ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 16.07.2008

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2435/2008

HOTĂRÂRE
16.07.2008
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2435/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului penal de față;

Prin sentința penală nr. 23 din 06 martie 2008

pronunțată de Tribunalul Olt, în baza art. 174 alin. (1) C. pen. cu aplicarea

art. 74 alin. (1)

lit. a) ) C. pen. raportat la art. 76 alin.

(1) lit. a) ) C. pen., s-a dispus

condamnarea

inculpatului L.C. la pedeapsa de 8 ani

închisoare, iar în baza art. 76

alin. (3) C. pen., s-a înlăturat pedeapsa complementară a interzicerii de

drepturi.

În

baza art. 71 alin. (1)-(3) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie

a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) ), b) și e) C.

pen., pe timpul detenției.

În

baza art. 88 alin. (1) C. pen., s-a dedus din durata pedepsei închisorii timpul

măsurilor preventive, reținerea și arestarea, cu

începere din 12 septembrie 2007, iar în art. 350 alin. (1) C. proc.

pen., s-a menținut

măsura preventivă a arestării inculpatului.

A fost obligat inculpatul la plata sumei de 495

lei despăgubiri

reprezentând

prejudiciul material, către partea civilă Consiliul Local

Slatina,

Direcția de Protecție și Asistență Socială, precum și la plata sumei de 1.000

lei cheltuieli judiciare către stat, incluzând

onorariile avocaților desemnați din oficiu privind măsura preventivă

și judecata, avansate Baroului de Avocați Olt.

Instanța

de fond a constatat că a fost investită prin rechizitoriul Parchetului de pe

lângă Tribunalul Olt cu nr.

539/P/2007, prin

care s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de

arest preventiv, a

inculpatului L.C., pentru săvârșirea unei infracțiuni de omor prev. de art. 174

alin. (1) C. pen., asupra victimei B.M.M.

În fapt, instanța a reținut că inculpatul și

victima au întreținut

relații de concubinaj, locuind

într-un imobil părăsit din municipiul Slatina, însă relațiile dintre aceștia

s-au deteriorat, ca urmare a comportamentului imoral al victimei, care consuma

băuturi alcoolice și întreținea relații intime și cu alți bărbați.

Pentru aceste motive, inculpatul, de mai multe

ori a exercitat

acte de violență fizică împotriva

victimei, situația repetându-se și

în

săptămâna anterioară decesului victimei, când aceasta a plecat

din locuința comună a părților și a fost depistată

de inculpat la data

de 11 septembrie 2007, orele 16,00, în timp ce se

găsea în stare de ebrietate, într-un bloc aflat în construcție.

După

ce victima a fost condusă acasă de inculpat, în jurul orei 17,00, cei doi au

fost vizitați de martorul O.I., care

Ie-a

lăsat o sticlă de 0,5 litri cu băuturi alcoolice înainte de a pleca.

În

continuare, inculpatul și victima au servit masa și au consumat băuturi

alcoolice, iar în jurul orei 21,00, victima intenționa să plece din nou din

domiciliu, astfel că, între aceasta și inculpat a izbucnit o ceartă, ocazie cu

care inculpatul a îmbrâncit victima, care a căzut jos. Aflându-se în această

poziție, victima a

fost lovită în

continuare cu pumnii și picioarele peste tot corpul, cu

intensitate

mare, în mod repetat, de către inculpat.

Ca

urmare a agresiunii exercitate asupra sa, victimei i s-au produs echimoze,

hematom, plăgi contuze, fracturi costale și rupturi ale organelor interne

(pulmon și ficat), care au determinat decesul acesteia, ce a fost constatat

doua zi dimineața, în jurul orei 06,00, de către inculpat, care s-a prezentat

voluntar la sediul

Poliției municipiului

Slatina, unde a relatat cele săvârșite și rezultat

menționat mai sus.

În

drept, instanța de fond a constatat că fapta comisă de inculpat întrunește

elementele constitutive ale infracțiunii de omor prevăzută de art. 174 alin. (1)

Situația

de fapt relatată mai sus și rezolvările juridice adoptate, s-au întemeiat pe

probatoriile administrate atât în faza urmăririi penale, cât și în fața

instanței, pe parcursul cercetării judecătorești, respectiv: interogatoriile

inculpatului, fișa de cazier

judiciar

a acestuia, coroborate cu depozițiile martorilor, raportul de constatare

medico-legală emis de S.J.M.L. Olt sub nr. 292/A/07 din 7 noiembrie 2007,

procese-verbale întocmite de organele de urmărire

penală la data de 12 septembrie 2007, planșele fotografice judiciare.

La

individualizarea pedepsei, instanța de fond a avut în vedere criteriile

generale prevăzute de art. 72 C. pen. atât cu caracter real, cât și personal și

reținând totodată în favoarea inculpatului incidența circumstanței atenuantă

prev. de art. 74 alin. (1) lit. a) ) C. pen., a aplicat o pedeapsă cu

închisoare coborâtă sub minimul special, conform art. 76 alin. (1) lit. a) ) C.

pen., cu executare în regim privativ de libertate, considerându-se că astfel se

va realiza scopul preventiv și funcțiile coercitivă și educativă ale

sancțiunii, prev. de art. 52 C. pen.

Totodată,

instanța de fond a făcut aplicația dispozițiilor art. 76 alin. (3) C. pen. și

art. 71 alin. (1)-(3) C. pen. privind pedeapsa accesorie a interzicerii

drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) ), b) și e) C. pen., pe timpul

detenției inculpatului.

Sub

aspectul laturii civile a cauzei, instanța de fond a constatat îndeplinite

condițiile răspunderii civile delictuale prevăzute de art. 998, art. 999 C. civ.

referitor la acțiunea formulată de partea civilă Consiliul Local Slatina, Direcția

de Protecție și Asistență Socială, cu privire la cheltuielile ocazionate de

înmormântare a victimei, care au fost avansate de această

autoritate publică. Astfel, prejudiciul

reprezentând aceste cheltuieli

fiind determinat de fapta ilicită a

inculpatului, a fost obligat acesta către partea civilă la plata daunelor

materiale în cuantum de 495 lei.

Împotriva acestei sentințe, au declarat apel atât

Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt, cât și inculpatul L.C., criticând-o

pentru nelegalitate și netemeinicie, după cum urmează:

În

apelul Parchetului s-au invocat critici de nelegalitatee privind greșita

aplicare a pedepsei accesorii prev. de art. 64 lit. e) C. pen., apreciată ca

nejustificată în cauză față de natura infracțiunii și împrejurările ținând de

persoana inculpatului, precum și de neteminicie, privind greșita aplicare a

art. 74, art. 76 C. pen. cu motivarea

că,

actele de agresiune comise asupra victimei caracterizează pe

inculpat

drept o persoană periculoasă, iar natura și gravitatea infracțiunii comise,

omucidere, necesită un tratament sancționator adecvat.

Apelul inculpatului a vizat critici de nelegalitate,

sub aspectul

pedepsei accesorii prev. de art. 64 lit. e) C.

pen., precum și critici de netemeinicie, solicitându-se o mai mare eficiență

pentru circumstanțele reale și personale incidente cauzei, invocându-se

lipsa antecedentelor penale, cooperarea

inculpatului, care s-a autodenunțat și a manifestat sinceritate, vârsta

acestuia regretul sincer exprimat în cursul judecății.

Prin

decizia penală nr. 74 din 26 mai 2008 a Curții de Apel Craiova, secția penală, au

fost admise ambele apeluri declarate în

cauză,

desființată în parte sentința, înlăturate disp. art. 74 lit. a) ), art. 76 lit.

a) ) C. pen., precum și art. 64 lit. e) C. pen. și condamnat inculpatul la 10

ani

închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor

prev.

de

art. 64 lit. a) ) și b) C. pen.

S-au

interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, drepturile

prev.

de

art. 64 lit. a) ) și b) C. pen.

S-au menținut celelalte dispoziții ale deciziei.

S-a

dedus prevenția la zi și s-a menținut starea de arest a inculpatului.

Instanța de apel a reținut că inculpatul a fost

dedus judecății

pentru comiterea unei infracțiuni contra

vieții, împotriva victimei B.M.M., concubina sa, motivată, apărarea

inculpatului, de împrejurarea că victima obișnuia să consume alcool să

întrețină relații intime și cu alți bărbați, părăsind locuința comună frecvent.

Probatoriul

testimonial și științific administrat, coroborat cu recunoașterea inculpatului

din faza de urmărire penală și din faza de apel, atestă că, la data de

septembrie 2007, în cursul serii, atât

victima

cât și inculpatul au consumat alcool în prezența martorului

O.I., după

care, pe fondul nemulțumirilor generate de comportamentul victimei, inculpatul

a agresat-o pe aceasta, aplicându-i multiple lovituri cu pumnii și picioarele

în zona capului și toracelui, raportul de necropsie constatând existența a

numeroase echimoze, hematoame, plăgi contuze, la nivelul

capului, trunchiului și abdomenului, cu fracturi

costale (hemitorace

stâng, fractura coastelor 3,4, 5 și 6, iar la

hemitoracele drept, fractura coastelor 3 - 10), hemopreumotorax, hemoragie

leptomeningee, rupturi hepatice, hemoperitoneu și infliltrat hemoragie

mezenteric, leziuni care au determinat decesul victimei la câteva ore după

agresiune, respectiv în noaptea de 11/12 septembrie 2007.

În

aceste condiții, se reține că vinovăția inculpatului, sub forma intenției

indirecte, pe fondul consumului de alcool recunoscut de inculpat și dovedit la

victimă de alcoolemia de 1,30 gr. %0 - la săvârșirea infracțiunii de omor prev.

art. 174 alin. (1) C. pen., este dovedită în cauză, justificând soluția de

condamnare adoptată de prima instanță.

Sub

aspectul individualizării judiciare a pedepsei se rețin însă ca fondate

criticile din apelul Parchetului, cât și criticile de nelegalitate din apelul

formulat inculpat, astfel:

Pe

de o parte, se reține că, în raport de criteriile de individualizare prev. de

art. 72 C. pen., trebuie analizate prioritar natura și gravitatea infracțiunii

dedusă judecății (evidențiată de limitele de pedeapsă fixate de legiuitor),

pericolul social concret al infracțiunii comise (raportat la urmarea

socialmente periculoasă dusă), persoana inculpatului și împrejurările de

agravare sau atenuare a răspunderii penale.

În

speță, suntem în prezența unei infracțiuni contra vieții, soldată cu decesul

unei persoane, ca urmare a leziunilor produse prin acte de agresiune multiple,

violențele fiind exercitate cu pumnii și picioarele asupra unei persoane aflată

în stare de ebrietate și, în consecință, având capacitatea de apărare

diminuată; totodată, trebuie reținută și împrejurarea că, între victimă și

inculpat existau relații de concubinaj, continuate de inculpat chiar și în

condițiile infidelității victimei.

Față

de aceste împrejurări de fapt se reține că agresiunea

comisă de inculpat, care a condus la decesul victimei la scurt timp

după

încetarea violențelor, constituie o conduită periculoasă social, necesitând un

tratament sancționator adecvat tocmai pentru restabilirea valorii sociale

ocrotită prin norma penală, dreptul la viață.

În

consecință, reținerea în favoarea inculpatului a circumstanțelor atenuante

prev. de art. 74 lit. a) C. pen. coroborat cu art. 76 alin. (2) și alin. (3) C.

pen. apare ca nejustificată în cauză, simpla împrejurare că inculpatul este infractor

primar neputând avea semnificația unei circumstanțe personale atenuante

raportat la gravitatea deosebită a urmării infracțiunii.

Totodată,

se reține că prima instanță a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie prev. de

art. 64 lit. e) C. pen., interdicția dreptului de a fi tutore curator, cu toate

că, în speță, nu s-a administrat nici o dovadă care să conducă la concluzia că

inculpatul s-ar afla într-o asemenea situație și, astfel, ar necesita aplicarea

unei norme penale.

Reținând

aceste considerente, în conformitate cu prevederile art. 379 alin. (2) lit. a) C.

proc. pen., au fost admise ambele

apeluri,

în limitele arătate, urmând să procedeze la desființarea pe

latură

penală a sentinței atacate și la rejudecarea cauzei.

Împotriva

acestei decizii a declarat recurs inculpatul L.C.

, care a invocat cazul de casare prevăzut de art. 385/9 pct.

14 C.

proc. pen., susținând că pedeapsa aplicată a fost greșit individualizată. A

solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate în cauză și

reducerea pedepsei, având în vedere că a comis fapta fiind provocat de

comportamentul imoral al victimei, care consuma

frecvent băuturi

alcoolice și întreținea relații de concubinaj cu alți

bărbați.

Examinând hotărârea recurată prin prisma

criticilor formulate

și a cazului de casare invocat, Curtea

constată că recursul este nefondat.

Pe

baza materialului probator administrat în cauză atât în cursul urmăririi

penale, cât și pe parcursul cercetării judecătorești, instanțele de fond și

apel au reținut în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului, necontestate

de către acesta din urmă, care de altfel s-a autodenunțat.

Sub

aspectul individualizării pedepsei, prima instanță a reținut în favoarea

inculpatului circumstanța atenuantă judiciară

prev. de

art. 74 lit. a) C. pen. dedusă din lipsa antecedentelor penale, aceasta

fiind însă înlăturată de către instanța de apel, care a aplicat inculpatului o

pedeapsă egală cu minimul special.

În

condițiile în care motivele de recurs vizează cuantumul pedepsei, reducerea

acestuia nu s-ar putea realiza decât prin reținerea în favoarea inculpatului a

unor circumstanțe atenuante, legale sau judiciare, lucru care în speță nu este

posibil.

În

acest context, inculpatul a invocat starea de provocare în care ar fi comis

fapta dedusă judecății justificată de conduita

victimei, care obișnuia să consume băuturi alcoolice și să întrețină

relații

intime cu alți bărbați.

Or,

așa cum a reținut și instanța de fond, o asemenea împrejurare, chiar dacă ar fi

fost reală, nu îndeplinește condițiile impuse de art. 73 lit. b) C. pen., nefiind

susceptibilă să provoace o stare de puternică tulburare sau emoție care să-i

inducă inculpatului o imposibilitate de control asupra actelor sale, cu

consecința suprimării vieții victimei.

Pe

de altă parte, lipsa antecedentelor penale nu poate constitui prin ea însăși o

circumstanță atenuantă, buna conduită anterior comiterii infracțiunii trebuind

să rezulte din probe administrate în acest sens, ceea ce în speță nu s-a

întâmplat.

Circumstanțele

personale ale inculpatului au fost evaluate corespunzător de către instanța de

apel, în contextul și alături de

celelalte

criterii de individualizare

prev.

de

art. 72 C.

pen., pedeapsa

aplicată inculpatului, egală cu minimul

special, fiind de natură a asigura reeducarea sa, în scopul prevenirii

săvârșirii de noi infracțiuni.

În

consecință, recursul inculpatului este nefondat și va fi

respins, cu deducerea prevenției la zi și obligarea

la plata

cheltuielilor judiciare

către stat conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

Respinge

ca nefondat recursul declarat de inculpatul L.C. împotriva deciziei penale nr. 74

din 26 mai 2008 a Curții de Apel Craiova, secția penală.

Deduce

din pedeapsa aplicată inculpatului timpul reținerii și al arestării preventive

de la 12 septembrie 2007 la 16 iulie 2008.

Obligă

recurentul inculpat la plata sumei de 300 de lei cheltuieli judiciare către

stat, din care suma de 100 lei

reprezentând

onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu se

va avansa din

fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 16 iulie 2008.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2009-02-17
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 543/2009
Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 62 din 16 iunie 2008 a Tribunalului Olt, inculpatul T.M. a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de omor prevăzută de art. 174
ÎCCJ 2009-08-19
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2803/2009
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 25 din 25 februarie 2009, Tribunalul Olt, secția penală, a dispus următoarele: În baza art. 20 alin. (1) C. pen., raportat la art. 174 a
ÎCCJ 2010-03-22
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1088/2010
primei instanțe, iar în principiu, potrivit art. 385 1 alin. (4) C. proc. pen., aceasta putea să declare recurs, însă numai cu privire la modificările aduse sentinței de către instanța de apel or, așa cum s-a constatat, singura modificare î
ÎCCJ 2009-12-17
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4238/2009
Deliberând asupra recursurilor penale de față, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 79 de la 25 august 2008, Tribunalul Olt, după ce potrivit art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică dată inițial faptelor inculpațilo
ÎCCJ 2010-01-14
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 73/2010
Asupra cauzei penale de față; În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 146 din 20 noiembrie 2008 a Tribunalului Olt, în baza art. 20 alin. (1) raportat la art. 197 alin. (1) și 3 teza I C. pen.
Sursă