ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2435/2008

Asupra recursului penal de față; Prin sentința penală nr. 23 din 06 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Olt, în baza art. 174 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) ) C. pen. raportat la art. 76 alin. (1) lit. a) ) C. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului L.C. la pedeapsa de 8 ani închisoare, iar în baza art. 76 alin. (3) C. pen., s-a înlăturat pedeapsa complementară a interzicerii de drepturi. În baza art. 71 alin. (1)-(3) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) ), b) și e) C. pen., pe timpul detenției. În baza art. 88 alin. (1) C. pen., s-a dedus din durata pedepsei închisorii timpul măsurilor preventive, reținerea și arestarea, cu începere din 12 septembrie 2007, iar în art. 350 alin. (1) C. proc.

pen., s-a menținut măsura preventivă a arestării inculpatului. A fost obligat inculpatul la plata sumei de 495 lei despăgubiri reprezentând prejudiciul material, către partea civilă Consiliul Local Slatina, Direcția de Protecție și Asistență Socială, precum și la plata sumei de 1.000 lei cheltuieli judiciare către stat, incluzând onorariile avocaților desemnați din oficiu privind măsura preventivă și judecata, avansate Baroului de Avocați Olt. Instanța de fond a constatat că a fost investită prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt cu nr. 539/P/2007, prin care s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului L.C., pentru săvârșirea unei infracțiuni de omor prev. de art. 174 alin. (1) C. pen., asupra victimei B.M.M.

În fapt, instanța a reținut că inculpatul și victima au întreținut relații de concubinaj, locuind într-un imobil părăsit din municipiul Slatina, însă relațiile dintre aceștia s-au deteriorat, ca urmare a comportamentului imoral al victimei, care consuma băuturi alcoolice și întreținea relații intime și cu alți bărbați. Pentru aceste motive, inculpatul, de mai multe ori a exercitat acte de violență fizică împotriva victimei, situația repetându-se și în săptămâna anterioară decesului victimei, când aceasta a plecat din locuința comună a părților și a fost depistată de inculpat la data de 11 septembrie 2007, orele 16,00, în timp ce se găsea în stare de ebrietate, într-un bloc aflat în construcție.

După ce victima a fost condusă acasă de inculpat, în jurul orei 17,00, cei doi au fost vizitați de martorul O.I., care Ie-a lăsat o sticlă de 0,5 litri cu băuturi alcoolice înainte de a pleca. În continuare, inculpatul și victima au servit masa și au consumat băuturi alcoolice, iar în jurul orei 21,00, victima intenționa să plece din nou din domiciliu, astfel că, între aceasta și inculpat a izbucnit o ceartă, ocazie cu care inculpatul a îmbrâncit victima, care a căzut jos. Aflându-se în această poziție, victima a fost lovită în continuare cu pumnii și picioarele peste tot corpul, cu intensitate mare, în mod repetat, de către inculpat.

Ca urmare a agresiunii exercitate asupra sa, victimei i s-au produs echimoze, hematom, plăgi contuze, fracturi costale și rupturi ale organelor interne (pulmon și ficat), care au determinat decesul acesteia, ce a fost constatat doua zi dimineața, în jurul orei 06,00, de către inculpat, care s-a prezentat voluntar la sediul Poliției municipiului Slatina, unde a relatat cele săvârșite și rezultat menționat mai sus. În drept, instanța de fond a constatat că fapta comisă de inculpat întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor prevăzută de art. 174 alin. (1) C. pen. Situația de fapt relatată mai sus și rezolvările juridice adoptate, s-au întemeiat pe probatoriile administrate atât în faza urmăririi penale, cât și în fața instanței, pe parcursul cercetării judecătorești, respectiv: interogatoriile inculpatului, fișa de cazier judiciar a acestuia, coroborate cu depozițiile martorilor, raportul de constatare medico-legală emis de S.J.M.L.

Olt sub nr. 292/A/07 din 7 noiembrie 2007, procese-verbale întocmite de organele de urmărire penală la data de 12 septembrie 2007, planșele fotografice judiciare. La individualizarea pedepsei, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen. atât cu caracter real, cât și personal și reținând totodată în favoarea inculpatului incidența circumstanței atenuantă prev. de art. 74 alin. (1) lit. a) ) C. pen., a aplicat o pedeapsă cu închisoare coborâtă sub minimul special, conform art. 76 alin. (1) lit. a) ) C. pen., cu executare în regim privativ de libertate, considerându-se că astfel se va realiza scopul preventiv și funcțiile coercitivă și educativă ale sancțiunii, prev. de art. 52 C. pen.

Totodată, instanța de fond a făcut aplicația dispozițiilor art. 76 alin. (3) C. pen. și art. 71 alin. (1)-(3) C. pen. privind pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) ), b) și e) C. pen., pe timpul detenției inculpatului. Sub aspectul laturii civile a cauzei, instanța de fond a constatat îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale prevăzute de art. 998, art. 999 C. civ. referitor la acțiunea formulată de partea civilă Consiliul Local Slatina, Direcția de Protecție și Asistență Socială, cu privire la cheltuielile ocazionate de înmormântare a victimei, care au fost avansate de această autoritate publică. Astfel, prejudiciul reprezentând aceste cheltuieli fiind determinat de fapta ilicită a inculpatului, a fost obligat acesta către partea civilă la plata daunelor materiale în cuantum de 495 lei.

Împotriva acestei sentințe, au declarat apel atât Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt, cât și inculpatul L.C., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, după cum urmează: În apelul Parchetului s-au invocat critici de nelegalitatee privind greșita aplicare a pedepsei accesorii prev. de art. 64 lit. e) C. pen., apreciată ca nejustificată în cauză față de natura infracțiunii și împrejurările ținând de persoana inculpatului, precum și de neteminicie, privind greșita aplicare a art. 74, art. 76 C. pen. cu motivarea că, actele de agresiune comise asupra victimei caracterizează pe inculpat drept o persoană periculoasă, iar natura și gravitatea infracțiunii comise, omucidere, necesită un tratament sancționator adecvat.

Apelul inculpatului a vizat critici de nelegalitate, sub aspectul pedepsei accesorii prev. de art. 64 lit. e) C. pen., precum și critici de netemeinicie, solicitându-se o mai mare eficiență pentru circumstanțele reale și personale incidente cauzei, invocându-se lipsa antecedentelor penale, cooperarea inculpatului, care s-a autodenunțat și a manifestat sinceritate, vârsta acestuia regretul sincer exprimat în cursul judecății. Prin decizia penală nr. 74 din 26 mai 2008 a Curții de Apel Craiova, secția penală, au fost admise ambele apeluri declarate în cauză, desființată în parte sentința, înlăturate disp. art. 74 lit. a) ), art. 76 lit. a) ) C. pen., precum și art. 64 lit. e) C. pen. și condamnat inculpatul la 10 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) ) și b) C. pen.

S-au interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, drepturile prev. de art. 64 lit. a) ) și b) C. pen. S-au menținut celelalte dispoziții ale deciziei. S-a dedus prevenția la zi și s-a menținut starea de arest a inculpatului. Instanța de apel a reținut că inculpatul a fost dedus judecății pentru comiterea unei infracțiuni contra vieții, împotriva victimei B.M.M., concubina sa, motivată, apărarea inculpatului, de împrejurarea că victima obișnuia să consume alcool să întrețină relații intime și cu alți bărbați, părăsind locuința comună frecvent.

Probatoriul testimonial și științific administrat, coroborat cu recunoașterea inculpatului din faza de urmărire penală și din faza de apel, atestă că, la data de septembrie 2007, în cursul serii, atât victima cât și inculpatul au consumat alcool în prezența martorului O.I., după care, pe fondul nemulțumirilor generate de comportamentul victimei, inculpatul a agresat-o pe aceasta, aplicându-i multiple lovituri cu pumnii și picioarele în zona capului și toracelui, raportul de necropsie constatând existența a numeroase echimoze, hematoame, plăgi contuze, la nivelul capului, trunchiului și abdomenului, cu fracturi costale (hemitorace stâng, fractura coastelor 3,4, 5 și 6, iar la hemitoracele drept, fractura coastelor 3 - 10), hemopreumotorax, hemoragie leptomeningee, rupturi hepatice, hemoperitoneu și infliltrat hemoragie mezenteric, leziuni care au determinat decesul victimei la câteva ore după agresiune, respectiv în noaptea de 11/12 septembrie 2007. În aceste condiții, se reține că vinovăția inculpatului, sub forma intenției indirecte, pe fondul consumului de alcool recunoscut de inculpat și dovedit la victimă de alcoolemia de 1,30 gr.

%0 - la săvârșirea infracțiunii de omor prev. art. 174 alin. (1) C. pen., este dovedită în cauză, justificând soluția de condamnare adoptată de prima instanță. Sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei se rețin însă ca fondate criticile din apelul Parchetului, cât și criticile de nelegalitate din apelul formulat inculpat, astfel: Pe de o parte, se reține că, în raport de criteriile de individualizare prev. de art. 72 C. pen., trebuie analizate prioritar natura și gravitatea infracțiunii dedusă judecății (evidențiată de limitele de pedeapsă fixate de legiuitor), pericolul social concret al infracțiunii comise (raportat la urmarea socialmente periculoasă dusă), persoana inculpatului și împrejurările de agravare sau atenuare a răspunderii penale.

În speță, suntem în prezența unei infracțiuni contra vieții, soldată cu decesul unei persoane, ca urmare a leziunilor produse prin acte de agresiune multiple, violențele fiind exercitate cu pumnii și picioarele asupra unei persoane aflată în stare de ebrietate și, în consecință, având capacitatea de apărare diminuată; totodată, trebuie reținută și împrejurarea că, între victimă și inculpat existau relații de concubinaj, continuate de inculpat chiar și în condițiile infidelității victimei. Față de aceste împrejurări de fapt se reține că agresiunea comisă de inculpat, care a condus la decesul victimei la scurt timp după încetarea violențelor, constituie o conduită periculoasă social, necesitând un tratament sancționator adecvat tocmai pentru restabilirea valorii sociale ocrotită prin norma penală, dreptul la viață.

În consecință, reținerea în favoarea inculpatului a circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 lit. a) C. pen. coroborat cu art. 76 alin. (2) și alin. (3) C. pen. apare ca nejustificată în cauză, simpla împrejurare că inculpatul este infractor primar neputând avea semnificația unei circumstanțe personale atenuante raportat la gravitatea deosebită a urmării infracțiunii. Totodată, se reține că prima instanță a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie prev. de art. 64 lit. e) C. pen., interdicția dreptului de a fi tutore curator, cu toate că, în speță, nu s-a administrat nici o dovadă care să conducă la concluzia că inculpatul s-ar afla într-o asemenea situație și, astfel, ar necesita aplicarea unei norme penale.

Reținând aceste considerente, în conformitate cu prevederile art. 379 alin. (2) lit. a) C. proc. pen., au fost admise ambele apeluri, în limitele arătate, urmând să procedeze la desființarea pe latură penală a sentinței atacate și la rejudecarea cauzei. Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul L.C. , care a invocat cazul de casare prevăzut de art. 385/9 pct. 14 C. proc. pen., susținând că pedeapsa aplicată a fost greșit individualizată. A solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate în cauză și reducerea pedepsei, având în vedere că a comis fapta fiind provocat de comportamentul imoral al victimei, care consuma frecvent băuturi alcoolice și întreținea relații de concubinaj cu alți bărbați.

Examinând hotărârea recurată prin prisma criticilor formulate și a cazului de casare invocat, Curtea constată că recursul este nefondat. Pe baza materialului probator administrat în cauză atât în cursul urmăririi penale, cât și pe parcursul cercetării judecătorești, instanțele de fond și apel au reținut în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului, necontestate de către acesta din urmă, care de altfel s-a autodenunțat. Sub aspectul individualizării pedepsei, prima instanță a reținut în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă judiciară prev. de art. 74 lit. a) C. pen. dedusă din lipsa antecedentelor penale, aceasta fiind însă înlăturată de către instanța de apel, care a aplicat inculpatului o pedeapsă egală cu minimul special.

În condițiile în care motivele de recurs vizează cuantumul pedepsei, reducerea acestuia nu s-ar putea realiza decât prin reținerea în favoarea inculpatului a unor circumstanțe atenuante, legale sau judiciare, lucru care în speță nu este posibil. În acest context, inculpatul a invocat starea de provocare în care ar fi comis fapta dedusă judecății justificată de conduita victimei, care obișnuia să consume băuturi alcoolice și să întrețină relații intime cu alți bărbați. Or, așa cum a reținut și instanța de fond, o asemenea împrejurare, chiar dacă ar fi fost reală, nu îndeplinește condițiile impuse de art. 73 lit. b) C. pen., nefiind susceptibilă să provoace o stare de puternică tulburare sau emoție care să-i inducă inculpatului o imposibilitate de control asupra actelor sale, cu consecința suprimării vieții victimei.

Pe de altă parte, lipsa antecedentelor penale nu poate constitui prin ea însăși o circumstanță atenuantă, buna conduită anterior comiterii infracțiunii trebuind să rezulte din probe administrate în acest sens, ceea ce în speță nu s-a întâmplat. Circumstanțele personale ale inculpatului au fost evaluate corespunzător de către instanța de apel, în contextul și alături de celelalte criterii de individualizare prev. de art. 72 C. pen., pedeapsa aplicată inculpatului, egală cu minimul special, fiind de natură a asigura reeducarea sa, în scopul prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni. În consecință, recursul inculpatului este nefondat și va fi respins, cu deducerea prevenției la zi și obligarea la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art. 192 alin. (2) C. proc.

pen. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul L.C. împotriva deciziei penale nr. 74 din 26 mai 2008 a Curții de Apel Craiova, secția penală. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul reținerii și al arestării preventive de la 12 septembrie 2007 la 16 iulie 2008. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 de lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 16 iulie 2008.