta timp cât la baza convenției de asociere între părți a stat principiul libertății de voință al asociaților care au stabilit de comun acord în condițiile art. 969 C. civ.

modul de împărțire a beneficiilor rezultate din contractul de asociere în participațiune și imputarea pierderilor în condiții similare. Nu constituie o eludare a prevederilor art. 1513 C. civ. clauza contractuală prevăzută la art. 9 alin. (7) din contractul de asociere potrivit căruia asociatul activ se obligă să exploateze întregul bun a cărei folosință este adusă în participațiune de asociatul pasiv cu obligația de a plăti lunar 25 % cotă din profit dar nu mai puțin de 200 dolari S.U.A. Vor fi înlăturate și criticile privind inadmisibilitatea acțiunii în rezoluțiune judiciară a contractului de asociere în participațiune atâta timp cât s-au produs dovezi din care rezultă culpa pârâtei în neexecutarea contractului fapt ce a permis reactivarea clauzei penale.

Față de cele arătate văzând dispozițiile art. 312 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de reclamanta SC D.I. SRL Târgu Mureș împotriva deciziei nr. 68/A din 15 septembrie 2006, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, modifică decizia recurată, respinge apelul pârâtei. Respinge recursul pârâtei SC T.M. SRL, Târgu Mureș, împotriva aceleiași decizii, ca nefondat. Obligă pârâta la 2.825 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea reclamantei. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 ianuarie 2008.