ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2270/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 469 din 20

martie 2008 Tribunalul Mehedinți, secția comercială și de contencios

administrativ, a respins acțiunea reclamantului T.I., având ca obiect anularea

Deciziei nr. 40/1981 emisă de Primăria Poroina Mare prin care i s-a atribuit în

folosința pârâtului D.I. o suprafață de teren, anularea titlului de proprietate

nr. 50104/2003 emis pe numele pârâtului și anularea contractului de

vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3767 din 7 noiembrie 1981.

Pentru a dispune astfel, Tribunalul

Mehedinți a reținut, în esență, următoarele:

Prin Decizia nr. 40/1981, Biroul Executiv

al Consiliului Popular Poroina Mare a atribuit în folosință soților pârâți D.I.

și D.E. un teren în suprafață de 250 mp., ca urmare a faptului că pârâții au

cumpărat prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 3767 din 07 noiembrie 1981

construcțiile aflate pe acest teren.

Ulterior, în baza Legii nr. 18/1991,

pârâtului D.I. i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului

atribuit în folosință, fiind emis titlul de proprietate nr. 50104 din 8 iulie

2003.

A reținut că prin sentința civilă nr.

1077 din 21 iunie 2007, definitivă și irevocabilă, a Judecătoriei Vânju Mare a

fost respinsă acțiunea reclamantului privind anularea contractului de

vânzare-cumpărare nr. 3767/1981, precum și acțiunea privind anularea parțială a

titlului de proprietate nr. 50104 din 8 iulie 2003.

S-a mai avut în vedere împrejurarea că

Decizia nr. 40/1981 a Biroului Executiv al Consiliului Popular Poroina Mare nu mai

produce efecte juridice.

Împotriva acestei sentințe a declarat

recurs reclamantul T.I.

În conținutul motivelor de recurs,

reclamantul a menționat că vânzarea construcțiilor situate pe terenul în

litigiu s-a efectuat fără consimțământul său și că prin Decizia nr. 40/1981 a

cărei anulare a solicitat-o, i s-a confiscat terenul aflat în proprietatea sa,

acesta fiind atribuit pârâtului.

A criticat, de asemenea, modul în care

s-a autentificat contractul de vânzare-cumpărare.

Prin Decizia nr. 1722 din 03 septembrie

2008, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, a

respins recursul reclamantului.

A constatat că decizia a rămas

irevocabilă.

Pentru a decide în acest mod, instanța de

recurs a reținut, în esență, că soluția pronunțată de instanța de fond este

conformă cu probatoriul administrat în cauză, și a apreciat că în raport cu

legislația în vigoare la data emiterii actului administrativ atacat, Decizia

nr. 40/1981, este legală, astfel cum a hotărât și prima instanță.

A constatat că motivul de recurs prin

care reclamantul critică modul de încheiere a actului notarial excede

controlului instanței de contencios administrativ.

Împotriva acestei decizii reclamantul a

declarat recurs, fără a invoca vreun motiv de nelegalitate sau netemeinicie.

La termenul din 15 aprilie 2009,

intimatul-pârât D.I. a invocat excepția inadmisibilității recursului declarat

de recurentul reclamant, întrucât este exercitat împotriva unei hotărâri

irevocabile.

Examinând recursul declarat de recurentul

T.I. împotriva Deciziei nr. 1722 din 03 septembrie 2008 a Curții de Apel

Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca instanță de recurs, în

raport cu excepția invocată, cu privire la admisibilitatea recursului declarat,

Înalta Curte constată că recursul este inadmisibil.

Potrivit art. 299 alin. (1) C. proc. civ.,

pot forma obiect al recursului numai hotărârile date fără drept de apel, cele

date în apel, precum și în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor

organe cu activitate jurisdicțională.

Prin urmare, prin folosirea metodei

logice de interpretare, respectiv a raționamentului per a contrario, a

dispozițiilor art. 299 alin. (1) C. proc. civ., rezultă că împotriva

hotărârilor pronunțate de instanța de recurs nu se poate exercita un recurs

separat, hotărârea acestei instanțe având caracter irevocabil.

Or, în cauză, recurentul a exercitat

calea de atac a recursului tocmai împotriva unei decizii date de Curtea de Apel

Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca instanță de recurs,

astfel că Înalta Curte constată că recursul este inadmisibil.

Față de aceste considerente, în baza art.

312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de

reclamantul T.I. împotriva Deciziei nr. 1722 din 03 septembrie 2008 a Curții de

Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 15

aprilie 2009.