ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3227/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. 103 din 22 ianuarie 2009 a respins cererea formulată de colonelul în rezervă P.I. – fost judecător la Curtea Militară de Apel, de completare a Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 721 din 10 iulie 2008, în sensul menționării datei de 21 iunie 2008, ca dată a eliberării sale din funcția de judecător. În motivarea hotărârii s-a reținut că, la data de 10 iulie 2008, când s-a adoptat hotărârea nr. 721 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii (prin care s-a propus Președintelui României, eliberarea din funcție, prin pensionare a dl. P.I.

– judecător la Curtea Militară de Apel), în documentația depusă de către Direcția instanțelor militare din Ministerul Justiției nu era menționată data de la care ar urma să se propună eliberarea din funcție a judecătorului, motiv pentru care Plenul Consiliului Superior al Magistraturii nu poate să dispună retroactiv. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs – P.I., solicitând obligarea intimatului Consiliul Superior al Magistraturii să completeze Hotărârea nr. 103/2009 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, în sensul menționării datei de 21 iunie 2008 ca dată a eliberării sale din funcția de judecător, precum și obligarea intimatului să solicite Președintelui României, completarea Decretului nr. 849 din 26 august 2008, în același sens.

Analizând excepția de necompetență materială invocată de intimat, Înalta Curte constată că excepția este întemeiată, pentru următoarele considerente. Potrivit prevederilor art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 R, hotărârile adoptate de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, privind cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor pot fi atacate cu recurs, de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la comunicare, la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal. În cauză, obiectul litigiului îl constituie recursul declarat de P.I. împotriva Hotărârii nr. 103 din 22 ianuarie 2009 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, care însă nu se referă la cariera și drepturile judecătorilor.

Față de situația de fapt reținută în cauză, respectiv împrejurarea că hotărârea contestată nu are ca obiect drepturile și cariera judecătorilor, competența de soluționare aparține curții de apel, ca instanță competentă material, potrivit prevederilor art. 10 din Legea nr. 554/2004 R. În consecință, în temeiul art. 158 C. proc. civ., se va trimite cauza spre competentă soluționare, la Curtea de Apel București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Trimite la Curtea de Apel București, spre competentă soluționare, cauza privind pe P.I., având ca obiect anularea Hotărârii nr. 103 din 22 ianuarie 2009 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 iunie 2009.