Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 15.04.2009
inadmisibil

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2270/2009

HOTĂRÂRE
15.04.2009
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2270/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 469 din 20 martie 2008 Tribunalul Mehedinți, secția comercială și de contencios administrativ, a respins acțiunea reclamantului T.I., având ca obiect anularea Deciziei nr. 40/1981 emisă de Primăria Poroina Mare prin care i s-a atribuit în folosința pârâtului D.I. o suprafață de teren, anularea titlului de proprietate nr. 50104/2003 emis pe numele pârâtului și anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3767 din 7 noiembrie 1981. Pentru a dispune astfel, Tribunalul Mehedinți a reținut, în esență, următoarele: Prin Decizia nr. 40/1981, Biroul Executiv al Consiliului Popular Poroina Mare a atribuit în folosință soților pârâți D.I.

și D.E. un teren în suprafață de 250 mp., ca urmare a faptului că pârâții au cumpărat prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 3767 din 07 noiembrie 1981 construcțiile aflate pe acest teren. Ulterior, în baza Legii nr. 18/1991, pârâtului D.I. i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului atribuit în folosință, fiind emis titlul de proprietate nr. 50104 din 8 iulie 2003. A reținut că prin sentința civilă nr. 1077 din 21 iunie 2007, definitivă și irevocabilă, a Judecătoriei Vânju Mare a fost respinsă acțiunea reclamantului privind anularea contractului de vânzare-cumpărare nr. 3767/1981, precum și acțiunea privind anularea parțială a titlului de proprietate nr. 50104 din 8 iulie 2003. S-a mai avut în vedere împrejurarea că Decizia nr. 40/1981 a Biroului Executiv al Consiliului Popular Poroina Mare nu mai produce efecte juridice.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul T.I. În conținutul motivelor de recurs, reclamantul a menționat că vânzarea construcțiilor situate pe terenul în litigiu s-a efectuat fără consimțământul său și că prin Decizia nr. 40/1981 a cărei anulare a solicitat-o, i s-a confiscat terenul aflat în proprietatea sa, acesta fiind atribuit pârâtului. A criticat, de asemenea, modul în care s-a autentificat contractul de vânzare-cumpărare. Prin Decizia nr. 1722 din 03 septembrie 2008, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, a respins recursul reclamantului. A constatat că decizia a rămas irevocabilă. Pentru a decide în acest mod, instanța de recurs a reținut, în esență, că soluția pronunțată de instanța de fond este conformă cu probatoriul administrat în cauză, și a apreciat că în raport cu legislația în vigoare la data emiterii actului administrativ atacat, Decizia nr. 40/1981, este legală, astfel cum a hotărât și prima instanță.

A constatat că motivul de recurs prin care reclamantul critică modul de încheiere a actului notarial excede controlului instanței de contencios administrativ. Împotriva acestei decizii reclamantul a declarat recurs, fără a invoca vreun motiv de nelegalitate sau netemeinicie. La termenul din 15 aprilie 2009, intimatul-pârât D.I. a invocat excepția inadmisibilității recursului declarat de recurentul reclamant, întrucât este exercitat împotriva unei hotărâri irevocabile. Examinând recursul declarat de recurentul T.I. împotriva Deciziei nr. 1722 din 03 septembrie 2008 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca instanță de recurs, în raport cu excepția invocată, cu privire la admisibilitatea recursului declarat, Înalta Curte constată că recursul este inadmisibil.

Potrivit art. 299 alin. (1) C. proc. civ., pot forma obiect al recursului numai hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională. Prin urmare, prin folosirea metodei logice de interpretare, respectiv a raționamentului per a contrario, a dispozițiilor art. 299 alin. (1) C. proc. civ., rezultă că împotriva hotărârilor pronunțate de instanța de recurs nu se poate exercita un recurs separat, hotărârea acestei instanțe având caracter irevocabil. Or, în cauză, recurentul a exercitat calea de atac a recursului tocmai împotriva unei decizii date de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca instanță de recurs, astfel că Înalta Curte constată că recursul este inadmisibil.

Față de aceste considerente, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca inadmisibil.

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamantul T.I. împotriva Deciziei nr. 1722 din 03 septembrie 2008 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 aprilie 2009.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2004-12-09
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6977/2004
ă nr. 1078 din 23 iulie 1999, Tribunalul Mehedinți a obligat Comisia locală Broșteni de aplicare a Legii nr. 18/1991 și pe primarul comunei Broșteni să îl pună în posesie pe pârât, acesta din urmă nu a cerut punerea în executare a hotărârii
ÎCCJ 2005-09-29
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7380/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La 10 iunie 2002, reclamantul N.V.G. a chemat în judecată pe pârâta Primăria comunei Punghina, solicitând: - să se constate nulitatea dispoziției nr. 50 d
ÎCCJ 2006-02-02
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1173/2006
terenul solicitat ar fi făcut obiectul Legilor nr. 18/1991 și nr. 1/2000, este greșită. Pe parcursul procesului, reclamantul a solicitat introducerea în cauză, în calitate de pârât, a Statului Român, prin Ministerul Finanțelor Publice deoar
ÎCCJ 2009-03-02
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2723/2011
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 911 din 20 iunie 2007, Judecătoria Strehaia a admis excepția autorității de lucru judecat, considerând că este identitate de părți, obiect și cauză între pricina pendinte
ÎCCJ
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8724/2009
.I. și J.T., chiriași la acel moment au obținut dreptul de proprietate asupra unui apartament cu patru camere, din același imobil revendicat și folosința pe durata existenței construcției asupra terenului în suprafață de 120 mp, iar prin Or
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă